Chrestomathie roumaine : textes imprimés et manuscrits du XVIme au XIXme siècle, spécimens dialectales et de littérature populaire, accompagnés d'une introduction, d'une grammaire et d'un glossaire roumain-français

_ e

ROBA

nt A 45. ai aa

Ai
Or
"TORONTO
« AIBRARY

for ds

Ap see eee AR VAR PARTY | a
SAN ST ST TN
decécoccecceececeeesses
DOCS Ses eee.
—
PCC ——
—
—
Dééeeseeeesesseee ee eee
Dés —
Seceeoeeere reset eos
SSL SI SLC —

—
25 ARVAN VAR VAN AN ARIAN AN LD AR AS ES ED GS AS LS AS ES

LA

ve €:

LE

AATBAD! sd

sea rata ae AOL:
tar) — tran PEUR RER

CEA

CHRESTOMATHIE ROUMAINE,

TEXTES IMPRIMÉS ET MANUSCRITS DU XVIne AU XIXne SIÈCLE;
SPÉCIMENS DIALECTALES ET DE LITTÉRATURE POPULAIRE

ACCOMPAGNÉS

D'UNE INTRODUCTION, D'UNE GRAMMAIRE

ET

D'UN GLOSSAIRE ROUMAIN-FRANÇAIS

DE

M. GASTER.

TOME PREMIER.
INTRODUCTION, GRAMMAIRE, TEXTES (1550 — 1710).

LEIPZIG: BUCAREST:
F. A. BROCKHAUS. SOCECU & Co.

1891.

CHRESTOMATIE ROMÂNĂ.

TEXTE TIPĂRITE ŞI MANUSCRISE [SEC XYI—XIX],
DIALECTALE ȘI POPULARE

CU 0

INTRODUCERE, GRAMATICĂ
ŞI UN

GLOSAR ROMÂNO-FRANCEZ

M. GASTER.

Tôpva, rôpra gparpe.
Theophanes.

VOL. I.
INTRODUCERE, GRAMATICĂ, TEXTE [1550— 1710).

LEIPZIG: BUCURESCI:
F. A BROCKHAUS. SOCECU & Co.

1891.

MAJESTĂȚII SALE

CAROL I

REGELE ROMÂNIEÏ

PROTECTORUL

A TOT CE ESTE BUN ȘI NOBIL

LA A 25* ANIVERSARE A SUIREÏ SALE PE TRON

ÎNCHIN

ACEASTĂ CARTE.

PRECUVÂNTARE.

— — — —

AVANT-PROPOS.

Materia.

Cuvintele „topyo Topva pparpa* pe care le am ales ca motto

la cartea de faţă, represintă nu numai cel mai vechiii monument

al limbei române cu care o Chrestomatie Română ar trebui să în-

ceapă în mod firesc, dar tot deodată esprimă scopul şi tendinţa
acestei cărți: „de a ne înturna cătră trecut“.

Când am întreprins această lucrare, acum zece ani, inten-
țiunea mea a fost de a culege si de a întruni la un loc, pe cât se
poate mai multe texte și fragmente de texte din vechea literatură
română, și de a urmări astfel pas cu pas atât mersul gradat al
desvoltăriă limbei românești, căt si nașterea și propäsirea literatureï
românești în decursul veacurilor.

Scopul meu era decă îndoit: atât filologie căt si istorico-
literar. De aceste două puncte de vedere am fost călăuzit atât în
alegerea materiei, cât si în modul de a reproduce textele si de a
le orândui. Pentru a complecta lucrarea, am mai crezut de cuviință
a o precede.cu o Introducere, care formează un fel de comentariu
filologice si istorico-literar, după care urmează o Schifä grama-
ticală; iar Chrestomatia se încheeă cu un Glosar, conţinând toate

cuvintele și formele ce se află în cartea de faţă.

In cea dintăia Chrestomatie română ce sa publicat, adecă
aceea a maestrului Cipariu întitulată „Analectele literare“, autorul
sa mărginit, pe de o parte, a ne da numai extracte din cărți tipă-
rite, eliminând cu desăvărșire manuscrisele, si pe de alta s'a oprit
la anul 1700 cu extractele publicate. Monumentele cele mai vechi
si cele mai de căpetenie ale limbei şi literaturei române sau do-
vădit însă a fi acele, ce sau păstrat în manuscris; și o Chresto-
matie care ar trece cu vedere această parte importantă a lite-
raturei n’ar fi la înălțimea ştiinţei moderne.

=

1
*

Les mots pTopva, Topva gpatpe“, que j'ai choisis comme épi-
graphe de mon livre constituent non-seulement le plus ancien
monument de la langue roumaine par lequel une Chrestomathie
roumaine devrait forcément commencer, mais expriment en même
temps le but que je me suis imposé dans cet ouvrage : , jeter un
regard sur le passé“.

Lorsque, il y a dix ans, jentrepris de faire ce travail, ja-
vais pour but de recueillir et de collectionner le plus grand nombre
possible de textes et de fragments de textes appartenant à l’an-
cienne littérature roumaine; je me proposai aussi d'étudier la
marche progressive du développement de la langue roumaine,

ainsi que la naissance de sa littérature et le progrès de celle-ci

dans le cours des siècles.

Mon but touchait done à la philologie et à l’histoire
littéraire; c'est cette double considération que me servit de
guide pour le choix des matières, la reproduction des textes
et leur arrangement méthodique. Afin de compléter ce travail,
j'ai cru nécessaire de le faire précéder d’une Introduction qui
formerait comme une sorte de commentaire philologique et d’his-
toire littéraire, accompagné d'une Esquisse grammaticale. Le
tout est suivi d'un Glossaire contenant tous les mots et toutes
les formes renfermés dans la Chrestomathie avec la traduction
française.

Dans la première Chrestomathie roumaine portant comme
titre : ,Les Analectes littéraires“, qui fut éditée par Cipariu, le
maître s'était borné d'une part ă nous offrir quelques extraits de
textes imprimés, en éliminant tous les manuscrits, et d'autre part
il s'était arrêté à l’année 1700 dans la reproduction des extraits
de textes imprimés. On a constaté pourtant que les monuments
les plus anciens et les plus importants de la langue et de la
littérature roumaines sont ceux que les manuscrits nous ont con-
servés; or une Chrestomathie qui négligerait cette partie impor-
tante de la littérature ne peut pas être à la hauteur de la science
moderne.

A*

Maticre

Sirul.

IV Precuvântare.

Alţi autorï cari au urmat, precum A. Pumnul cu „Leptura-
riul“ și Lambrior cu „Cartea de cetire“ sânt mai departe încă
decăt Cipariu de a satisface o atare cerere. Cel dintăiu urmărea
mai mult un scop literar, iar cel din urmă n'avea la dispozitiune
bogăţia. literară de care dispunea venerabilul si învățatul canonice
din Blaj.

Eu de acea am căutat să împlinese acest gol, pe căt îmi era cu
putinţă, mai întâiu prin extracte făcute din numeroase manuscrise,
fără de a trece însă peste marginele prescrise unei Chrestomatii. Intre
aceste „texte de limbă“ manuscrise am strecurat si un număr în-
semnat de documente și zapise, importante pentru istoria culturei
și a limbei românești.

Pentru a putea însă urmări cu oare care desăvărșire mişcarea
literară si din sec. XVIII și al XVIII I®, am trebuit să lărgese
cadrul Chrestomatiei. In loc de a mă opri si eu la anul 1700 am
dat extracte si texte tot atăt de numeroase din sec. XVIII-lea
și al XIX-* precum au fost cele din sec. XVI şi XVllila:
m'am oprit însă la anul 1830. Precum se va vedea în Introducere,
o mișcare profundă se manifestă pe atuncea în mijlocul poporului
Român, care a înrăurit în mod nefavorabil asupra creșterei firești
a limbei și a literaturei, curmänd desvoltarea seculară.

Această schimbare nu a atins însă limba poporului. In loe
decï de extracte din așa numita literatură scrisă a epocer
ce urmează după 1830, am dat extracte din literatura popu-
lară, oglinda nestirbitä a graiului viu, neinfluentatä si neschim-
bată, care singură ne permite a urmări desvoltarea adevărată a
limbei românești. La aceste texte am mai adăugat si alte texte
curat dialectale, adică serise în graiul Românilor din Macedonia
si din Istria, îmbrăţișănd astfel întregul cămp al Românismuluă.

Toate textele, afară de acele curat dialectale, sânt așezate
întrun sir cronologic. Cu toate că oferă si ea greutăți înde-
stule, am preferit această orânduire, celei-l-alte urmate de Cipariu,
care a grupat la un loc toate cele tipărite intro ţară, fără a ţine
seamă de ceea ce sa făcut în cele-l-alte țări pe aceeas vreme. Asa
a pus la un loc extractele din toate cărțile tipărite în Transilvania,

Avant-propos. V

D'autres, comme A. Pumnul et Lambrior, ses successeurs
îi ** dans sa „Carte de cetire“, celui-lă dans son ,Leptu-
rariu“, ont encore été moins aptes à remplir cette tâche; le
premier poursuivait plutôt un but littéraire, le dernier n'avait
pas à sa disposition les riches matériaux que possédait le véné-
rable et savant chanoine de Blaj.

n de remplir cette lacune par des extraits empruntés ă de nom-
… breux manuscrits, sans pourtant dépasser les limites d'un ouvrage
„de ce genre. Parmi ces extraits de textes manuscrits j'ai intro-
- duit aussi des documents inédits et des „Zapise“ précieux et de
grande importance pour l’histoire de la civilisation et de la langue
_ roumaines.

| Je me suis vu forcé d'élargir le cadre de la Chrestoma-
thie afin de compléter encore davantage l’histoire du mouvement
littéraire du XVII” et du XVIII siècle. Loin de songer à
m'arrâter au commencement du XVIII”, je me suis engagé plus
avant, en donnant des extraits de textes du XVIII” et du XIX°
tout aussi nombreux que ceux des siècles précédents; je n'ai pas
… cru cependant devoir dépasser l’année 1830. Comme l’on verra
plus loin, dans l'introduction, un mouvement littéraire considé-
- rable, né au sein du peuple roumain, prit naissance à cette
époque-lh, mouvement qui eut une influence défavorable sur le
…— progrès de la langue et de la littérature, en en arrêtant à tout
4 Pynsis le développement séculaire.

E Ce changement ne modifia en rien cependant la langue
… populaire. Pour continuer le mouvement littéraire de la langue
roumaine au delh de l’année 1830, j'ai remplacé les morceaux
- de littérature moderne par des textes de littérature populaire,
„ce miroir indestructible de la langue vivante, toujours brillant et
- jamais obscurci par une influence étrangère, qui seul nous met
…. à même de suivre le développement naturel de la langue rou-
- maine. Ayant ajouté à ces textes, des extraits — aux
dialectes roumains de VIstrie et de la Macédoine, j'ai, ainsi,
… embrassé le champ entier du domaine roumain.

Dans la disposition des textes, à l'exception de ceux appar-
tenant aux dialectes, j'ai suivi l’ordre chronologique, bien qu'il
«._ offre certaines difficultés; mais je Vai préféré à celui de Cipariu
qui avait réuni tout ce qu'il avait trouvé d'imprimé dans une
province, sans tenir compte des textes de la même époque
appartenant à une autre province. Ainsi, par exemple, il avait

C’est pourquoi j'ai tâché, autant qu'il était en mon pouvoir,

Ordre

VI Precuvântare.

apoi cele din România și mai apoi cele din Moldova si a adăugat
la sfărșit extracte din două cărți tipărite în țări străine (Uniev și
Roma). |

Scopul meu din potrivă era de a nu despărţi ci de a lega
textele între ele, a arăta legătura în care stă mișcarea literară
dintro parte cu aceea din cea-l-altă parte a ţării, cea de dincolo cu
cea de din coace de munţii Transilvaniei; apoi de a pune faţă în
faţă diferitele forme ale graiului de pe aceeaşi vreme și a arăta
schimbările ce a suferit același text în cursul veacurilor. Am căutat
a stabili un fel de legătură internă între diferitele texte, si a ușura
astfel cercetările filologice; se înţelege numai într'atăta, pe căt era
cu putință a se face întrun spaţiu atăt de restrăns.

Un exemplu va lămuri modul meu de procedare. Intre
cărțile românești, Psaltirea, în întregul eï, sau numai în parte,
este fără îndoială acea carte care sa copiat și tipărit de mai
multe ori de căt oră ce altă carte românească. Afară de nume-
roasele ediţiuni si manuscrise din cară am dat extracte în Chre-
stomatie, psalmi răslățiți se mai află și în mai toate cele-l-alte cărți
întrebuințate în slujba bisericească. O comparatiune minuțioasă a
tuturor versiunilor ale Psaltirei în morfologia, fonetica si vocabu-
larul lor ar da o istorie complectä a desvoltării treptate a limbei
române in cele din urmă patru secole.

In mic am făcut această urmărire și comparatiune, pornind
de la Psaltirea lui Coresi. Din această Psaltire, care, precum se
va vedea, este cea mai veche ce există în limba română, am pu-
blicat zece psalmi. Aceeași psalmi am reprodus apoi în decursul
cărții din max multe Psaltiri si din alte cărți bisericești, indicănd
paralela tot deauna la piciorul fie cărui psalm; nare cineva de-
cât să urmărească acele indicaţiuni: și va urmări în același timp
mersul gradat al limbei și al literaturei. Tot așa am procedat la
cele-l-alte texte biblice mai ales la cele din Evanghelie; tot așa și
la letopisetele, cănd doi cronicari pomeneau același fapt, tot așa la
hronografit, din care unul este o copie cu vr’o 150 de ani mai

nouă de cât cel-alt si tot așa la alte texte din literatura populară
scrisă și nescrisă.

*
LR ne à e à à Ce ci al d

Ca ulii a d il,

ai i ama Cali

CE ii RS PA LS Se re Lie de dé RS sé :

Avant-propos. VII

réuni des extraits de livres imprimés en Transylvanie, puis
de ceux publiés en Moldavie et en Valachie, et ă la fin il
avait ajouté deux ouvrages édités en d’autres endroits (Uniev et
Rome).

Mon intention, par contre, était de rapprocher les textes
et non pas de les séparer, afin de mettre en évidence Vanalogie
et la connexion du mouvement littéraire dans les contrées d'en
deça et dau delà des Carpathes; de comparer ensuite les textes
de différents dialectes de la même époque, et de montrer en même
temps les changements subis par le même texte dans le cours
des siècles. Jai tâché d'établir une sorte de liaison entre les
différents textes, afin de faciliter de cette manière les recherches
philologiques pour celui qui voudra les entreprendre. Il va sans
dire que je n'ai fait que ce qui m'était possible de faire dans le
cadre restreint de ce livre.

Un seul exemple suffira pour faire comprendre ma méthode.
Parmi les nombreux livres roumains, le Psautier, en tout ou en
partie, est assurément, de tous les livres, celui qui a eu le plus
grand nombre d’éditions. Outre ces nombreuses éditions, tant
manuscrites qu'imprimées, auxquelles j'ai emprunté des extraits
pour ma Chrestomathie, on trouve encore des Psaumes épars dans
tous les livres affectés au service liturgique. Par suite, une
comparaison minutieuse, quant à la morphologie, à la phonétique
et au vocabulaire, de toutes les variantes des Psautiers, offrirait
sans doute une histoire détaillée du développement progressif de
la langue roumaine durant les quatre derniers siècles.

J'ai essayé, dans une certaine mesure, d'appliquer cette
comparaison au Psautier de Coresi, qui est, comme l’on verra
plus tard, ce qu’il y a de plus ancien dans la langue roumaine:
je lui ai emprunté dix psaumes que j'ai mis en parallèle avec
ceux d’autres Psautiers ou livres liturgiques en ayant soin d'in-
diquer toujours les parallèles au bas de chaque psaume, pour faire
ressortir par leur comparaison la marche progressive de la langue
et de la littérature. Le lecteur attentif s’en convaincra facilement.
J'ai suivi la même méthode pour les autres textes bibliques, sur-
tout pour ceux de l'Evangile, et ainsi de même pour les leto-

_piseti, quand deux chroniques mentionnent le même fait, et

pour les hronografi, dont l’un est une copie de 150 ans plus
récente que l’autre, et enfin pour d’autres textes de la littérature
populaire.

VIII Precuvântare.

Datele. Fixarea datei a fie-cărui text oferă greutăți cănd avem a
face cu manuscripte nedatate sau cu publicaţiuni a căror dată de
tipar lipseşte. Afară de consideraţiuni filologice, consideratiuni
paleografice si literare m'au călăuzit la hotărârea datelor, cărora le
am dat totuşi latitudinea necesară.

Operile autorilor cunoscuţi am pus supt data vieţii autori-
lor, cu toate că textul a fost uneori reprodus dupe căte o copie
mai modernă, ceea ce am însemnat însă tot deauna la locul lui.

Modul Toate textele — afară de puţinele escepţiuni indicate în
ga carte — au fost copiate de a dreptul din izvoadele originale.
Chiar si atuncea cănd au fost deja publicate de alți, eu totuși am
recurs la originalul. In modul acesta am fost în stare a reproduce
accentuarea. textelor şi toate acele mică semne diacritice ce au fost
omise de toţi predecesorii meï. Importanţa acelor semne și accente
este învederată, cu toate că acele din urmă nu sânt tot deauna
accente tonice, ci mai mult puse după regulele prosodiei sloveneștă
si grecești.

Din cărțile de care sa servit Cipariu am reprodus — afară
de vr'o cincă cară nu "mi erau accesibile — alte bucăţi de căt
acele conţinute în Analecte. Afară de cauze interne, ce se vor
lămuri mai la vale, am voit prin mijlocul acesta să pun un material
mai bogat la dispozitiunea acelora ce se ocupă de vechea litera-
tură română.

Numărul Numărul manuscriselor de cari m'am folosit și din cară am

textelor. dat extracte se urcă la mai bine de o sută, sau mai exact la

98 de manuscrise și 3—4 comunicări de texte dialectale ce mi s'a

făcut în scris; Iar acel al tiparelor se urcă si el la mai bine

de o sută, adică 95 de cărți tiparite pănă la 1830 si texte mai
mică ce au fost deja publicate; mai bine de 15 după acel an, si
un număr de cărţi din literatura populară.

Cu o singură esceptiune, extractele din această sută de ma-
nuscrise apare acuma pentru întăia oară; Yar din cărțile tiparnice,
din cel putin 50 de cărți nu sa mai publicat nimica aïurea înaintea
cărţii de față. In reproducerea textelor am avut grijă de a însemna
tot deauna cu esactitate izvodul direct pănă și fila și pagina origi-

Avant-propos. IX

Fixer la date de chaque texte est une tâche difficile d'ac- Dates.
. complir surtout quand il s'agit de manuscrits ou de publications
„dont la date d'impression nous manque. A côté des considéra-

E: tions d'ordre philologique, des considérations paléographiques et

… littâraires m'ont permis d’en fixer la date, tout en leur donnant

_ une certaine latitude.

„Les œuvres des écrivains connus ont été rangées d’après

…— l'époque où ils ont vécu, bien que souvent les extraits aient été

- empruntés à une copie plus récente, circonstance qui sera toujours
mentionnée à sa place.

Tous les extraits, sauf les quelques exceptions indiquées dans Système à
le livre, ont été directement reproduits d'après les textes origi- publicatio
naux; j'ai constamment suivi cette règle que je me suis imposée,

quand même les textes eussent été déjà édités par d’autres avant

moi. Grâce à cette méthode, j'ai pu conserver avec exactitude Vac-
centuation et tout ces petits points diacritiques, omis entièrement

par mes prédécesseurs. L'importance de ces points et de l’accentua-

tion est très réelle, bien que les premiers ne soient pas toujours

des accents toniques, mais le plus souvent de simples signes

… mis à tort et à travers conformément à la prosodie slave et

| grecque.

J De tous les matériaux dont a disposé Cipariu, sauf cinq qui

… m'ont été inaccessibles, j'ai tiré des extraits tout différents de

… ceux qui se trouvent dans les Analectes, mon intention étant

_ de mettre par ce moyen un plus riche matériel à la disposition

E de ceux qui s'intéressent à l’ancienne littérature roumaine et qui
„Sen occupent.

d Le nombre des manuscrits, dont je me suis servi pour en Nombre
…—. tirer des extraits, dépasse une centaine, ainsi répartie : 98 ma- des texte
- nuscrits anciens et 3—4 copies des textes appartenant aux dia-

…. Jectes. Celui des imprimés dépasse aussi une centaine, dont 95
qui vont jusqu'à l’année 1830, et quelques textes déjà édités
avant moi et enfin une quinzaine publiés après cette date, ainsi

…—. qu'un nombre considérable de livres appartenant à la littérature
populaire.

à Tous les extraits empruntés à ces cent manuscrits se trouvent,

…._ àl'exception d'un seul, publiés pour la première fois dans mon
Recueil. Quant aux livres imprimés, pour une cinquantaine

„au moins, il n’a été encore rien reproduit ailleurs avant

„ce travail. J'ai eu soin, en les reproduisant, d'indiquer avec

— précision la source exacte où je les ai puisés et de rappeler jus-

troducerea.

xramatica.

Glosarul.

X Precuvântare.

naluluï; tar unde izvodul era un manuscris, cel dintäïu pomenit
e acela care a slujit de bază pentru textul reprodus, iar din cel-
l-alte sânt luate variantele. Indreptärile făcute de mine sânt
adăugate în parantez lăngă cuvântul corupt, sau îndoelnic. Textele
dialectale au fost copiate întocmai după originalele din cară le am
luat, cu ortografia lor proprie; iar cele transcrise din texte cu
slove cirilice au fost copiate în tocmai cu transcriptiunea întrebu-
intatä în Glosar.

Pentru a nu încărca prea' mult Introducerea mam măr-
ginit numai la lămurirea textelor conţinute în aceste două vo-
lume, mai ales în ceea ce privește legătura lor internă. Altfel
ar fi fost nu o întroducere la Chrestomatie, ci o istorie a litera-
tureă române, a izvoarelor eï si a legăturei în care stă cu litera-
tura universală, ceea ce nu era scopul meu a face aci.

Gramatica se mărginește la formele flexionare, declinarea
și conjugarea. Am dat paradigme complecte ale flexiuneï, a sub-
stantivelor, pronumelor si a verbelor auxiliare, regulate si. nere-
gulate dacoromâne, macedoromâne și istriane, cu un număr
destul de însemnat de forme vechi si noi. La formele arhaice,
dialectele sau esceptionale am însemnat toate locurile unde se află
în carte, urmând același sistem ca la glosar.

Ceea ce lipsește în gramatică se împlinește prin Glo-
sarul adăugat la sfărșitul acestei cărți. "Toate cuvintele din textele
publicate se află în glosar cu accentul și cu traducerea lor franceză;
și când un cuvânt avea mai multe înţelesuri, de obiceiu le am
însemnat deosebit, indicând şi locul lor în carte. Une-ori am
pus în locul traducerei franceze, cuvântul grecese din cartea
grecească după care sa tradus cartea românească, înlesnind
astfel ajungerea la adevăratul înţeles al cuvântului românese.
Am dat și fraseologie, maï ales când prin combinarea cu un
alt cuvânt, cuvântul principal își schimba înţelesul. Toate formele
importante sau numai interesante sânt reproduse în Glosar, adesea
grupate la un loc, alăturea cu forma aceea care este, sau cea maï
comună în graiul modern, sau care se află de mai multe ori în
carte. Așa se vor găsi toate formele dialectale și arhaice împre-

i Avant-propos, XI

- qu'à la page-et àk la cote du texte original; si la source est un
manuscrit, le premier mentionné est la base du texte reproduit,

… tandis que les variantes sont prises des autres qui suivent. Les
…._ corrections que j'ai cru devoir faire, je les ai ajoutées entre des
4 parenthèses d côté du mot corrompu ou douteux. La copie des
…._ textes dialectaux a été exactement faite d’après l'original : je leur
ai conservé leur orthographe propre. Quant aux extraits prove-
…—. nant de textes imprimés en caractères cyrilliques, ils ont été
- reproduits avec la transcription employée dans le glossaire.

Afin de ne pas surcharger l’Introduction, je me suis borné Introduetio
à l'explication des textes que renferment ces deux volumes
seulement, surtout en ce qui concerne leur rapport intime; car
autrement, au lieu d'une Introduction, nous serions arrivés à
faire une histoire de la littérature roumaine, de ses sources et
de ses rapports avec la littérature universelle, ce qui n’est point
notre but.

La Grammaire se borne ă une esquisse de la flexion de Grammairi
l'article, des substantifs, des pronoms et des verbes auxiliaires,
réguliers et irréguliers et des paradigmes de la flexion dialectale —
surtout du Dacoroumain, du Macédoroumain et du dialecte
Istrien — suivie d'un nombre suffisant d'exemples de formes
anciennes et récentes; les formes dialectales archaïques et excep-
tionnelles portent l'indication de l'endroit où elles se trouvent dans
la Chrestomathie. Enfin, tout ce qui n'est pas expliqué dans la
Grammaire, se trouvera dans le Glossaire.

Ce Glossaire renferme tous les mots contenus dans les Glossaire.
extraits, portant des accents et suivis de la traduction française;
dès qu’un mot m'a offert deux ou plusieurs significations, je l'ai
marqué séparément avec l'indication de sa place respective dans
… Je livre. Parfois j'ai substitué au français le mot de l'original grec,
— d'après lequel la traduction roumaine avait été faite, afin de faci-
liter la recherche de la vraie signification du mot roumain. Jai
ajouté la phraséologie, surtout quand par la combinaison avec un
autre mot, le mot principal changeait sa signification primitive.
Toutes les formes importantes ou à peu près se trouvent dans le
Glossaire, le plus souvent à côté de la forme soit la plus com-
mune dans la langue moderne, soit la plus fréquente dans les
. extraits des textes. Ainsi l’on verra réunies toutes les formes
dialeetales et archaïques, ce qui offrira un résumé de l’histoire
de chaque mot part dans la suite des temps, son passage d'une
forme à l’autre, ainsi qu'il se présente dans les différents textes.

Epilog.

XII Precuvântare.

unate la un loc, resumând întreaga istorie a fie-cărui cuvânt din
trecerile de la o formă la cealaltă după cum sânt reprezintate
prin diferitele texte cursul veacurilor.

Flexiunea fie-căruă cuvânt se poate urmări apoi cu ajutorul
cifrelor ce indică pagina și partea pagineï unde se află acel cuvânt
în cartea de faţă. Am avut grijă a însemna toate acele locuri
unde sânt forme interesante flexionare; nu crez că mi-a scăpat
un singur exemplu de flexiune arhaică sau dialectală sau chiar
curioasă numai.

Se înțelege că din forme flexionare moderne, n'am însemnat
decât vro 2—3 exemple adică de același caz și număr cănd
era vorba de un substantiv, sau de aceeași persoană, timp si mod
la verb. Terminatiunile &, oră, oriu n'am mai însemnat în special
în Glosar, căcă o urmărire a cuvântului în carte prin toate textele
indicate, va dovedi dacă, cănd si unde sa întrebuințat & si ter-
minatiunea -oriu în loc de or sau ori. Unde un cuvânt s'a seris
când cu & şi când cu 4, am însemnat această diferintä de scriere
sau prin &, sau am înșirat anume cazurile când se întrebuințează
o formă si când cea-l-altă. Refer de pildă la cuvintele: besericä,
cine, cuvânt, dimineață, drept, pun, tot, un, văd, veac, vin, zi, zic ete,

Fie-care paragraf deci din glosar conţine supt o formă con-
densată istoria vieţii a fie-cărui cuvânt românesc de pe la mijlocul
secolului al XVI până în zilele noastre.

Numai acei ce sau îndeletnicit cu o lucrare ca cea de faţă
vor știe să pretuïascä munca întrupată într această carte; și bătut
cum am fost de valurile acestei lumi, nași fi dus-o la capăt de
n'ar fi fost o muncă de dragoste. Puţini m'au ajutat, mulţi m'au
prigonit și cu drept cuvânt pot incheea această predoslovie cu
vorba scriitorului vechiu ce spunea: „că precum dorese să sosească
la liman neviforat, cei ce sânt bătuţi de furtună întru luciul marii,
așa am dorit și eu să ajung la sfărșitul cărții aceștia.“

Slava lui Dumnezeu celui ce ne-au ajutat după început de
am ajuns și sfărșitul!

Londra, în Martie 1891.

td ddr nn > PV, 1

Avant-propos. XII

On pourra facilement suivre la flexion de chaque mot à
Vaide des chiffres qui ont pour but d'indiquer la page et la por-
tion de la page où il se trouve. Jai eu soin de marquer ainsi
tous les endroits renfermant d’intéressantes formes flexionnelles.
Je ne crois pas qu’un seul exemple de flexion dialectale, archaïque
ou purement curieuse, m'ait échappé.

On concevra facilement pourquoi je n'ai indiqué que deux
ou trois exemples seulement de formes flexionnelles modernes, au
même cas et au même nombre s’il s'agissait d’un substantif, ou
à la même personne, au même temps et au même mode s’il était
question d’un verbe. Je n’ai pas marqué dans le Glossaire d'une
manière spéciale les finales ăi et oriu, car un examen attentif du
mot, poursuivi dans tous les textes se trouvant dans ma Chresto-
mathie, prouvera si, quant et où on s’est servi de îi et de la
terminaison -ortu, au lieu de or ou ori; j'ai tenu compte de cir-
constances où l’on écrivait un mot avec & ou avec 4, en marquant
la différence d’écriture par &, ou bien en indiquant exprès le cas
où l’on emploie Pune des formes et celui où l’on se sert de l’autre.
Je renvoie par exemple aux mots : beserică, cine, cuvânt, dimineață,
pun, tot, un, văd, veac, vin, zi et zic.

Chaque paragraphe du glossaire renfermera ainsi, sous une
forme condensée, l’histoire de la vie de chaque mot roumain,
autant que nous avons pu le suivre à l’aide de la littérature à
partir de la seconde moitié du XVI° siècle jusqu’h nos jours.

Maintenant, un mot pour finir. Ceux qui ont tenté d’exé-
cuter un travail comme celui que je présente aujourd’hui au publie
sauront seuls apprécier le labeur ardu que la composition m'en
a coûté. Battu comme je l’étais par les flots de ce monde, je n’au-
rais certainement pu terminer ce pénible travail sans l'amour

du travail lui-même. Peu de gens m'ont encouragé, beaucoup
… m'ont persécuté; aussi pourrais-je à juste titre terminer cet avant-
— propos par ces mots d’un ancien auteur roumain: „De même que

ceux qui sur l’immensité de l'Océan étant le jeu de la tempête
furieuse désirent arriver au port, de même je désirais ardemment
arriver à la fin de mon livre.“

Gloire à Dieu, qui nous a soutenu du commencement à la
fin de cette œuvre!

Londres, Mars 1891.

Épilogue.

Introducere.

Datoria mea este acuma a da scamă de importanța și valoarea ce
au textele pentru istoria literaturei si a culturei românești, de modul cum
am procedat la alegerea lor, de vederile ce m'au călăuzit de a da anume
cutare extract dintro carte veche sau manuscript vechiü, de planul ce
am urmărit la orânduirea textelor din literatura dialectică si acelor din

literatura populară.

Pentru a împlini această sarcină, ce mi-am impus-o eu singur, voiu
începe prin schifarea istoriei literaturei române întru cât se oglindește în
_ Chrestomatia de faţă.

Literatura română se poate împărți în trei mari epoce bine distincte
una de alta, dupä limba din care s'au tradus cele mai multe cărţi tipărite
si manuscripte, și după influenţa covărșitoare ce a avut cănd o literatură
cănd alta asupra seriitorilor română.

Vom avea deci lt epoca slavonă de la începutul literaturei române,
pănă la stabilirea Fanariotilor pe tronul Moldovei și al Munteniei, adică
de pe la mijlocul secolului al XVI-l< pănă la începutul sec. al XVIII-lea
(e. 1550—1710.) După epoca slavonă urmează a IL, epoca grecească,
de pe la începutul secol. al XVIII-Ie pănă pe la 1830, cănd începe a III-2,
epoca modernă, romanică, când literatură română se desvoltă și ae.
transformă supt influenţa adâncă a literaturei occidentale, mai cu seama
supt influenţa celei franceze și italiane.

Trecerea de la o epocă la cealalta nu se face de odată întrun mod
abrupt, ci o literatură ia cu încetul locul celei-l-alte, mai ales prin cauze
politice. Cu căt stăm mai aproape de începutul unei epoce, cu atăt mai mult
se poate observa atărnarea literaturei române de acea literatură după care
se formează; traducerile sânt absolut literale, din cuvânt în cuvânt:
un cuvânt românesc stâ în locul celui slovenese, sau grecesc fără considera-
fiune dacă se potriveşte eu spiritul limbei românești sau ba. N'avem de căt
să comparăm Psaltirea lui Coresi, sau Evanghelia sau Apocalipsul
Ap. Pavel cu originalele sloveneștă, sau Divanul lumii al lui Cantemir
sau Iliodor sau Omir cu cele grecești pentru a ne convinge de acel fapt al
dependenţei absolute. Din acele traduceri putem chiar recoltă origi-
nalele. Este vrednic de observat însă că operile cele mai vechi din epoca

* Introduction.

Îi est de mon devoir maintenant de rendre compte de importance
et de la valeur qwoftrent pour l’histoire de la littérature et de la civilisa-
{tion roumaines les textes que j'ai reproduits, de la manière dont j'ai pro-
… cédé à leur choix, des considérations qui m'ont amené à reproduire tel
ou tel extrait d’un livre ou d’un manuscrit ancien, enfin du plan que
… j'ai suivi dans le groupement des textes appartenant à la littérature

"des dialectes et à la littérature populaire.

j Afin de remplir la tâche que je me suis volontairement imposée,
+ je commencerai par tracer une esquisse de l’histoire de la littérature
» roumaine, telle qu’elle nous apparaît dans la Chrestomathie.

1 On peut diviser la littérature roumaine en trois grandes époques bien

… distinctes, selon la nature de la langue qui a servi de base à la traduc-
"tion des livres imprimés ou manuscrits, ou selon l'influence dominante
… qu'a exercée sur les écrivains roumains tantôt l’une tantôt l’autre de ces
ératures.

d La 1" époque sera naturellement l’époque slave, qui partant du
… commencement de la littérature roumaine, va jusqu’à l'avènement des Fana-
- riotes sur le trône de la Moldavie et de la Valachie, en d’autres termes
depuis la seconde moitié du XVI" siècle jusqu'au commencement du
…. XVIII (1550—1710). Vient ensuite là II” époque, l’époque grecque

_ qui va jusqu’à l’année 1830, où commence la III° époque, l'époque mo-
- derne, dite romanisante, durant laquelle la littérature se développe et

se transforme sous l'influence profonde des littératures de l'Occident, sur-
| tout française et italienne.

Le Le passage d'une époque à l’autre ne se fait pas d'un seul coup:
e littérature prend la place de l’autre peu à peu, principalement par
te de causes politiques. Plus nous sommes proches du commencement
d’une époque, plus on s'aperçoit de la dépendance de la littérature rou-
maine par rapport à celle qu’elle imite; les traductions sont absolu-
ment littérales; un mot roumain se trouvant à la place d'un mot slavon
ou grec, sans qu'on sinquidtât s’il était conforme ou non an génie de
„la langue. On n'a qu'à comparer aux originaux slavons, le Psautier de
resi, l'Evangile, PApocalypse de l’apôtre S'-Paul; et aux origi-
grecs le Divan du monde de Cantemir Héliodor ou Homère,
„pour se faire une idée de cette dépendance absolne. Nous pouvons pres-
ue rétablir Poriginal d'après ces traductions. Il est digne de remarque
, „da que les œuvres les plus anciennes, datant de la I"° époque, n'ap-

XVI Introducere,

I“* nu ne apare nouă ca siluite; frazele fiind scurte, limba mai mlădioasă,
nică sintactica închegată, traducerea se ţine foarte ușor de originalul slove-
nese. Apoi nu se poate tăgădui, că însași sintactica românească se influen-
țează foarte mult și foarte adânc de sintactica slovenească, si de aceea adesea
traducerea nu ni se pare nici așa de greoae nici așa de stranie. Cu toate
acestea traducătorul sclavie după tipicul slovenesc adesea nu ţine seamă de
înţelesul textului, ci se ţine de cuvintele pe cari le traduce; de altă parte
cuvintele slovenești cu două înţelesuri sânt adesea tälmäcite întrun mod
nedibace și contribuese a încurea înţelesul. Textele vechi trebue deci
studiate numai alăturea cu originalele după cari sa alcătuit traducerea,
dacă voim să capătăm un înţeles lămurit.

Predominatiunea influenţei slovenești dispare însă cu încetul si face
loc celei grecești, care se manifestează mai întäïü în Muntenia, unde deja
pe la sfărșitul secolului al XVII-le* multe cărţi se traduc din originale
grecești. Deosebirea între spiritul limbei grecesti și acel al limbei ro-
mânesti se resimte mai mult în aceste traduceri decât în acele făcute din
slovenește. Limba începuse a se întări, nu se mai mlădia așa de ușor după
formele limbei originalului, și în textele citate mai sus, se poate vedea căt
de puţin se potriveşte una cu alta; mai ales la texte poetice nu biblice,
acolo limba traducereï nu maï represintă nici limba românească și nică spi-
ritul românesc. In Divanul lumei al lui Cantemir de pildă, originalul
este grecesc, iar traducerea urmează originalul ques cuvânt în cuvânt, nu
arare ori schimosind înţelesul.

In cursul veacurilor limba însă începe a se emancipa, traducătorii
devin mai dibacă, si cu căt un text se copiază mai des, cu atăt mai mult
se depărtează limba copiei de aceea a izvodului, stilul devine din ce în ce
mai românesc iar espresiunea mai firească; aceasta, se întâmplă atăt cu textele
aparţinând epocei slavone căt și cu acele din epoca grecească; așa de pildă
textele biblice, Hronograful, cărţile din literatura populară.

Esemple de traduceri din limba latină sânt foarte rare. Cronicarii
Moldovei au o cunoștință profundă a acelei limbi, ei se folosesc de eronicele
leșești serise în limba latină, dar limba ceronicelor lor arată urme foarte
slabe de o atare înräuriré. Mai vădită este acea înrăurire în Hronicul Mol-
do-Vlahilor al lui Cantemir, seris nu în spiritul limbei româneștă, ci cu
desăvărșire în acel al limbei latineștă, ceea, ce face a crede cum că nu este de
cât o traducere făcută de însuși Cantemir după un original latinesc alcătuit
mai întäïn de dânsul. Neculai Costin, cel alt faimos eronicar al Moldovei,
traduce din latineste Ceasornicul Domnilor.

In Transilvania cu prilejul mișcărei nationale despre care voii vorbi
mai la vale, influenţa literaturei greceștă dispare mult mai iute de cât în
Muntenia sau în Moldova. Acolo epoca modernă, adică influenţa literatureï
occidentului î începe a se manifesta încă pe la mijlocul secolului al XVIII,
și traducerile în limba română se fac de obște după originale german e,
precum sânt operile lui Barac, Molnar, ete.; unii autori, precum Maior și
Șincai stau și supt înfluenţa stilului latitiéé. Oglinda cea maï vie a lim-

*
+

4 }
aj

Introduction. XVII

a rade toujours comme des traductions serviles : la cause en est que

es phrasos étant courtes, la langue est plus malléable et la syntaxe non

encore fixée et rigide. On ne peut pas nier non plus que la syntaxe rou-
maine elle-même ne subisse fortement l'influence de la syntaxe slavone:

vest pourquoi ha traduction paraît parfois moins lourde et moins étrange.
Néanmoins le traducteur, esclave de l'original slavon, ne tient point compte

la plupart du temps du sens du texte : il ne fait que traduire les mots;

+

_ d'autre part, les mots slavons à double signification sont parfois interprétés

… d'une façon inhabile, ce qui contribue à rendre encore plus embrouillé
„le sens général de la phrase. II est toujours nécessaire de se reporter à

Voriginal, toutes les fois que l’on veut avoir la signification réelle.
La prédominance de Linfluence slavone disparaît peu à peu pour

; faire place à Vinflnence grecque; celle-ci se manifeste d'abord en Vala-
… chie, où, à partir de la fin du XVII" siècle, on traduisait déjà un grand

nombre de livres d’après les originaux grecs. La différence entre le génie
de la langue grecque et celui de la langue roumaine devient ici encore
plus sensible que dans les traductions faites d’après le slavon. La langue
s'étant un peu fixée, elle ne pouvait plus se prêter facilement aux exi-

… gonces de la tournure grecque : on peut voir dans les textes cités ci-dessus,

combien peu ces tournures se ressemblent entre elles; surtout dans les
textes poétiques non bibliques, où le style de la traduction n’est plus ni
roumain ni conforme au génie de la langue. Pour le „Divan du Monde“,

… par exemple, l'original est en grec et la traduction qui le suit est si
. littérale qu’elle dénature complètement le sens des phrases.

Peu à peu, néanmoins, la langue commence à s’émanciper, les tra-
ducteurs acquièrent plus d'habileté, et plus un texte est copié plus sa
traduction s'éloigne de l'original : le style devient de plus en plus roumain,
l'expression de plus en plus naturelle, Ce changement s'opère également

… dans les textes appartenant à l’époque slavone ainsi que dans ceux de
… l'époque grecque, comme par exemple, dans les textes bibliques, dans
„le „Hronograf“ et dans les livres populaires.

Les exemples de traductions latines sont fort rares. Les chroni-

… queurs de la Moldavie connaissent à fond cette langue, car ils font
usage de chroniques polonaises écrites en latin; mais le style de leurs
… chroniques a conservé peu de traces d'une semblable influence. Elle est
… plus apparente dans la Chronique des Moldo-Valaques par Cantemir,
“écrite non pas dans le génie de la langue roumaine, mais entièrement
dans celui de la langue latine, ce qui me fait supposer que cette Chro-
… nique n'est qu’une simple traduction littérale faite par Cantemir d’après
— l'original latin composé par lui-même. Un autre chroniqueur illustre,
„N. Costin, traduisit du latin l'Horloge des Princes.

En Transylvanie, à cause du mouvement national, dont je m'oceu-

… porai plus tard, l'influence de la littérature grecque disparaît de meilleure
—… heure, bien plus tôt qu'en Roumanie. Là, l’époque moderne, c’est-à-dire
—… l'influence des littératures de l'Occident, commence à se manifester déjà
à partir de la seconde moitié du XVIII” siècle; les traductions se font
— d'ordinaire d’après des originaux allemands : ainsi les œuvres de Barac,
1 de Molnar, ete. Certains, comme Maior et Şincai subissent encore l’in-
.… fluence latine. Mais le reflet le plus pur de la langue roumaine, dans

GASTER, Chrestomatio româna. I. B

XVIII .. Introducere.

bei române în structura ei sintactică și gramaticală este literatura po-
pularä, mai ales cea nescrisă, precum sânt basmele, snoavele și proverbele.

Fie-care carte însă, chear când este o traducere, conţine totuși căte o
parte originală, și adică „Precuvântarea“ și „Epilogul“, unde tradu-:
cătorul vorbește el însuși de cauzele ce Pau îndemnat la acea lucrare, po-
menind căte o dată izvodul după care a tradus cartea, cine l’a ajutat si în
cinstea cărui Arhiepiscop sau Domn închină cartea. Aceste părți originale
fiind importante atăt din punctul de vedere al limbei căt și din acel al
istoriei literare le am reprodus mai tot deauna sau în întregul lor sau
numai în partea lor esenţială.

In modul acesta ușor se esplică acuma împărţirea materiei în trei
mari grupe, în Chrestomatie. Vol. I reprezintă epoca I* slavonă; textele
cu slove din Vol. II-* reprezintă a doua epocă, cea grecească; iar tex-
tele cu litere latine, literatura populară, curat românească, ce nu
stă de a dreptul supt nică o înrăurire străină, și reprezintă geniul și spiritul
adevărat al limbei moderne.

*
ici *

Trec de la această schifare generală la caracterizarea specială a
fie-cării bucăţi din Chrestomatie și la indicarea cauzelor ce m'au condus
la alegerea anume a părţilor reproduse. Materia întreagă o voiu împărţi:
1) după coprinsul, 2) după limba adică după importanţa ce au tex-
tele pentru istoria literaturei române sau pentru filologia română.

I.

După coprinsul avem următoarele cinci grupe:
I. Teologia, II. Dreptul, III. Istoria, IV. Poezia sau litera-
tura estetică și V. Literatura populară scrisă și nescrisă,

I. Teologia.

„După natura lucrului textele teologice sânt cele mai numeroase și
cele mai vechi. Ca pretutindenea în Europa, așa începe și literatura ro-
mână cu Biblia, Psaltirea, Evanghelia, Praxiul, si cu cele-l-alte cărți bise-
ricesti, precum sânt Cazaniile, Liturghiile, de cari se leagă o literatură
bogată dogmatică, didactică, apoi hagiologia si apocrifele propriii zise.

1. Vechiul Testament. a) Psaltirea. Incepänd cu vechiul Te—
stament ne vom ocupa mai întăiu cu Psaltirea, care stă în fruntea tuturor
cărților ale Legei vechi atăt prin vechimea că căt si prin numărul tiparelor
și al manuscriselor din cari am dat extracte. E destul de bine cunoscut,
cum că psalmii formează și o parte integrantă atăt a Molitvelnicului (Evho-
loghiului) căt și a Ceasoslovului. Avem deci un număr destul de conside-

Introduction, XIX

son mécanisme syntactique et grammatical, se trouve dans la littérature
populaire, surtout non écrite : les contes, les anecdotes, les proverbes.
| Chaque traduction néanmoins renferme une partie originale : Va-
vant-propos et l'épilogue. C'est dans ces passages que le traducteur
rappelle au lecteur les considérations qui l'ont amené à entreprendre le
travail, renvoie parfois à la source originale, cite le nom de celui qui l'a
aidé dans cette sainte besogne, et dit à la gloire de quel grand personnage,
archevêque ou prince, il a dédié son livre. Ces côtés originaux sont très
… importants, aussi bien au point de vue de la langue qu’à celui de l'histoire
… littéraire : c'est pourquoi je les ai toujours reproduits dans leur tout ou
dans leur partie essentielle.
On conçoit facilement maintenant pourquoi j'ai divisé la matière
… dans la Chrestomathie en trois groupes. Le premier volume de ma Chresto-
. mathie représente l’époque slavone; l’époque grecque est représentée
par les textes en lettres cyrilliques se trouvant au II* volume; quant
aux textes en caractères latins, c’est la littérature populaire, pure-
„ment roumaine, qui n’a subi aucune influence étrangère et qui incarne
„le génie et le véritable esprit de la langue roumaine moderne.

* * *

Si nous passons de cette esquisse générale à la description détaillée
des textes de la Chrestomathie et à l'indication des considérations qui
m'ont amené à choisir tel ou tel des textes que j'ai reproduits, nous les
répartirons 1° d’après les sujets dont ils traitent, et 2° d’après les dialectes
dans lesquels ils sont écrits; en d’autres termes, selon l'importance qu’ont
„les textes pour Vhistoirg littéraire, ou pour la philologie roumaine.

L

D'après les sujets nous avons les cinq grands groupes suivants :
Ă 1° Théologie, II* Droit, III” Histoire, IV° Poésie ou Littéra-
„ture esthétique, et V° Littérature populaire écrite et orale.

I. Théologie.

| IL est tout naturel que les textes concernant la Théologie soient les
plus anciens et les plus nombreux. Comme partout ailleurs en Europe, la
… littérature roumaine fait aussi son apparition avec des traductions de la

Bible, des Psaumes, de l'Evangile, du Praxion (Actes) et d'autres livres

— ccclésiastiques, comme les ,,Cazanie“ (Sermons), les Liturgies, ainsi qu’une
… riche littérature dogmatique et didactique, l’hagiologie et les apocryphes
proprement dits.

Ă 1. I'Ancien Testament fera l’objet de notre première étude et c’est
… par a) le Psautier que nous commencerons, car il demeure, par son an-
… cienneté comme par ses nombreuses éditions, imprimées ou manuscrites,
… à la tête de tous les autres livres. Les Psaumes constituent encore, en
…. outre, une partie intégrante aussi bien du ,,Molitvelnic“ (Evhologhion)
ou „Livre de prières“ que du Ceasoslov (Heures). Voilà donc à notre dis-
„position un nombre considérable de Psaumes, tant dans différentes éditions
B*

XX Introducere.

rabil de psalmi la dispoziţia noastră, atăt în diferitele ediţiuni tiparnice căt
si în versiunile manuscripte pentru a ii putea compara între dănșii și a de-
termina izvoarele psalmilor din cărţile bisericești pomenite mai sus.

Psaltirea cea mai importantă este fără îndoiala acea a lui Coresi.
Din această Psaltire am tipărit (p. 10) nouă psalmi si adică Psalmii 3. 5. 8.
16.18. 31.97.98. şi 150., si cântarea lui Moisi. Spre a arăta legatură între
această Psaltire si cele-l-alte am reprodus paralele la acesti 9 Psalmi aï luă
Coresi din Psaltirele ulteriore, apoi dintre psalmii cari se află intrupafr
în Biblie; si cincă paralele din Ceasoslov; iar pentru „a doua căntare
alui Moisi“ oparalelă din Biblia de Bucureşti. Am ales anume aceste părți
din Psaltire fiind foarte bogate în forme si în cuvinte archaice; iar în con-
structiunea lor sintactică și în limba traducerei se poate recunoaște la dănșii
mult maă ușor originalul slavon de căt la alți Psalmi. Dacă luăm de pildă
numai titlurile psalmilor cinci si opt avem o dovadă pipăită de traducere
sclavicä și adesea fără înţeles. Cuvintele slovenești W HacA'k ARCTESI-
LEMS si o TouHAkRYR, ce stan pentru cuvintele grecești: Umep tie XAA-
povopovons si rep râv Anvoy au fost traduse în mod stângaciu cu un înţeles
nepotrivit. Psalmul 16 este de asemenea un esemplu căt se poate de per-
fect de modul sclavie de a traduce fără a ţine seamă de înţelesul. In psal-
tirele următoare, pe lăngă libertatea de stil se mai adaugă și o îngrijire mai :
mare a da textului un înţeles clar, cu toate că acele cari sânt copii după
ediţiuni mai vechi se ţin de acel original; dar totuși îl modifică si îl moder-
nizează.

Există apoi o altă Psaltire vechie manuscrisä dar cu data nesigură,
care se deosibeste de acea a lui Coresi prin anumite forme fonetice, iar ca
text e aproape identică; m'am mulţumit deci cu reproducerea (p. 1%) acelor
doi psalmi dela început cari lipsese în editiunea lui Coresi, complectănd ast-
fel Psaltirea care ni sa păstrat numai întrun singur exemplar, și acela
defect. Psaltirea lui Coresi cum o avem noi astăzi, începe cu versul al
5e din Psalm 1. |

Tratând mai la vale despre legătura ce există între cărţile tipărite ale
lui Coresi, și între Tetra Evanghelul si Praxiul manuscris voïu atinge si
aceea dintre aceste două Psaltire, dovedind precum sper, cum că toate acele
din urmă nu sânt de căt copiă făcute după tiparele lui Coresi si nu
vice versa. In cursul acestei Introduceri vom mai da foarte des peste
manuscrise ce sau copiat după cărți tiparnice, mai ales în timpurile
mai vechi; chiar. si din însași Psaltirea lui Coresi avem, cum se va

vedea maï încolo, cel putin două copii manuserise, una: Psaltirea de maj
sus, și alta din 1710.

„Va Psaltire complectä din care am reprodus psalmi, urmează acuma
imediat cea de Belgrad din 1651 (p. 152) lucrată după izvodul grecese și
eyreese, cu o metodă mult maï-stiintificä si într'o limbă care este clasică.
Avem chiar variante de traduceri în glose marginale.

Introduction. XXI

_ imprimées que dans des versions manuserites, que nous pourrons comparer
et grâce auxquellles il nous sera facile de fixer les sources des Psaumes
se trouvant dans les livres religieux mentionnés ci-dessous,
… LePsautier de Coresi est sans contredit le plus important. C'est
— à ce recueil que j'ai emprunté les 9 psaumes qui suivent : 3,
5, 8, 16, 18, 31, 97, 98 et 150 et le cantique de Moïse. Afin de montrer
„le rapport de ce Psautier avec les autres recueils du même genre, j'ai
mis en parallèle avec les neuf psaumes tirés de Coresi, ceux des Psautiers
postérieurs, et des Psaumes qui se trouvent dans la Bible, puis 5 paral-
ldles empruntés au Ceasoslov, et enfin un parallèle tiré de la Bible de
„Bucarest pour „le second cantique de Moise“. Ces parties du Psautier
- ontété choisies surtout parce qu’elles étaient très riches en formes et en mots
… archaïques; d'autre part, leur construction syntactique et le mode de tra-
duction nous mettent à même de reconnaître original slavon plus facile-
„ment que dans d’autres psaumes. Il suffit de jeter les yeux sur les titres
des psaumes 5 et 8 pour nous convaincre de la servilité de la traduction,
presque dépourvue de sens. Les mots slovènes W HacakAnCeTESiIoEMmS
ct © TounAkYH, qui correspondent aux mots grecs Üxep ris xAnpovopovans
„et Snep zâv Anvuv ont été traduits maladroitement et dans un sens impropre.
- De même pour le psaume 16 qui pourrait servir comme un exemple non
… moins puissant à l'appui de notre thèse. Dans les Psautiers postérieurs, *
… à côté d’une liberté de style très nette, on rencontre de plus un soin
- minutieux tendant à donner au texte un sens précis, bien que ces Psautiers
- qui ne sont que des copies de traductions antérieures, se rapprochent
- de cet ancien original, tout en le modifiant et en le modernisant.
4 Il existe encore un autre Psautier manuscrit, d’une date incertaine
„et qui ne diffère de celui de Coresi que par certaines formes phonétiques,
… le texte en étant absolument identique : je ne lui ai emprunté que les
„deux premiers psaumes seulement, ceux précisément qui manquent dans
… édition de Coresi, afin de compléter ainsi le Psautier dans le seul exem-
… plaire qui nous ait été conservé et encore incomplet. Le seul Psautier
… de Coresi, tel que nous le possédons aujourd’hui, commence à partir du
verset 5 du premier psaume.
* En étudiant, plus loin, le rapport qui existe entre les livres impri-
…_més de Coresi, le , Tetra evanghel“ et le „Praxion“ manuscrit, nous notis
… occuperons aussi du rapport entre les deux Psautiers en prouvant que les
— derniers ne sont que des copies faites sur les impressions de Coresi, et
… mon l'inverse. Dans le courant de cette Introduction on rencontrera plus
— d'une fois des manuscrits qui ne sont souvent que les copies de textes
… publiés bien antérieurement. Bien plus, du Psautier de Coresi il nous
veste au moins deux copies manuscrites : l’une est le Psautier d’une date
… incertaine qu'on peut voir à la page 1#, l’autre est celui de 1710, que
- l'on verra plus loin. E
1 Parmi ces Psautiers complets, auxquels j'ai emprunté des extraits,
… après celui de Cotesi, vient en premier rang le Psautier de Belgrade
… de 1561 (p. 152) — fait d'après les originaux grec et hébreu et avee
„une méthode scientifique plus rigoureuse. Le style en est presque clas-
… sique, on y trouve même en gloses marginales des variantes de tra-

XXII Introducere.

Tot din sloveneste ca și Coresi a mai tradus Psaltirea Dosofteiu,
vestitul metropolit al Moldovei. De la dănsul avem două traduceri, una
în proză, la 1650 (p. 246) si alta în versuri, la 1673 (p. 208). Cea dintăi
Sa tipărit în două coloane, una confinänd originalul slavon iar cea-l-altă
traducerea românească; pe când Coresi a tipărit Psaltirea sloveneste si
româneşte întrun sir, după fie care vers slovenese urmând unu româ-
nese. Dosofteiu fiind mai mult stăpăn pe limbă, traducerea lui este cu mult
mai superioară celei lui Coresi în ceea ce privește mănuirea limbei, con-
strueţiunea ei sintactică si chiar bogăţia că lexicală. De altă parte nu se
poate tăgădui cum că cea de Belgrad este cea mai științifică, iar ca limbă
și ca traducere mult mai perfectă. Psaltirea în versuri își are însem-
nătatea prin faptul că este cea dintăia încercare de versificare a Psalmi-
lor. Nefiind întrodusă în biserică, căci nu se întrebuinţează în cultul
ortodox, influenţa acestei Psaltire nu a fost atăt de mare precum sar
putea aștepta cine-va judecănd după răspăndirea Psaltirei versificate
prin restul Europei. "Totuși au pătruns căte-va în literatura populară, pre-
cum în cântările stelei şi colindele, chiar și unele bocete sau format
după analogia acestor Psalmi. Din „cântările stelei“ pomenese N. II (IL
p. 142) care nu este alt-ceva de cât Psalmul 46 din Psaltirea lui Do-
softeiu; N. III (11 p. 140) nu este iarăși de căt Psalmul 48, modificat așa
" ca să devie si cäntec de stea, si prototip al bocetelor cu care se aseamănă
foarte mult atăt ca fond căt si ca formă. Originalul în proză lam reprodus
din Psaltirea lui Dosofteiu așa ca să se poată compara uşor unu cu altu.
Inceputul acestui psalm a devenit un fel de întroducere stereotipă la
acest soiii de cäntece religiose precum se poate vedea la N. XIII (II
p. 143).

Intorcändu-ne la Psaltire avem apoi aceea copiată de unu Ioan din Vas-
luiu (p. 363) care cu toate că a fost copiată abia la 1710, este foarte
importantă, căcă originalul eï, cum am pomenit deja, este cu mult mai vechii,
ne fiind altul de cât însași Psaltirea lui Coresi. Din punctul de vedere
literar acest manuscript merită deci o cercetare mai adäncitä. Dacă îmi
aduc bine minte, manuscriptul de faţă se mai aseamănă si în forma sa
extrioră foarte mult cu cel-l-alt manuscris din sec. al XVII“ de care am
vorbit mai sus, având același format mic. Dar nu numai în exterior se asea-
mănă ci și în lăuntru; textul din 1710 nu este de căt o reproducere puţin
modernizată a celui-l-alt manuscris. După părerea mea avem aci două
copii ale textului românese din Psaltirea lui Coresi, amăndouă făcute în
Nordul Transilvaniei, sau poate în Bucovina, una din sec. XVI* alta din
sec. al XVIT-%, una mai profund modificată în partea fonetică (rotacism)
alta mai mult în cea lexicală: cuvinte si forme mai moderne fiind locul
celor vechi. Și în partea lexicală manuscrisul din see. XVI“ fine cum-
păna între edifiunea tipărită și copia lui Ioan din Vasluiu. Unele forme și
cuvinte cară nu se află la Coresi se găsesc în ambele manuscrise, de pildă
psalm 31 v, 4 (p. 365) sună aci: „propuiS-mM'h cnpe KHHSpH. Coresi
are: TSÉPHAH-M'R enot CTpacTe, iar manuscrisul din sec. XVI: „ATOp-
IUS-AR CPE CTPACTE potrivindu-se în partea întăiă cu Ms. luă Ioan, iar
în cea din urmă cu textul lui Coresi. Spaţiul nu *mă permite a mă întinde
mai pe larg aci asupra acestei chestiuni atăt de importante. Mă mulţumesc

Introduction. XXIII

Un autre traducteur du Psautier slovène est Dosithée, le célèbre

- métropolite de la Moldavie. Il nous reste de lui deux traductions dont

lune en vers, celle de 1673 (p. 208) et l’autre en prose, de 1650 (p. 246),
imprimée sur deux colonnes, la traduction roumaine faisant face à l'ori-

fă ginal slavon, tandis que dans le Psautier de Coresi, les vers slayons et

PPT PS NAT EN ei

Le à

eee

SC RP D D PS PONS POST IN OR ya

PIPI PT Tr si ue dili à dă uz,

roumains se succèdent les uns aux autres, Dosithée étant plus maître
de la langue, sa traduction est bien supérieure à celle de Coresi, tant

? par la noblesse de l'expression et par la richesse du lexique que par le

manque de complication syntactique et grammaticale. D'un autre côté,
il n'est pas à douter que le Psautier de Belgrade ne soit le plus scien-

tifique et le plus parfait comme traduction. L'édition en vers offre

une certaine importance par la seule raison qu’elle est le premier essai
de Psautier en vers. Il faut avouer pourtant que, l'Eglise orthodoxe
madmettant pas les psaumes dans sa liturgie, l'influence du Psautier ver-
sifié n’a pas été aussi grande que l’on devrait s’y attendre, vu sa diffu-
sion dans le reste de l'Europe. Certains psaumes néanmoins ont pénétré
dans la littérature populaire : dans les noëls „cântece de stea“, et dans les
“colin de“; certaines lamentations funèbres même sont imitées des Psaumes.
Pour les noëls voir le N° II (LI, p. 142) qui n'est autre chose que le
psaume 46 du Psautier de Dosithée, de même le N° III (II, p. 140)
n’est que le psaume 48 modifié et approprié à servir à la fois et de
»Chant de Noël“ et de prototype des lamentations, auxquelles il ressemble
beaucoup aussi bien dans la forme que dans le fond. L’'original en prose
du Psautier de Dosithée a été reproduit ici afin de faciliter leur com-
paraison. Le commentement de ce psaume est devenu une espèce d’intro-
duction stéréotypée pour ces sortes de chants religieux, comme l’est le
N° XIII (II, p. 143).

Si nous revenons maintenant aux Psautiers, nous trouverons celui
d'un certain Joan de Vaslui (p. 363) qui, quoique copié en l’année 1710,
laisse facilement reconnaître le texte même de Coresi. Ce manuserit
mériterait, au point de vue littéraire, une étude plus approfondie, Exté-
rieurement, si je men souviens bien, il offre une ressemblance frappante
avec l’autre copie manuscrite du XVI" siècle, mentionnée plus haut, du
même petit format. Le texte de 1710 n'était qu’une reproduction légère-
ment modernisée. De même pour le contenu, la ressemblance n'est pas
moins visible. On aurait affaire, à mon avis, à deux copies du texte
roumain du Psautier de Coresi, faites toutes les deux au Nord de la
Transylvanie ou bien en Boucovine, dont l’une du XVI" siècle modifiée

plutôt dans sa phonétique (rotacisme), et l’autre du XVII" plutôt dans

son lexique; l’on y rencontre des mots plus récents à la place des
termes anciens. Enfin, quant au lexique, le texte du XVI" siècle tient
encore le milieu entre l'édition imprimée et la copie de Joan de Vaslui.
Certains mots et certaines formes qui manquent dans le texte de Coresi,
se retrouvent dans les deux autres manuscrits : ainsi le psaume 31, 4
(p. 365) où il est dit : „p'ropuiS-avh cenpe KHHSpH. Coresi porte : TSp-
HAH-AR CNpE crpacre, et le manuserit du XVI" siècle : ATOPUS-AMR
cnpe c'rpacTe. Dans le dernier, comme l’on voit, le premier élément de
la phrase est semblable au manuscrit de Joan de Vaslui et le second élé-
ment semblable au texte de Coresi. Je regrette ne pouvoir m'étendre

XXIV Introducere.

cu atäta de a atrage atentiunea asupra acestui fapt. Cine știe dacă "mi va
fi dat a mai urmări altă dată această chestiune mai cu de amăruntu. |

Psaltirea se mai află încorporată si în Bibliele complecte precum
este cea din București din 1688 si aceea a lui Clain din 1795 (II, p. 1 55). Din
cea dintäia am reprodus Psalm No. 2, ca o paralelă la Psaltirea manuserisă
(p. 1%), iar din a lui Clain n'am scos de cât alte texte biblice de cari voi vorbi
mai la vale. Psalmi reslăţiţi am mai reprodus din diferite cărţi bisericești,
Molitvelnice, Ceasoslove ete. unde psalmii sânt părţile cele de căpetenie.

Imi maï remăne a pomeni Psaltirea eu tâle (p.314) a lui Ale-
xandru Dascal. In Psaltirea în versuri a lui Dosofteiu se strecuraseră
deja căte-va tălmăciră ale unor Psalmi. Alexandru Dascalul, care a fost un
contimporan al Metropolitului Dosofteiu și, fără îndoială de origină moldo-
vean, se poate să fie fost influenţat de acele puţine esemple, pentru a înter-
prinde de isnoavă traducerea de pe sloveneste a Psaltirei întregi împreună
cu tâlcul ei. Limba arată deja o propäsire vădită asupra tälmäcirilor
mai vechi.

Iată acuma și lista tuturor Psalmilor din ambele volume în ordine
cronologică.

Ps À, p. 1", 4 D 1". 282,8, 9.10. 5.5 10, 0.
6, vol. II, p. 185. 8, p. 11. 10, p. 364.

16, p. 11, 246. 18, p. 12. 154. 26, p. 247.

31, p. 13. 365. 38, p. 211. 40, p. 248.

48, p. 155. 54, p. 366. 69, vol. II, p. 17.

71, p. 367. 75, 212. 90, p. 286.

97, p. 13. 249. 98, p. 14. 101, p. 185.

111, p. 368. 123, p. 218. 125, p. 249.

137, p. 314. 150, p. 14.

b) Biblia. Trecänd apoi la Biblia propriu zisă, pomenim întăiii
Bibliele complecte și adică cea de București din 1688 (p. 279) si cea de
Blaj din 1795 (II. p.155). In alegerea textelor reproduse aci am urmărit
același sistem de paralelism pe care Pam deseris cu ocaziunea Psaltireï.
Textele reproduse aci le am mai reprodus și din alte cărţi cănd mai vechi
cănd mai moderne, arătănd, sau legătura ce există între ele sau indepen-
denta unei versiuni de cea-l-altă.

Din Genesis, cap. 1. am tipărit patru versiuni, una din sec. al XVII,
două din see. XVII-l® și una din see. al XVIII“; acele din Biblii se
aseamănă, foarte mult între dänsele. Traducerile ale unor cărţi din Biblie
sânt mult maï vechi de căt traducerea Bibliei complecte. Graţie acelorași
influente cărora se datorește traducerea Psaltirii, avem si o traducere a
celor dintäï două cărţi ale lui Moisi, tipărite la Orästiea în 1582
(p. 33). Numele dat acestor cărţi de Bitie si de Ishodul (p. 37) dove-
deste că această traducere sa făcut din sloveneste, ceea ce se intrevede și
din constructiunea sintactică a limbei. Din cele două texte reproduse, cel
dintăiii este cap. I din Genesis, care precum am văzut se mai află de treï
oră în cartea de faţă; iar blagoslovenia lui Iacov (Genes. e. 49; p. 35)
se află în vol. II într'o formă mai amplificată scoasă dintro copie a
Hronografului din see. XVIII-lea,

Introduction. XXV

plus longuement sur cette question importante, faute d'espace; je me

borne seulement à attirer sur elle l'attention du chercheur, car qui sait
si, dans l'avenir, j'aurai encore l'occasion de revenir sur ce sujet.

„On trouve aussi toute la collection de Psaumes dans les différentes
éditions de la Bible, entre autre dans celle imprimée à Bucarest en 1688

. (p: 279) et dans la Bible de Claïn publiée en 1795 (II, p. 155). J'ai em-

prunté à la première le psaume 2 pour servir de parallèle au Psautier
manuscrit (p. 1*) et à la seconde quelques fragments bibliques sur lesquels

. on reviendra plus tard. Certains autres livres liturgiques, comme le

RP

. Molitvelnie et le Ceasoslov, ete., où les psaumes forment l'élément con-

stitutif, nous ont aussi fourni un certain nombre d’extraits.

Il ne reste qu’à citer le Psautier avec commentaire (p. 314) de
A. Dascalul. Déjà dans l'édition en vers de Dosithée on trouve quelques
essais en ce genre. A. Dascalul, d'origine moldave, sans doute contem-
porain du métropolite Dosithée, se serait, sous l'influence de ces essais,
décidé à entreprendre la traduction, accompagnée d’un commentaire, du
Psautier slavon tout entier. Le style prouve déjà à lui seul un sensible

progrès et un certain degré de supériorité sur les précédents traducteurs.

Voici maintenant, dans l’ordre chronologique, la liste des psaumes
reproduits dans les deux volumes de la Chrestomathie :

Ps. 1, p. 1*. 3, p. 1*. 282. 8yp. 10.5, p. 10. 209.

6, vol. II, p. 185. 8, p. 11. 10, p. 364.
16, p. 11, 246. 18, p. 12. 154. 26, p. 247.
31, p. 13. 365. 88, p. 211. 40, p. 248.
48, p. 155. 54, p. 366. 69, vol. IT, p. 17.
71, p. 367. 75, 212. 90, p. 286.

97, p. 13. 249. 98, p. 14. 101, p. 185.

111, p. 368. 128, p. 213. 125, p. 249.

137, p. 314. 150, p. 14.

b) Si nous passons maintenant à la Bible proprement dite, il nous
faut citer en première ligne les Bibles complètes : la Bible de Bucarest
de 1688 (p. 279) et celle de Blaj de 1795 (II, p. 155). J'ai suivi, cette
fois encore, dans le choix des textes reproduits, le même système de
parallélisme que pour les Psaumes. J'ai emprunté des extraits à d’autres
livres, tantôt plus anciens, tantôt plus modernes, pour faire ressortir
encore davantage l’analogie ou la dissemblance entre les versions.

Nous possédons quatre versions du premier chapitre de la Genèse :
Pune du XVI" siècle, deux du XVII" et une enfin du XVIII"; celles tirées
de la Bible offrent une grande ressemblance. Les traductions partielles
de la Bible sont plus anciennes que les traductions complètes. Ainsi, on
a une traduction des deux premiers livres de Moïse, imprimée à
Orestie en 1582 (p. 33), due aux mêmes influences que la traduction du
Psautier. Les noms de Bitie et d'Ishodul, donnés à ces livres, prouvent
aisément que leur traduction a été faite du slovène, bien que la syntaxe
de la langue nous le montre suffisamment. Le premier des deux frag-
ments reproduits est „le premier chapitre“ de la Genèse qui, comme l’on
a déjà vu, se trouve encore trois fois dans la Chrestomathie; „la bénédie-
tion de Jacob‘ (Genèse p. 49; p. 35) se trouve, sous une forme plus ampli-

fiée, dans le II* volume tiré d'une copie du Hronograf du XVIII” siècle.

XXVI Introducere.

Din cele-l-alte cărţi ale Vechiului Testament nu mai avem în literatura
română de căt capitole resläfite și împrăștiate printre cărţile bisericeștă.
O singură, esceptiune pare a face fragmentul din Leviticus, cap. 26,
3—41, (p. 3—5); si acesta nu e nică de cum scos deadreptul din Biblie, ci
este un fragment de la un Parimiar, si ast fel se esplică cum de s'a păstrat
toemai ca un fragment care începe cu vers 3 și merge numai pănă la v. 41,
pe cănd capitolul din Biblie are 46 de versuri. Alte texte din Vechiul
Testament se mai află prin Psaltire, Ceasoslov, Parimiar si în unele Cazaniă
cărora, le slujeşte ca text pentru Omilii. Parimiarul constă exclusiv din
texte biblice scoase din Vechiul Testament; singurul care sa tipărit este
acela al mitropolitului Dosofteïu; din el am reprodus (p. 263) mai ales
acele specimene, cară erau importante atăt pentru fonetica si lexicografia căt
și pentru stilistica. La Psaltire se află adause apoi unele părţi poetice ale
Bibliei, si cântări care fac parte si din Ceasoslov. Asa este Cântarea a
două alui Moise adică Deuteron. c. 32, pe care am reprodus aci din
Psaltirea lui Coresi, și pentru a doua oară din Biblia de București (p. 281).
Apoi Cântarea lui Ilona prorocul cap. 2, v. 3—10, din Psaltirea de
Belgrad (p. 156); Cântarea Annei 1 Reg. c. 2, v. 1—10, din Psaltirea
lui Dosofteiu (p. 249).

Cele zece cuvinte apoi din Cazania lui Coresi (p. 33) si din
Catehismul lui Popa Grigorie din Mähaciü (p. 40). Din cele-l-alte cărți
biblice, afară de extractele date din Parimiar și din ambele Biblii, mai
avem Ezechiel e. 37, v. 1—14 din Acathistul Mitropolitului Dosofteiu
(p. 215) si Pilde e. 31 v. 8—31 din Penticostariul lui Alexandru
Dascal (p. 312), toate tälmäcite din sloveneste în românește.

2. Noul Testament. Mult mai numeroase și tot de o dată de cea
maă mare importanţă sânt textele Noului Testament, cari sânt poate
chiar și cele maă vechi monumente ale literaturei române. E de prisos a
mai spune, cum că literatura română se naște de abia cu traducerea Evan-
ghelieï în limba română. Toemai limba această a Evangheliei a devenit
limba literară a poporului român; Psaltirea înfluenţează pănă la un punct
lirica, literatura avăntului poetico-religios; dar proza, literatura generală
care reprezintă manifestafiunele intelectuale ale neamului stau supt înflu-
enfa directă a limbei Evangheliei si a literatureï — care și dânsa
Yaräsi izvorește din Evanghelie.

„Merită decă un studiu cu totul special cercetarea asupra originalelor
după cari sa tradus Evanghelia si cele-l-alte cărţi ale Noului Testament.
Eu nu pot atinge această chestiune aci dor numai în treacât; ocupändu-
mă mai la vale cu a textelor limb voi reveni și asupra limbei originalelor.

Precum am observat la Psaltire, literatura veche română (cel puţin
cea bisericească) atărnă cu desävärsire de cea slovenească. Prima traducere
a Evangheliei s'a făcut si dânsa după slovenie; mai mult încă, după chiar
edifiunele sloveneștă tipărite de însuși Coresi. Singurul exemplar al Evan-
ghelieï române ce s'a păstrat este din nefericire necomplect, și Cipariü it
dă data: înainte de 1580. Văzănd că Psaltirea slavonă și cea slavono-

Introduction. XXVII

* Quant aux autres livres de l'Ancien Testament, on n'a dans la littéra-

„ture roumaine que des fragments détachés et disséminés sans ordre dans

presque tous les livres liturgiques : la seulé exception est offerte par le

… fragment du Lévitique, chap. 26, 3—41(p.3—5); ce fragment ne vient pas

— pp 7

. directement de la Bible, mais d'un Parimiar, ce qui nous explique l’état
._ fragmentaire de ce chapitre, qui commence au verset 3 et va jusqu'au 41°,

le chapitre ayant en réalité 46 versets. Les autres extraits de l'Ancien

Mestament sont ceux qui se trouvent dans le Psautier, le Ceasoslov,
- le Parimiar et dans certaines Cazanie, auxquels ils servent de textes

pour les homélies. Le Parimiar en est exclusivement formé : le Pari-
miar de Dosithée (p. 263) est le seul qui ait été imprimé; c’est lui qui
nous a fourni des spécimens importants tant pour la phonétique que pour
la lexicographie et la stylistique. Comme additions au Psautier il y a
les fragments poétiques de la Bible qui font en même temps partie du
Ceasoslov. Ainsi le second cantique de Moise, qui est au ch. 32 du
Deutéronome, que j'ai tiré une fois du Psautier de Coresi et une seconde

"fois de la Bible de Bucarest (p. 281); le cantique du prophète Jonas

(chap. 2, V, 3—10) tiré du Psautier de Belgrade (p. 156); le cantique
d'Anne extrait du Psautier de Dosithée (p. 249. 1 Reg. ch. 2, v. 1—10).
Les dix commandements se retrouvent dans la Cazanie de Coresi
(p. 33) et dans le catéchisme de l’abbé Grégoire de Mahaciu (p. 40). Parmi
les autres livres bibliques, sauf les spécimens tirés du Parimiar et des deux
Bibles, on a encore ch.87, v. 1—14 du livre d'Ezéchiel, dans PA cathiste
du métropolite Dosithée (p. 215) et le ch. 31, v. 8—31 du livre des Pro-
verbes, dans le Penticostar d'Alexandru Dascalul (p. 312), tous ces
textes étant traduits du slovène en roumain.

2. Le Nouveau Testament. Beaucoup plus nombreux et de plus
grande importance sont les textes du Nouveau Testament, qui sont
peut-être aussi les plus anciens monuments de la littérature roumaine.
Il est inutile de dire qu’elle commence avec la première traduction de
l'Evangile. C'est précisément la langue de cette traduction qui est devenue
ensuite la langue littéraire du peuple roumain. Le Psautier exerce son
influence jusqu'à un certain point sur le côté lyrique, sur le développe-
ment de la littérature poético-religieuse; la prose, au contraire, cette
littérature générale qui représente les manifestations intellectuelles du
peuple roumain, a subi l'influence directe de la langue de l'Evangile et
de la littérature ecclésiastique, qui prend aussi sa source dans l'Evangile.

Une étude consacrée tout particulièrement à la recherche des textes

…. originaux, ayant servi de base à la traduction de l'Evangile et à d’autres

livres du Nouveau Testament, aurait sans doute son importance. Il m'est
presque impossible de l’aborder à cette place; quand je serai arrivé à

… l'étude de la langue des textes, j'en parlerai plus longuement.

L'ancienne littérature roumaine (du moins la littérature ecelésia-
stique), ainsi qu'il a été dit à l’occasion du Psautier, découle entièrement

4 de la langue slavone. On sait que la première traduction de l'Evangile
a été faite d'après le slovène; bien plus, d'après les éditions sloyènes
… données par Coresi lui-même.

Le seul exemplaire de l'Evangile qui se soit conservé, est mal-

—… heureusement loin d’être complet. Ciparin le place avant l’année 1580.

XĂVIII Introducere.

română se tipărise în același an 1577, la Saz-Sebeș, am conchis că
traducerea si tipărirea Evangheliei românești a trebuit să se facă tot pe
acolo și tot în același an ca și cea slovenească; de acea în carte i-am pus
data 1579, si ca loc de tipar am însemnat Saz- Sea. Se cunosc însă două
ediţiuni ale Evangheliei slovenesti, una, frumos tipărită, eu forme slavone
serbesti si alta cu forme bulgare, mai puţin frumos tipărită, dar altfel textul
este aidoma. Data și autorul acestor tipărituri nu era sigură și sa crezut
până acuma, cum că editiunea cu formele bulgărești (din 1579) era singura
făcută de Coresi. După o notifä care s'a păstrat întrun exemplar complect
al Evanghelici cu forme serbeştă descoperită de mine se dovedește, mai
întăiii, cum că această ediţiune este de pe la 1562 tot din Brașov si al
doilea că si dânsa se datorește asemenea iscusinţei tipografice a lui Co-
resi. Acest fapt odată stabilit, ne ajută de a preciza mai bine data tipă-
rirei Evangheliei române.

Mai este de observat cum că cu aceleași slove cu care sa tipărit
Evanghelia slavonă sa mai tipărit si un Praxiu slovenese. In literatura
română avem de asemenea un Praxiu identice cu Evanghelia în ceea ce
privește tiparul și limba. Cazul este deci absolut; identic cu acel din litera-
tura slavonă.

Pe lângă aceasta se mai adaugă faptul cum-că Evangheliarul din
British Museum a fost seris la 1574; ceea ce ar fi cu patru ani înaintea
datei ce sa atribuit până acuma Evangheliei lui Coresi. O comparatiune
a limbei din manuscris cu acea din tipar dovedeşte însă pănă la evidenţă
cum că manuserisul a fost copiat după tipar, si nu vice-versa, în toemai
precum era casul și cu Psaltirea,

Toate aceste m'au convins cum că data tiparului trebue să fie ante-
rioară anului 1579, căcă trebue să fie anterioară manuscrisului, adică înainte
de 1574, apoi trebue să fie anterioară si Praxiului, de oare ce în epilogul
la Cazania E* (Cipariu, Anal p. 29) Coresi Domenegte întăi de ,Trete
evanghelul“ apoï de »Pra(xiu)* , și este lucru natural ca mai întăi să se
tipărească Evanghelia si apoi Praxiul. Tiparul acestuia se aseamănă apoi
cu acel al Evangheliei slovenesti din 1562, prin urmare si Evanghelia ro-
mână trebue să fie de pe la 1562; și trebue să fie tipărită în Brașov îm-
preună cu Praxiul si cu Cazania I.

Cele două editiunÿ ale cărţilor slovenesti se pot esplica întrun mod
firese. Cea cu formele serbesti s'a făcut pentru biserica serbească din Tran-
silvania si Serbia, pe când cea-l-altă cu formele bulgărești sa făcut, precum
se şi spune anume în dedicatiune, din porunea și cu cheltuiala Dom-
nilor Munteni pentru trebuinţa bisericei lor; totuși urme serbesti, da-
torite originalului mai vechiu s'au păstrat și în aceste tipărituri mai nouă.
Se știe în destul de bine, cum că dialectul bulgărese era acela ce predomina
în biserica română, pănă pe la sfârșitul sec. XVIIe când se întroduseră
formele dialectale rusești.

Am intrat maă cu deamănuntul întwaceastă chestiune, fiind-că de ea
se leagă începutul literaturei române, și mai ales fiind că în urma desco-

Introduction. XXIX

_ Comme le Psautier slovène et le Psautier slavo-roumain ont été, tous
les deux, publiés on 1577 à Saz-Sebes, j'en ai conclu que la traduction

et la publication de l'Evangile roumain ont été faites au même endroit

„et en la même année que l'Evangile slovène : c’est pourquoi je leur ai

donné comme date l’année 1579 et fixé Saz-Sebes pour lieu de publica-
tion. Mais on connaît deux éditions de l'Evangile slovène, dont l’une
d'une belle exécution typographique et aux formes serbes et l'autre aux
formes bulgares et un peu moins bien exécutée. A part ces différences,

„le texte est absolument identique. La date d'un de ces imprimés n'est

pas certaine et l’on a cru jusqu’à présent que l'édition aux formes bul-
gares (de 1579) est la seule donnée par Coresi; mais d'après une note
conservée dans un exemplaire complet de l'Evangile aux formes serbes et
que j'ai découvert, il résulte que cette édition serbe a été faite à Brasov
en 1562, bien antérieurement à l’autre; et son exécution est due aussi au
talent typographique de Coresi. Ce fait, une fois établi, nous aide à pré-
ciser la date de la publication de l'Evangile roumain. Ajontons encore
que les mêmes caractères, qui servirent à l'impression de l'Evangile slavon,
ont été utilisés pour la publication d’un Praxion slavon; or, un fait sem-
blable se passe dans la littérature roumaine où nous trouvons l'Evangile
absolument identique à un Praxion, quant aux caractères et à la langue.

Un autre fait qui confirmera notre conclusion est que l’Evan-

._ géliaire manuscrit du British Museum date de lan 1574; par conséquent

il serait de quatre ans antérieur à la date attribuée à l'Evangile de
Coresi; mais une étude comparée de la langue du manuscrit et de celle
de l'édition imprimée, prouve jusqu’à l’évidence que c'est cette dernière

qui a servi de modèle, et non le contraire, le manuscrit n'étant done

|

qu'une copie faite d’après le texte imprimé, ainsi que cela avait eu lieu
pour le Psautier.

Tout cela m'a convaincu que la date de l'Evangile imprimé doit être
antérieure à celle du manuscrit pour lequel elle a servi de modèle

- c'est-à-dire avant Van 1574; elle doit être antérieure aussi au Praxion,

puisque dans l’épilogue de la première „Cazanie“ (Cipariu, Anal. p. 29).
Coresi mentionne d’abord les „Quatre Evangiles“ et ensuite le „Pra(xion)“;
et il est tout naturel que l’on doive d’abord publier l'Evangile et ensuite
le Praxion. L'impression de ce Praxion ressemble à celle de l'Evangile
slovène de Pan 1562; en conséquence, l'Evangile roumain doit aussi appar-
tenir à Van 1562 et avoir été imprimé à Brașov en même temps que le
Praxion et la première Cazanie.

Les deux éditions de l'Evangile slovène pourraient aussi s'expliquer
facilement : l'édition aux formes serbes a été faite pour les besoins de
l'église serbe de la Transylvanie et de la Serbie; quant à celle avec les
formes bulgares, elle a été imprimée, comme il est dit dans la dédicace,
par l’ordre et aux frais des princes de Valachie, pour les besoins de l'é-

_ glise roumaine. Cependant, des traces serbes, dues à original plus ancien,

se sont conservées aussi dans ces impressions. C'était le bulgare, on le sait

. qui, dans l’église roumaine, avait prédominé jusqu’à la fin du XVII" siècle,

1
:

4
,

er

quand sintroduisirent les formes d?alectales russes.
Nous sommes entré dans plus de détails sur cette question, puisque
c'est à elle que se rattache l’origine de la littérature roumaine et surtout,

XXX ——

perirei de manuscrise, conţinând Psaltirea, Evanghelia și Praxiul, s'au for-
mulat niște conclusiuni, cari transportă cercetarea asupra începutului lite-
raturei române de pe tărămul realităţii la acel al închipuire fantastice.
Un alt resultat la care am mai ajuns este că am stabilit prioritate tipa-
relor asupra manuscriselor, aceștia ne fiind decât copii ulterioare,
putin modificate; ceea ce se va dovedi și mai limpede când vom examina
mai la vale aceste texte și din punctul de vedere filologie.

După aceste observatiuni trecem, acuma la înșirarea textelor din
Noul Testament, reproduse aci. Avem mai întăiu a) Evanghelia pro-
priu zisă adică cele patru Evanghelii (Tetraevanghelul) formând o
‘carte separată, tipărită foarte des, poate chiar și mai des încă decăt
Psaltirea.

In fruntea tuturor stă Tetra-evanghelul lui Coresi din 1562
(p. 17). O copie muntenească absolut identică represintă apoi Tetra-
evanghelul manuscris din 1574 (p. 7%).

Noul Testament de Belgrad din 1648 (p. 124) face epocă, în-
tocmai precum a făcut Psaltirea de care am vorbit mai sus. Pentru întăia
oară sau tipărit atuncea întrun volum atât cele patru Evanghelii, cât și
cele-l-alte cărţi ce formează împreună Noul Testament. Nu încape nică o
îndoială, cum că alcătuitorii acestei opere s'au folosit de traducerile cele
vechi, modificându-le însă după cum credeau eï de cuviinţă, Intr’un loc se
pomenește chiar de tiparul cel vechiu, care nu poate să fie decât Praxiul
lui Coresi. A doua predoslovie dă socoteală asupra modului critic urmat
autorii la lucrarea acestei traduceri, si fiind importantă din mai multe puncte
de vedere am reprodus-o aci (p. 125).

Tetraevanghelul manuscris din 1 650—75 (p. 194) este o copie
muntenească făcută după izvodul din Belgrad. Altă copie manuscrisä fă-
cută după tipar!

Evanghelia, eu întreg Noul Testament, se află si în Biblia cea
mare de București 1688 (p. 279), care stă supt influenţa Testamentului de
Belgrad.

De la acest Tetraevanghel trecem la Evanghelia română-eli-
nească, a lui Şerban Greceanu din 1693 (p.307). O schimbare esenţială s'a
întrodus de cătră S. Greceanu în Evanghelia din 1693 facănd-o să se asemene
cu textele cele vechi; e o schimbare care era necesară dacă acea editiune
era să se întrebuinţeze în slujba bisericească; și adică pe când textul edi-
fiuneï de Belgrad este tipărit î în tocmaă cu originalul grecesc, începând cu
Evanghelia lui Mateiu si isprăvind cu Apocalipsul, împărţit în capitole si
verseturi; Evanghelia greco-românà ca si cea veche a lui Coresi are textul
împărţit în zaceale sau eitaniï, care sânt orânduite la cea dintăia după
șirul citanielor ce se urmează în biserică în cursul anului; adică începe cu
Evanghelia lui Ioan, iar textul celor-l-alte Evanghelii se află împrăștiate
prin carte. Print această orânduire în citanii dupe siptâmâni se de-
osebesc acele cărți ce se întrebuinţează în slujba bisericei ortodoxe de
cele-l-alte ediţiuni ce urmăresc un scop maï putin practie, poate chiar
reformator, sau cel mult cuvios. Așa avem îndată un alt exemplu în

AE Au Di eta o i vi 4:

TE ISU SE VP (PE PP

Introduetion. O XXXI

que, à la suite des découvertes de manuscrits, contenant le Praxiu,
le Psautier et l'Evangile, on a formulé des conclusions qui tendent à trans-
porter du champ réel sur le terrain de la fantaisie, la recherche des ori-
gines de. la littérature roumaine. Un autre résultat, auquel je suis arrivé,
c'est d'avoir établi la priorité des imprimés sur les manuscrits, qui ne sont
que des copies ultérieures, légèrement modifiées. Je reviendrai plus lon-
guement sur cette question en étudiant ces textes au point de vue philo-
logique et j'espère prouver plus clairement la priorité des imprimés par
rapport aux manuscrits.

Après ces remarques, passons maintenant à l’'énumération des textes
du Nouveau Testament reproduits ici. Il y a d'abord a) l'Evangile pro-
prement dit, ou les „quatre évangiles“, formant un livre séparé im-
primé fréquemment, encore plus souvent peut-être que le Psautier.

A la tête de tous les Evangiles se place celui de Coresi de Van
1562 (p. 17). Une copie faite en Valachie et absolument identique aux
„Quatre évangiles“ est le manuscrit de Van 1574 (p. 7*).

Le Nouveau Testament de Belgrade de 1648 (p. 124) fait
époque, ainsi que le Psautier, dont il a été question plus haut. C'était
pour la première fois qu'on publiait alors en un volume les quatre Evan-
giles ainsi que les autres livres du Nouveau Testament. Il est hors de
doute que pour exécuter leur œuvre, les auteurs ont utilisé d'anciennes
traductions, mais tout en les modifiant à leur gré. En un endroit il est
même question du texte ancien, qui ne peut être que le Praxion de Coresi,
et, dans le second avant-propos, est expliqué le système critique suivi dans
l'exécution de cette œuvre; comme cet avant-propos est important à plu-
sieurs points de vue, je Vai reproduit aussi (p. 125).

Les „Quatre Evangiles“ manuscrits de 1650—75 (p. 194) sont
une copie faite en Valachie d’après le texte de Belgrade (c’est encore

"une copie manuscrite faite d’après un imprimé!).

I va sans dire que l'Evangile complet, c’est-à-dire le Nouveau
Testament tout entier, se retrouve dans la grande Bible de Bucarest de
Van 1688 (p. 279). Celle-ci, aussi bien que l'Evangile seul, a subi l’in-

_fluence du Testament de Belgrade.

Des „Quatre Evangiles“ passons à l'Evangile roumain-grec de
Serban Greceanu, de l’année 1693 (p. 307). Un changement essentiel fut
introduit par Greceanu dans l'Evangile de 1693, en le rendant semblablé
aux textes anciens, changement qui était nécessaire si l'édition devait
être adoptée dans l'office liturgique; par conséquent, tandis que les textes
de l'Evangile et du Nouveau Testament de Belgrade sont imprimés dans
l'ordre de l'original grec, qui commence par St-Mathien et finit par
l’'Apocalypse, étant divisé en chapitres et en versets, l'Evangile gréco-rou-
main, ainsi que l’ancien Evangile de Coresi porte, au contraire, le texte
divisé en „zaceale“ et en leçons arrangées d'après l’ordre qu’on suit pendant

„le courant de l’année dans l'office liturgique, de sorte que cet Evangile

de Greceanu commence par S'-Jean, les autres livres étant disséminés sans
ordre dans le texte: Par le fait de cet arrangement en „zaceale“ d’après les
semaines, ces livres employés dans l'office de l'Eglise orthodoxe, diffèrent
des autres éditions qui poursuivent un but moins pratique, peut-être même
de réforme ou tout au plus de piété. Un autre exemple semblable nous est

XXXII Introducere.

Noul Testament tipärit de Anthim Ivireanul la 1703 (p. 347) care
Testament nu este de cât o reproducere puţin modificatä a Noului Testa-
ment de Belgrad; ceea ce se poate ușor constata dacă comparâm textul din
Mateiu p. 348 cu cel din pag. 127. Acest Testament nu este împărţit nică el
în citanii sau zaccale ci în capitole și verseturi, urmând în toate izvoduluă
din 1648. Intocmai așa este cazul și cu Biblia de Blaj (II. p. 155). O
cercetare în bisericele românești va dovedi asemenea faptul cum că numai
Evanghelia lui Şerban Greceanu sau una tot astfel împărţită este aceea ce
se întrebuințase și se mai întrebuinţează, iar nică decum una împarțită în
capitole şi versuri și cu textul în ordinea originalului grecesc. Din po-
runcă domnească a fost trimisă acea Evanghelie a lui Greceanu la toate
bisericele ce stau supt oblăduirea Mitropolitului Ungro-Vlahieï, și sa
păstrat în acele biserică mai mult decât oră ce altă carte veche românească.

Cu timpul, sau că se stricase din prea multă întrebuințare sau că
numărul nu mai ajungea, s'a simţit necesitatea pentru o altă editiune, si
la 1746 se retipäreste acea Evanghelie la Râmnic (II p. 35), întocmai
în aceeași ordine, dar de astă dată fără grecește, numai textul ro-
mân singur.

La aceste se mărginește numărul Evangheliilor din literatura română
din care am dat estracte.

b) Praxiul. Afară de Evanghelia propriu zisă s'au mai tipărit în
mod independent și Faptele Apostolilor; si aceștia ca și Evanghelia
în două feluri : sau într’o ordine liturgică, adică după cum cere slujba bi-
sericeï, sau în ordinea literară după șirul si orânduiala originalului.

In forma liturgică si în ordine cronologică avem mai întăi Praxiul din
1562 (p. 9*) pe care îl atribuese lui Coresi. Avem apoi copia modificată
manuserisă, cunoscută și supt numele de Codicele Voronetean (2%). Asupra -
legăturei ce există între acesta din urmă și cel tipărit am vorbit deja mai
sus pe larg.

Singurul Apostul ce'l mai cunoaștem din vechea literatură română |
este apoi acel din 1683 (p. 260) care sa tipărit prin porunea lui Canta-
cuzino, domnul ţării românești, si care ca și Evanghelia de mai sus sa
trimes bisericilor pentru trebuinta slujbei. Intocmai după original se află
Praxiul tot deauna tipărit la un loc cu Evanghelia, formând: Noul Te-
stament; așa în Noul Testament de Belgrad, în Biblia de București,
în Noul Testament al lui Anthim Ivireanu și în Biblia de Blaj.

Noul Testament mai întră în mare parte și în compositiunea cărților
bisericești; el este baza cazaniilor, de cari vom vorbi mai la vale; a Molitvel-
nicelor și a Diaconarelor. La ori ce slujbă bisericească textele din Noul
Testament sânt centrul în jurul căruia se grupează cele-l-alte elemente. Am
reprodus de aceea părți ale Noului Testament din mai multe alte cărți bi-
sericești. Aceste extracte ne vor călăuzi în cercetările — dacă se vor face —
asupra originalelor de cari sau slujit autorii cărţilor liturgice, dacă sau
slujit de vre-una din cărţile tiparnice sau manuscrise, ce am pomenit, sau
dacă au întreprins ei singuri traducerea de iznoavă a textelor ce se aïla în
acele cărți liturgice pe cari le tălmăceau. Pentru a înlesni atari cercetări

Introduction. : XXXIII

offert par le Nouveau Testament d'Anthime d'Ibérie en Van 1703 (p. 347),

qui n'est qu’une reproduction peu modifiée du Nouveau Testament de Bel-

grade; c'est ce qui est très facile à constater si l'on compare le texte de
“Mathieu p. 348 avec le même de la pag. 127. Ce Testament n’est pas

ion plus divisé en leçons ou „zaceale“, mais en chapitres et en versets
tant en tout le texte de 1648. Un cas identique se rencontre dans la
“de Blaj (II, p. 155). De minutieuses recherches dans les églises rou-
dines nous conduiraient à établir que c’est l'Evangile de Greceanu ou

„bien un autre divisé de la même manière que l’on emploie encore et

mon un Evangile divisé en chapitres et en versets, d’après l'ordre de

l'original grec.

„Par l'ordre du Prince régnant, cet Evangile de Greceanu fut en-
voyé à toutes les églises dépendant du métropolite de la Hongro-Valachie;
Ne sy conserva plus longtemps que tout autre ancien livre roumain, Après

un long intervalle cependant, soit que le nombre de ses exemplaires eût
… diminué, soit qu’un trop fréquent usage les eût rendus difficiles à lire,

on sentit le besoin d'une nouvelle édition; on la fit à Râmnic en Van 1746

(UI, p. 35), exactement semblable à la première, mais en roumain seule-
_ ment cette fois, le texte grec ayant été exclu.

Voilà où s'arrête, dans la littérature roumaine, le nombre d'Evan-
giles auxquels j'ai emprunté des extraits pour la Chrestomathie,

E b) En dehors de l'Evangile proprement dit, ce sont les „Actes

des Apôtres“ (le „Praxion“) qui ont été aussi publiés séparément, de

deux manières également comme l'Evangile : d’abord dans un ordre litur-

…. gique ainsi que l'office divin l’exige, ensuite dans un ordre littéraire selon

la disposition naturelle de l'original. Sous la forme liturgique, il y a

d’abord, d’après l’ordre chronologique, le Praxiu (p. 9%) que j'attribue à

Coresi; puis une copie manuscrite modifiée du même livre, connue encore

sous le nom de „Codex Voronetean“ (ou Creţu p. 2%). Jai déjà parlé plus

haut du rapport qui existe entre ce dernier et l’original de Coresi.

“A Le seul Praxion que l’on connaisse encore dans l’ancienne littéru-
« ture roumaine est celui de l’année 1683 (p. 260), qui fut imprimé par
- l'ordre de Cantacuzène, Prince de Valachie, et envoyé également à toutes

les églises pour les besoins de l'office liturgique. De même que dans le

texte original, les Actes des Apôtres se trouvent réunis à l'Evangile et
constituent le Nouveau Testament; il en est ainsi dans le Nouveau

Testament de Belgrade, la Bible de Bucarest, le Nouveau Testament d'An-

thime d’Ibérie et dans la Bible de Blaj.

Le Nouveau Testament fait aussi partie intégrante de tous les livres
destinés à l'office liturgique : il sert de base aux „Cazanii“, dont je parlerai
. plus tard, aux ,,Molitvelnice“ et aux „Diaconare“, et forme le centre autour

duquel, dans le service divin, se groupe le réste des textes religieux.

C'est pourquoi j'ai reproduit également des fragments du Nouveau Testa-
ment tirés d'un grand nombre des livres liturgiques. Ces fragments pour-
raient nous guider dans la recherche — au cas où l’on voudrait la faire —

a des textes dont les traducteurs se sont servis, et nous dire si les tradue-

F tions qu'ils ont utilisées sont parmi celles mentionnées par moi, ou encore

À s'ils ont exéenté eux-mêmes la traduction des textes bibliques dans ecs

ouvrages liturgiques. Pour faciliter une semblable recherche, j'énumérerai

GASTER, Chrestomatie româna. I. C

XXXIV Introducere.

insir aci toate textele din Noul Testament ce se află räsläfite prin ambele
volame ale Chrestomatiei: |

Mateiu, cap. 6, v. 14—30 p. 7*. 22. 28. si 111—112. — cap.
10, v. 1—15 p. 194. 10 v. 16—22 II. p. 38. — cap. 13, v. 31—-55
p. 17. — cap. 18, v. 1—17, p. 127. 348. — 18, v. 10 — 20 p. 309. —
cap. 21, v. 1—7, p. 232. 21, v. 23—27, p. 310.— cap. 22, v. 34.
—40. II. p. 21. — cap. 25 v. 31—46. p. 18. 103. — cap. 28, v.
16—20 p. 229. —

Marcu, cap. 2, 1—12, II. p. 37. — cap. 4 v. 24—41, p.128.—
cap. 11, v. 1—11, p. 310. — cap. 15 v. 43—47, p. 100. cap. 16,
v. 1—20, p. 229.

Luca, cap: 6, v. 20—32, p. 8%. 19. — cap. 11, v. 1—10, IT
p. 36. (— cap. 13, v. 10—17, p. 23). — cap. 16, v. 1—13, p. 195.
— cap. 16 v. 19—81, p. 30. (— cap. 17, v. 12—19, p. 26). —
cap. 21, v. 20—27, II p. 22. — cap. 24, v. 1—35, p. 231.

Ioan, Viaţa p. 307. — cap. 1, v. 1—17, p. 20. 308. IL. p.
35. — cap. 2 v. 1—11, p. 317. — cap. 4, v. 5—42, p. 107. —
cap. 5, v. 25—30, p. 316. — cap. 1l, v. 1—45, p. 186. —
cap. 14, v. 38—45, p. 195. — cap. 19, v. 6-24, p. 20.

Faptele, cap. 1 v. 1—8, p. 251. — cap. 6, p. 283. — cap. 22,
p. 2%. — cap. 23, p. 4*. — cap. 24, p. 6*. — cap. 28, v. 1—14,
p. 349.

Iacov, (Epistolia) cap. 3, p. 9*.

Iuda, Ep. p. 10%. (p. 49). |

Pavel, Ep. cătră Romani cap. 1, v. 28—2, v. 5, p. 12*.

Pavel, Ep. I cäträ Corint cap. 8, v. 28—39, p. 318.

— cap. 10, v. 12—22, p. 262. — cap. 15, v. 29—58.

— cap. 15 v. 39—45, p. 316. cap. 15, v. 47—57, p. 233.
zaceala 127, p. 51. 134, p. 45. 136, p. 51—52. 138, p. 51—52.
151, p. 51. 192 p. 45. urm.

Pavel, Ep. cäträ Galat. Introd. cap. 2, p. 15.

Pavel, I. Ep. I. cäträ Tesalon. cap. 1, v. 6—10, p. 262.
— cap. 4, 13—17, 315. 7

Pavel, Ep. cătră Evrei, cap. 1, v. 10—2, v. 3, p. 263.
— cap. 2, v. 11—18, p. 317. 3

Ioan, Apocalipsul cap. 2, v. 1—10.

— cap. 22, v. 10—21, IL. p. 159.

-

c) Tatăl nostru în următoarele variante: 1) din Evangheliarul :
Ms. din 1574 (p. 9); — 2) din Cazania a doua a lui Coresi din 1581 (p. 32);
— 3) din Catechismul lui Grigorie din Măhaciu 1607 (p. 41) o copie
esactă a textului lui Coresi; — 4) Tatăl nostru scris cu litere latine de Luca
Stroici 1593 (p. 39); — si 5) Tatăl nostru, ca text al unei omilii (p. 53)
din 1619 tot a lui Grigorie din Mähacïu.

3. Cazaniile. După Biblia propriu zisă Omiliile asupra Bibliei, sau
cum se numesc în literatura română: Cazaniile, ocupă rangul cel dintăiu

Do. CS, LÉ

Introduction, XXXV

ci-dessous tous les fragments du Nouveau Testament qui se trouvent re-
produits dans les deux volumes de la Chrestomathie:

Matthieu, chap. 6, v. 14—30 p. 7%. 22, 28, et 111—112, —
chap. 10, v. 1—15 p.194. 10 v. 16—22 II. p. 88. — chap. 13,
v. 31— 66 p. 17. — chap. 18, v. 1—17, p. 127. 848, — 18, v. 10—20
p. 809. — chap. 21, v. 1—7, p. 232. 21, v. 23—27, p. 810. —
chap. 22, v. 34— 40. II. p. 21. — chap. 25 v. 31—46, p. 18. 108.
— chap. 28, v. 16—20 p. 229.

Marc, chap. 2, 1—-12, Il. p. 87. — chap. 4 v. 24—41, p. 128.
— Chap. 11, v. 1—11, p. 310. — chap. 15 v. 43—47, p. 100.
chap. 16, v. 1—20, p. 229.

Lucas, chap. 6, v. 20—32, p. 8*, 19. — chap. 11, v. 1—10,
II p. 86. (— chap. 13, v. 10—17, p. 28). — chap. 16, v.1—13,
p. 195. — chap. 16 v. 19—31, p. 30. (— chap. 17, v. 12—19,
p. 26). — chap. 21, v. 20—27, II p. 22. — chap. 24, v.1—35,
p. 231.

Jean, Vie p. 307. — chap. 1, v. 1—17, p. 20. 308. IL p. 85
— Chap. 2 v. 1—11, p. 317. — chap. 4, v. 5—42, p. 107. —
chap. 5, v. 25—30, p. 316. — chap. 11, v. 1—45, p. 186. —
chap. 14, v. 38—45, p. 195. — chap. 19, v. 6—24, p. 20.

Actes, chap. 1 v. 1—8, p. 251. — chap. 6, p. 283. — chap. 22,
p. 2%. — chap. 23, p. 4*, — chap. 24, p. 6*. — chap. 28, v. 1—14,
p. 349.

Jacques, (Epitre) chap. 8, p. 9*.

Judas, Ep. p. 10*. (p. 49).

Paul, Epitre aux Romains chap. 1, v. 28—2, v. 5, p. 12%.

Paul, Epitre I*° aux Corinthiens chap. 8, v. 28—39, p. 318.

— Chap. 10, y. 12—22, p. 262. — chap. 15, v. 29—58.

— Chap. 15, v. 39—45, p. 316. chap. 15, v. 47—57, p. 233.
leçon 127, p. 51. 134, p. 45. 136, p. 51—52. 138, p. 51—52. 151,
p. 51. 192 p. 45 et suiv.

Paul, Epître aux Galatiens Introd. chap. 2, p. 15.

Paul, Epître I‘ aux Thessaloniens chap. 1, v. 6—10, p. 262.

— chap. 4, 13—17, 315.

Paul, Epitre aux Hébreux chap. 1, v. 10—2, v. 3, p. 263.

— Chap. 2, v. 11—18, p. 317.

Jean, Apocalypse chap. 2, v. 1—10.

— chap. 22, Ve 10—21, II. p. 159.

ce) Ajoutons-y le Patti dans les variantes qui suivent : 1) dans l'Evan-
séliaire Ms. de 1574 (p. 9); — 2) dans la seconde „Cazanie“ de Coresi de
Van 1581 (p. 32); — 3) dans le Catéchisme de Gregorie de Mahaciu de
Pan 1607 (p.41), copie fidèle du texte de Coresi; — 4) dans le Pater
écrit en caractères latins par Luca Stroici en 1593 (p. 39); — et 5) dans
le Pater qui a servi de texte à une homélie de Gregorie de Mahaciu
(p. 53) de l’an 1619.

3. Homélies. Après la Bible proprement dite, les Homélies sur la

Bible ou les „Cazanii“, comme on les appelle dans la littérature roumaine,

occupent le premier rang dans la littérature ecclésiastique. Il paraît que le
C*

XXXVI Introducere.

în literatura bisericească. Se vede că predica constituia odinioară o parte
esenţială a slujbei în biserica română, ceea ce astăzi nu mai este așa.

Numărul Cazaniilor propriu zise, atât ca colecţiuni voluminoase, cât
si ca predică unice pentru zile sau ocaziuni anume, este foarte mare. Coresi
singur a tipărit două colectiunY de atarï Cazaniă; una (p. 22) care se pare
că a fost tradusă după un original slavon (sărbese) ca limbă, tipar si text
românesc identic cu Tetraevanghelul; iar a doua, la care au conlucrat și alţi
doi popi din Şeheii Braşovului, tipărită la Braşov în 1581 (p. 28). Limba
care nu mai este nici atât de curgătoare, nici atât de limpede, ca aceea din
Cazania I dovedește cum că traducătorii s'au ţinut prea sclavie de origina-
lul după care au tălmăcit Cazaniile. Cercetări ulterioare poate ne vor ajuta
de a descoperi originalul acestei Cazanii a doua, care în ori ce chip nu
poate să fie decât un Omiliar slovenesc.

Intrun manuscript, a cărui dată ad quem este 1618, dar care
poate să fie de pe la sfărșitul secolului X VI-® se află un „Cuvânt pentru
curâtie“ (p.45) adică o Cazanie, dar care nu constă din alt-ceva decât din
părți culese din Faptele Apostolilor. Comparând Epistolia lui Iuda (p. 49)
cu textul din Praxiul (p. 10%) vedem că avem a face cu două traduceri cu
totul independente una de alta; limba și proveniența moldovenească în-
tărese concluziunea unei origini independente. In codicele copiat de popa
Grigorie din Măhaciu avem o altă Omilie din 1619 (p. 53) al cărei text
„este Tatăl nostru; se poate că este copiată din una din Cazaniile lui Coresi.
Ne fiindu-mi acuma accesibile, trebue să las altora să urmărească această
opiniune si să o verifice sau să o modifee. Nu se va putea tăgădui cum că
există o legătură intimă între unele din textele lui Grigorie și operile lui
Coresi. Așa se poate recunoaște ușor identitatea absolută între părţile con-
stitutive ale Catechismului si Tatăl nostru, crezul, poruncile publi-
cate de Coresi la sfârșitul Cazaniei a II*. Nu ne vom mira apoi al vedea
copiind o predică întreagă. Cum că texte tipărite au fost copiate, în parte
sau în întregul lor, este un fapt bine constatat mai ales cănd cărţile de tipar
erau de o raritate si de o scumpete enormă, pe când timpul, munea si hărtia
mai de nică o valoare. Am avut destule esemple până aci cu Psaltirea,
Evanghelia si Praxiul si vom mai da, ceva mai la vale, de un alt esemplu
curios.

In dată ce sa dat esemplul în Transilvania, se vede că predicele au
fost imitate, la au devenit chiar foarte populare atât în Muntenia cât și în
Moldova. Deja la 1642 se tipăreşte în Câmpulung (p. 94) o atare colectiune
alcătuită de ieromonahul Melhisedec ; aceasta este aproape cea din dintăia
carte românească ce s'a tipărit în Muntenia, iară cazania reprodusă aci,
mai are și un interes arheologie din cauza banilor și a măsurilor pomenite
înt'rănsa. In același an apăru în Govora o altă colectiune întrun folio mare,
conţinând mai bine de 600 pagini (p. 97) alcătuită de Silvestru, acelașă
căruia datorim și Noul Testament de Belgrad, ajutat fiind de Uriil, adică
Udriste Năsturel, de care vom mai pomeni. Aceste cazanii “au tradus fără
îndoială după un original slavon.

7
—
E
4
|
|
*

Introduetion. XXXVII

sermon a été une partie essentielle de l'office liturgique roumain, ce qui
n’est plus d'usage aujourd'hui.

Le nombre des Cazanii proprement dites, tant en collections qu’en
parties, est fort grand. Coresi en a publié, à lui seul, deux collections;
l'une (p. 32), qui paraît être traduite du slovène (serbe), est absolument
identique aux „Quatre Evangiles“ quant au style, à l'impression et aux
textes de l'Evangile; et la seconde, dans la composition de laquelle il
fut aidé par deux prêtres de Scheii de Braşov, a été imprimée dans cette
dernière ville en 1581 (p. 28). Le style de cette dernière qui n'est plus
ni si coulant ni si précis que celui de la première collection, prouve que
les collaborateurs ont suivi d'une manière trop servile l'original qu'ils

avaient traduit. Des recherches ultérieures nous aideront peut-être à

découvrir le texte original de cette seconde collection qui, elle aussi, en
tout cas, ne peut être que slavone.

Dans un manuserit dont la date ad quem est 1618, mais qui pour-
rait bien être de la fin du XVI“ siècle, on trouve un , Discours sur la
chasteté“, c'est-à-dire un sermon, qui n’est en réalité qu’une compilation
de fragments choisis des Actes des Apôtres. Si l'on compare l’Epître de
8. Judas dans cette homélie (p. 49) au texte du „Praxion“ (p. 10*), on s'a-
perçoit que l’on a affaire à deux traductions absolument indépendantes :
la langue et l’origine moldave confirment d’ailleurs cette assertion. Une
homélie, de 1619 (p. 53) dont le texte est un Pater et calquée sans
doute sur une des „Cazanii“ de Coresi, se retrouve dans le codex, copié
par l'abbé Gregoire de Mahaciu. Ne pouvant vérifier moi-même cette
assertion, je laisse à d’autres le soin de l’examiner. On ne peut pas nier
qu'il y ait un rapport intime entre les œuvres de cet abbé et celles de
Coresi. Ainsi, on reconnaît facilement l'identité absolue qu’il y a entre
les parties constitutives du Catéchisme, tels que le Pater, le Credo, les
10 commandements, et ces mêmes parties qui se trouvent à la fin de la
seconde collection des Cazanii de Coresi. Il ne faut done pas nous étonner
de le voir copier des sermons entiers; car c'est un fait bien constaté que
l'on copiait des textes en tout ou en partie à une époque où les livres
étaient rares et hors de prix, et par contre, le temps, le labeur et le
papier de nulle valeur. On a vu que des cas semblables se sont produits
pour le „Psautier“, , l'Evangile“ et le „Praxion“. On verra plus loin un
exemple non moins curieux.

Une fois que l’on eût donné l'exemple en Transylvanie, les sermons
obtinrent tant en Valachie qu'en Moldavie une grande vogue et devinrent
bientôt populaires. Déjà en 1642, une semblable collection de sermons
traduits par le hiéromonach Melchissédech fut imprimée à Câmpulung
(p. 94) : c’est presque le premier livre sorti des presses de la Valachie;
la „Cazanie“ que j'en ai reproduite présente un certain intérêt archéo-
logique quant aux anciennes monnaies et mesures qu’elle mentionne. En
la même année parut à Govora une antre collection in-folio ayant plus
de 600 pages (p. 97), composée par Sylvestre, le même à qui l’on doit
aussi le Nouveau Testament de Belgrade, fait en collaboration avec

„Uriel ou Udriste Nasturel, sur lequel je reviendrai plus tard. Cette col-

lection de „Cazanii“ n’est qu'une traduction, sans doute, d'un original
slavon.

XXX VIII Introducere.

Numai cu un an mai tărziu, adică la 1643, apäru în lași Cazania
tălmăcită de Mitropolitul Varlaam (p. 103), întăia carte românească
ce s'a tipărit în Moldova. Aceeași carte s'a reprodus apoi în anul ur-
mător (1644) în Muntenia la Deal (p. 109), schimbându-se numai orto-
grafia, așa ca limba să se potrivească întoemai cu graiul muntenese.

Avem deci nu maï putin decât patru coleeţiuni de Cazanii volumi-
noase, tălmăcite și tipărite în abia doi ani, în Muntenia și Moldova. Unele
cazanii sânt mai mult comentarii omiletice asupra textului Evangheliei,
dar când într’o zi mare se prăznuește vre-un Sfânt, atuncă viaţa și mi-
nuniile acestuia formează textul cazaniei. Aceste Cazaniï sânt de o impor-
tantä specială pentru istoria, literatureï, căci nu puţine din aceste vieți si
minuni sânt de origină apocrifă si întrun fel sau altul au avut o înrăurire
foarte mare asupra geniului popular. Din toate Cazaniile vechi numai la
două colecţiuni mari am găsit acest adaos de omilii biografice, dacă le pot
numi așa, și adică la: Cazania lui Varlaam și la aceea din Deal, care nu
este altceva decăt o copie esactă a celei dintăă, cu schimbări fonetice nece-
sare pentru a face o carte moldovenească să devie munteneascä. La hagiolo-
gie voiu reveni asupra acestei părți a Cazaniilor. E

Cu ocaziunea Cazaniei lui Varlaam trebue să ating pentru un moment
relafiunile literare ce existau între Moldova și Transilvania. Faptul cum că
acel Mitropolit a convocat un sinod la Iași pentru combaterea Luteranis-
mului și a Calvinismuluï ce atuncea se întinsese prin Transilvania, și
polemica literară cu care se îndeletnicea, ne dovedese cum că mișcarea
eretică din Transilvania trebue să fie pătruns si în Moldova, într'o formă
destul de pronunţată, pentru a face pe demnitarii bisericeï ortodoxe să
convoace un sinod și să formuleze dogmatica pravoslavnică. Chestiunea
religioasă nu ne interesează pe noi aci; eu am relevat acest fapt pentru
a deduce de aci concluziunea cum că literatura română din Transilvania
trebue să fie circulat de timpuriu în Moldova și vice-versa. Chiar până în
zilele noastre colportorii aduc cărțile populare tipărite în Braşov și Blaj,
si găsese mulți cumpărători prin locuitorii districtelor megiese din Moldova.
Psaltirea și Praxiul lui Coresi trebue să fi ajuns si să fi fost copiate tot pre
acolo; pe când cărţi alcătuite si tipărite în Moldova se găsesc încă astăzi
prin biserică și bibliotecă private din Transilvania, precum este cazul cu
Psaltirea lui Alexandru Dascal ete.

Un caz însă si mai curios ni-l presintă Cazania lui Varlaam. Dintwun
codice miscellaneu ce se află la biserica română din Brașov am reprodus
între altele si o Cazanie (p. 136). Limba, ortografia și notele margi-
nale nu lasă nică o îndoială cum că acel codice s'a scris în Transilvania si
în graiul local. Cu toate acestea cazania accea nu este decăt o copie
literală din Cazania lui Varlaam, se înțelege cu limba modificată.
Copistul a început cu primul cuvânt de pe fol. 78 și a continuat pănă la
fol. 85 a tiparului, copiind din cuvânt în cuvânt.

Introduction. XXXIX

Une année plus tard, en 1643, le métropolite Varlaam publia
à Jassy la „Cazania“ traduite par lui : c’est le premier livre imprimé

en Moldavie. Une nouvelle édition avec une orthographe modifiée et avec

certaines différences de langage propres aux Valaques, parut en 1644 à
Deal en Valachie (p. 109).

Voilà done ni plus ni moins que quatre collections volumineuses
de „Cazanii“ traduites et imprimées dans l’espace de deux ans seulement,
tant en Valachie qu’en Moldavie. Certaines „Cazanii“ sont plutôt des com-
mentaires homilétiques sur le texte de l'Evangile; mais lorsqu'il s'agit de
la fête d'un saint, c’est sur la vie et les miracles de ce saint que roule
le sujet de la „Cazania“, Pour l'histoire de la littérature, ces „Cazanii“ sont
d'une importance réelle, car pour la plupart elles sont d'origine apocryphe,
et ont eu, d'une manière ou d’une autre, une grande influence sur le génie
populaire. De toutes les collections de „Cazanii“, c’est dans deux grandes
collections seulement que j'ai trouvé cette addition d'homâlies biographiques,
s’il m'est permis de les nommer ainsi : dans celle de Varlaam publiée à
Jassy et dans celle publiée à Deal en Valachie, cette dernière n'étant qu’une
copie fidèle de la première, modifiée seulement dans quelques particularités
dialectales. Plus tard, quand je m'occuperai de l’hagiologie, je reviendrai
sur ces „Cazanii“,

Il est nécessaire, à propos de la collection de „Cazanii“ de Varlaam,
d’insister un peu sur les relations littéraires qui existaient entre la Tran-
sylvanie et la Moldavie. Le fait d'avoir convoqué un Synode à Jassy
pour combattre le luthéranisme et le calvinisme qui s'étaient, à cette
époque, étendus en Transylvanie, ainsi que les polémiques littéraires sou-
tenues par ce métropolite Varlaam, prouvent que le mouvement réformateur
avait pénétré aussi en Moldavie d'une manière assez sérieuse pour déter-
miner les dignitaires de l’église orthodoxe à prendre part à ce Synode,
afin de formuler et de fortifier leur dogme. — Ce n’est pas la question
religieuse qui me préoccupe dans ce fait : je l'ai uniquement mentionné
pour en pouvoir tirer la conclusion que la littérature roumaine de la
Transylvanie se répandait de bonne heure en Moldavie et vice-versa. En
effet, les colporteurs qui venaient avec des livres populaires imprimés à
Braşov et à Blaj, trouvaient une nombreuse clientèle parmi les habi-
tants des districts situés à la frontière de la Moldavie. Ce fait persiste
encore de nos jours. Il est probable que le Praxion et le Psautier de
Coresi avaient été aussi copiés là bas. D'autre part, des livres imprimés
en Moldavie se retrouvent aujourd'hui dans des églises et des biblio-
thèques privées de la Transylvanie; comme c’est le cas pour les œuvres
de A. Dascalul.

La collection de „Cazanii“ de Varlaam nous offre un exemple en-
core plus singulier. Dans un codex miscellané qui se trouve dans une
église de Brașov, j'ai pu découvrir, entre autres, une collection de „Ca-
zanii“ (p.136). Que ce codex ait été écrit en Transylvanie et dans le
dialecte local, il n'y a aucun doute : la langue, l'orthographe et les notes
en marge nous le confirment assez. Cette ,,homélie“ n’est pourtant, à part
certaines différences de langage, qu'une copie fidèle de l'ouvrage de
Varlaam. Ayant commencé au premier mot du folio 78, le copiste est
allé jusqu'au folio 85 de l’imprimé, en copiant mot à mot!

XL Introducere.

Invierea lui Lazăr era o temă de predilectiune pentru cazanii,
poate că se înţrebuinţa la slujba pogrebanieï, căci povestea din Evanghelie
(Ioan cap. 11 v. 1—45) face într adevăr parte dintr” acea slujbă. Aläturea
cu moartea se vestea nemurirea!

Tot în Moldova copiază la 1661 ieromonahul Rafail (din Dragomirna)
o Cazanie de Paști (p. 178), care este o predică a lui Chrysostom,
tradusă mai întăiu din grecește în sloveneste, și apoi precum dovedeşte
limba din sloveneste în româneşte.

Cu prilejul Sinodului din lași slovele rusești fură întroduse în ti-
pografia pe care o fundă Mitropolitul Varlaam; aceștia iau locul slovelor
vechi slovenesti, si în urma lor vin și cărţile rusești, așa, că multe cärti
românești de atuncea încoace sânt scoase de pe originale ruseștă și nu
numai de pe originale slovenești, adică serbesti și bulgäresti ca maï înainte.
Nu știu dacă însaşi Cazania lui Varlaam nu este o traducere după un izvod
rusesc. Mai presus de îndoială însă este un atare izvod pentru ,Cheea
înţelesului“, o Cazanie tipărită în București la 1678 (p. 236) care sa
tălmăcit de pe opera lui Ioanichie Galetovski, arhimandritul Cernigovului.

Tradiţiunea si influența slovenească scade din ce în ce în mai mult,
și pe vremea aceea începe perioada grecească când cărţile românești, se tra-
duc din grecește, şi nu din sloveneste. Așa avem Mărgăritare ale lui
Zlatoust, adică o culegere din predicele lui Chrysostom traduse de $. Gre-
ceanu din grecește și tipărite la București 1691 (p. 290). Ca în toate ope-
rile Grecenilor limba este foarte frumoasă, bogată în espresiuni alese, și
turnată întrun stil elegant si plăcut. Abia se simte că este o traducere.

Limba care începuse să se emancipeze în Cazania lui Varlaam, —
si aceea un monument în ceea ce priveşte tăria și bogăţia limbei —
ajunge pe la sfărșitul secolului la o perfecţiune pe care n’a mai. atins-o
de atuncea încoace.

Mai bine de 50 de ani trec de la tipărirea Mărgăritarelor pănă la
apariţiunea Cazanielor de prăznuire ale lui llie Miniat, tipărite la
București 1742 (II, p. 30), dar limba si stilul arată semne de decădere,
ambele stau supt înfluenţa mai directă grecească si sânt departe de tăria și
limpezimea operilor din secolul al XVII-a. Tot din grecește a fost tradusă
Comoara lui Damaschin, ce ni s'a păstrat întrun manuscris din 1747 scris
de Mihalcea Logofătul. Coprinsul Comoareï constă în Cazanii si oratiuni
intoemai ca toate Cazaniile cari sânt menite pentru zilele mari, ocupându-
se mai mult de importanţa zilei decăt de textul Evangheliei. Precum
am observat, tema cazaniilor de pe aceste zile de prăznuire, este Viaţa
și minunile sfântului, a cărui zi este. Am reprodus din Comoara
(LI, p. 38) o atare Minune, care aparţine unuï cere întins de legende
analoage.

Omiliile părintelui Macarie traduse tot din grecește și tipărite
la Bucureşti 1775 (II p. 106) sânt singurul exemplu de tălmăcire omile-
tică a Vechiului Testament. Influenţa stilului grecesc se întrevede
în traducerea.

Tăleul Evangheliei de Teofilact, tradus sau copiat pe la începutul
sec. XVIII-I** (II p. 20) este un comentar asupra Evanghelielor.

A. TEL DR RS UI OR Ir e pn a”

dé cu mută Do aia a

Introduction. XLI

»La résurrection de Lazare“ était le thème le plus favori aux
auteurs des „Cazanii“; on s'en servait peut-être pour le service funèbre,
car le récit de l'Evangile (Jean, chap. II, v. 1—45) fait justement partie
de cet office. A côté de la mort on faisait entrevoir l’immortalité!

En l’an-1661, le hiéromonaque Raphaël (de Dragomirna), copiait en
Moldavie une „Cazania“ pour Pâques (p. 178) qui n’est qu'un sermon de
8. Jean Chrysostôme, traduit d'abord du grec en slovène et ensuite du
slovène en roumain, comme on peut s'en convaincre par le style.

A l'occasion du Synode de Jassy, on fit introduire dans l'imprimerie
établie par le métropolite Varlaam les caractères russes qui remplacèrent
désormais les anciens caractères slavons. Ce sont ces nouveaux caractères
qui commencent à servir à l'impression des textes roumains, et beaucoup
de livres roumains sont aussi, dès lors, traduits du russe et non plus du
slovène (bulgare et serbe) comme jadis. En effet, je ne crois pas que la
collection de „Cazanii“ de Varlaam soit autre chose qu’une traduction
du russe. Cela ne fait aucun doute pour „La clef de la sagesse“ im-
primée en 1678 à Bucarest (p. 236) et traduite de l'ouvrage de Joanichie
Galetovski, archimandrite de Tchernigov.

L'influence slovène diminue de plus en plus: c’est alors que com-
mence l’époqu?, durant laquelle on ne traduit que du grec. Il y a, par
exemple, „les Perles“ de Zlatooust, collection des sermons de St Jean
Chrysostôme, traduite du grec par Greceanu et imprimée en 1691 à Bu-
carest (p. 290); la langue en est très belle, souple, riche en expressions
choisies, et le style en est élégant et agréable. A peine s’aperçoit-on que
Von a affaire à une traduction.

La langue roumaine qui avait déjà commencé à se dégager de ses
liens dans la collection de „Cazanii“ du métropolite Varlaam — monument
de la force et de la richesse de la langue — arrive, à la fin du siècle, à
un degré de perfection qu’elle n’a pas dépassé depuis.

Plus de 50 ans s’écoulent depuis l'impression des ,, Perles“ jusqu’à
l'apparition des „Cazanii de prâznuire“ (homélies pour les jours de
fêtes) d'Ilie Miniat, imprimées en 1742 à Bucarest (II, p. 30), et déjà la
langue et le style, subissant l'influence grecque, offrent des signes vi-
sibles de décadence, et manquent de la force et de la clarté des écrits du
XVIT® siècle. Une autre traduction du grec est „Le Trésor“ de Damas-
cene, dans un manuserit de Mihalcea Logofetul de Pan 1747 (IT, p. 38).
Il contient des „Cazanii“ et des oraisons à la façon des „Cazanii“ qui
sont destinées aux jours de fête, se rapportant plutôt à l’importance du
jour qu’au texte des Evangiles. Le thème des „Cazanii“ pour les jours
de fête, comme je l'ai déjà remarqué, roule sur la vie et les miracles
du Saint du jour. J'en ai extrait un miracle appartenant à un vaste
cycle de légendes analogues.

Les Homélies de l'abbé Macariu, traduites également du grec et
imprimées en 1755 à Bucarest (II, p. 106), fournissent le seul exemple de
commentaire homilétique de l'Ancien Testament; l’influence du style
grec perçoit à travers la traduction.

Le ,Tâleul“ de l'Evangile de Théophylacte, traduction ou copie
datant du commencement du XVIII" siècle, est un commentaire sur les
Evangiles. y

XLII Introducere.

Asa numitele Propovedanii la morţi constitue o clasă specială de
Cazanii. Astfel de Cazanii sânt acele din Sicriul de aur, al lui loan
din Vinti, tipărit Sas-Sebes 1683 (p. 268). Precum arată „predoslovia“
(p. 269—270) autorul avea cunoștințe sănătoase filologice, si el observă
deosebirea ce există între graiul unei localităţi și celei-l-alte. Citatul latin
(p. 272) este seris cu litere cirilice și după pronunțare ungurească. Da-
că această colecţiune este o traducere, e greu a crede că. originalul după
care s'a tradus să fie slavon. In cărți slavonesti nu se cam găsesc citate
lătineștă.

De această grupă ţine și Propovedania lui Lazăr pomenită maï
sus, si Didahiile lui P. Maior din 1809 (II p. 201) a căror importanţă
constă mai mult întraceea că sânt opera lui Petru Maior, autorul mișcării
moderne filologice române. Valoarea lor limbistică si stilistică este din
potrivä foarte mică.

4. Molitvelnice si Liturghii. Dintre cărţile bisericești, toate ce tin
de slujba directă, adică Molitvelnicele, Liturgiile si Diaconarele,
sânt cele din urmă cari se leapădă de limba slavonă și primesc cea română.
Tipicul, adică formularul remâne slovenește până la sfârșitul secol. XVII-lea
ba chiar și până mai tărziu. Rugăciunile propriu zise si citaniile din Evan-
ghelie ce se află printr’ânsele sânt însă cele dintăi părți de a fi traduse.
Aceștia remăn românești și mai tărziu, în epoca grecească, cănd limba
formularului este cea greceascä, si formularul se tipărește nu arare oră
chiar cu slove cirilice, de oare ce preotul ce slujea nu cunoștea nici limba.
nică slova grecească.

a) Molitvelnicul. Molitvelnicele cele mai vechi cu părți româ-
nesti printwânsele, apar de abia pe la a doua jumătate a sec. al XVII-lea.
Molitvelnicul ante 1633 (p. 80) nu seamână a fi de felul acelora ce
sânt întrebuințate în biserică, căci conţine și cazanii din cari am reprodus
una aci (p. 83).

Ce-l-alt Molitvelnic, de la 1669 (p.183) este cu desävärsire slove-
nese, cu esceptiune de 13 foi scrise românește, cară conţin „Rândueala
pogrebaniei“. Precum am observat mai sus, această parte din slujbă era
cea mai populară. Chestiunile despre viața după moarte, cerere a de ertă-
ciune etc. sânt menite de a atinge mai de aproape pe ori ce om, si de
aceea ne putem ușor esplica cum s'a făcut, că tocmai această parte să fie
cea dintăia care a fost tradusă în limba poporului. O parte din această
slujbă, adică stihurile ce le zice popa la îngropare (p. 184) sânt
prototipul după care sa luat poporul în alcătuirea ,bocetelor“ la în-
mormântări (II p. 344). Dintrun alt Molitvelnie de pe la 1650—1675
(p. 228) am reprodus „Molitva în potriva farmecilor“, care de
asemenea a avut o înrăurire puternică asupra literaturei populare. Molitva
canonică a dat naștere la Descântecele necanonice (II p. 137. 338).
Despre citaniile din Evanghelie ce conţine molitvelnicul am vorbit mai
sus. Toate aceste bucăţi sânt scrise într’o limbă din ce în ce mai româ-
nească și mai populară. Trebuia să fie înţelese de popor și râspund întocmai
la această cerinţă,

Introduction. XLIII

Une catégorie à part de „Cazanii“ sont les Cazanii appelées „Propo-
vedanii la morți“ (Oraisons funèbres), telles que „Le coffret d'or“ par
Jean de Vinti, imprimé en 1683 à Saz-Sebes (p. 268). L'auteur, comme
on le voit dans la préface, possédait une somme de connaissances précises
sur la philologie, car il fait remarquer la différence qui existe entre les
différents dialectes du pays. Les citations latines (p. 272), qu'il y sème,
sont écrites en caractères cyrilliques et selon la prononciation hongroise,
Dans le cas où cette collection serait une traduction, il est difficile de
croire que le texte original puisse être slavon : dans les livres slavons il
est fort rare qu'on trouve une citation latine.

C'est à cette catégorie qw'appartient également „La Propovedanie
de Lazare“, mentionnée déjà plus haut, et „Les Didahii“ de P. Maior
de Van 1809 (II, p. 201), dont le seul mérite est d’être l'ouvrage de
Maior, ce promoteur du mouvement philologique moderne dans les pays
de langue roumaine. La valeur linguistique et littéraire de ce livre est,
par contre, très faible.

4. Livres de prières et Liturgie. Parmi les livres ecclésiastiques,
les Liturgies, les „Molitvelnice“ et les „Diaconare“, c'est-à-dire
tout ce qui touche l'office proprement dit, sont les derniers à se débar-
rasser du slavon et à adopter le roumain. L'office reste slavon jusqu’à
la fin du XVII" siècle et même plus tard encore. Les prières propre-
ment dites et les leçons des Evangiles, qui s’y rencontrent, sont les pre-
mières traduites; elles demeurent roumaines plus avant dans l’époque
grecque, alors que le style du formulaire est grec et est imprimé souvent
en lettres cyrilliques, vu que le prêtre qui officiait ne connaissait ni la
langue ni l'écriture grecque.

a) Les premiers „Molitvelnice“, renfermant la partie roumaine
seulement, apparaissent à peine dans la seconde moitié du XVII" siècle.
Il est impossible que le Molitvelnic antérieur à 1633 (p. 80) puisse être
absolument .identique à ceux employés dans l'Eglise, vu qu’il renferme
en même temps des „Cazanii“, telles que celle que j'ai reproduite (p. 83)
et qui ne se trouvent jamais dans les autres „Livres de prières“.

Le Molitvelnic de l’année 1669 (p. 183) est entièrement en slavon,
à l'exception des 13 feuilles écrites en roumain, contenant le „Rituel
funéraire“. Comme je Lai fait remarquer ci-dessus, cette partie de l'office
était la plus populaire. Les questions touchant la vie future, l'appel de
la miséricorde sont toujours capables d'émouvoir le cœur de l’homme;
ce qui explique naturellement pourquoi l’on a traduit cette partie de
meilleure heure dans la langue du peuple. Une certaine partie de cet
office, telle que les versets dits à l'enterrement par le prêtre
(p. 184), a servi de prototype aux lamentations funèbres (II, p. 344).
J'ai encore reproduit d'un molitvelnie de 1650—1675 (p. 228) une „Mo-
litva“ (prière) contre les sortiléges qui a, également, exercé une
profonde influence sur la littérature populaire. La „molitva“ canonique
donna naissance aux „Incantations“ non canoniques (II, p. 137. 338). A
propos des leçons des Evangiles qu'elle contient, j'en ai déjà parlé plus
haut. Tous ces fragments sont écrits dans une langue de plus en plus
roumaine et populaire. Il fallait que ces „molitve“ fussent comprises par
le peuple, et elles répondaient précisément à ce besoin.

XLIV Introducere.

Cel dintăiu Molitvelnic tipărit, dar precum se pare puţin între-
buin{at, este acel al Mitropolitului Dosofteiu tipărit Iaşi 1679—80 (p. 241).
Cipariu de la care am reprodus molitva rimată a lui Simeon Metafrast,
numește cartea această: Trebnic. Această molitvă se mai află și în Cea-
soslovul lui Anthim Ivireanu (II p. 16).

Adevărat Molitvelnic complect român este abia cel de Belgrad
1689 (p. 284) tălmăcit din sloveneste și tipărit de popa Ioan din Vinfi.
Acest Molitvelnie a devenit baza tuturor tipăriturilor ulterioare. Limba
este mult mai curgătoare, mai îngrijită si mai românească decât acea din
Sicriul, pe care îl tipărise același autor cu șase ani mai înainte.

Din 1698 mai avem încă o copie scrisă a unui Molitvelnie sla-
vono-român (p. 315) din ţara românească. Acel din Transilvania nu
ajunsese încă să fie cunoscut sau recunoscut în ţara. Biserica încă nu
priimise să se întreducă limba română. Chiar la 1702 se mai tipărea la Bu-
zău Molitvelnicul numai sloveneste.

b) Liturghii. Tot așa este cazul și cu Liturghia propriu zisă,
adică ,missa“ ce se slujește numai de preot si nu poate nică o dată să
devie populară. Cea dintăiu este a lui Dosofteiu tipărită în Iași la 1679 (p.
239) şi apoi Liturghia care s'a tipărit în Buzău la 1680, (a doua oară 1702)
(p. 343), și întrodusă în bisericile din Muntenia prin porunca domnească,
întocmai precum se întrodusese Evanghelia și Apostolul. Insäsi cartea pare-
mi-se a fi (ca toate acele tipăritură domnești ale Cantacuzinestilor, ete.)
o simplă reproducere puţin modificată a Molitvelnicului lui popa Ioan
din Vinţi.

c) Acathist. Mai pomenese apoi Acathistul Maicii Domnului
tot de neobositul Dosofteiu, tipărit la Uniev în Podolia la 1673 (p. 214)
împreună cu Psaltirea în versuri. Hymnele adresate Fecioarei sânt tra-
duse într'o proză foarte greoae, căcă traducerea se fine prea aproape de
original. Abia la 1801 apare un alt „Acathist“ vrednic de pomenire
(II p. 183), adică acel al lui $. Kläin. Acest Acathist este cea dintäïa
carte bisericească ce s'a tipărit cu litere latine; în cazul de faţă cu orto-
grafia proprie lui Klăin. Am reprodus din Acathist și o „Căntare jalnică“
rimată, avănd mai același metru ca Patima a lui Vasile Aaron (II p.109)
și mai ales ca acel al cântecilor de stea (II p. 139 și p. 321).

d) Ceasoslovul lui Anthim Ivireanu, Târgovişte 1715 (II p. 15)
este cel dintăiu în felul său care sa tipărit în Muntenia dar pare a fi re-
tipărit din cel din Belgrad. A fost apoi retipărit la 1747. Originalele
rimate sânt traduse printr’o proză greoae.

5. Literatura dogmatică si didactică. Supt acest titlu am adunat
toate acele cărţi, ce se ocupă cu lămurirea dogmelor și a principiilor funda-
mentale ale bisericei; apoi cele de literatura morală, când religioasă, când
medidativă, sau filosofică; în sfărșit si literatura polemică.

a) Catechisme. Ca cea mai veche carte românească se povestește
de un Catechism anterior chiar operilor lui Coresi. Acel Catechism însă
care nu putea să fie decăt luteran sau calvin, a dispărut; unii au voit
să-l-identifice cu acel al popei Grigorie (p. 39) din 1607. Dependenţa
acestuia însă de Cazania a doua a lui Coresi și caracterul pravoslavnie

RL LL Pe ds

DT VS PUR COUR OI ITS TD EE TE I — À, <rye
e 1 Es TU -

Introduction. XLV

Le premier Molitvelnie roumain complet imprimé, mais peu

usité paraît-il, est celui du métropolite Dosithée publié en 1679-80 à
Jassy (p. 241). Cipariu, à qui j'ai emprunté la „molitva“ de Siméon Meta-
phraste, appelle ce livre ,Trebnic“,. Cette „molitva“ se trouve encore
dans le ,Ceasoslov“ d'Anthime d'Ibérie (II, p. 16),
Le Molitvelnic roumain véritablement complet est à peine celui
de Belgrade (p. 284), traduit du slovène et imprimé en 1689 par l’abbé
Jean de Vinti; c'est celui-ci qui a servi de base à toutes les impressions
ultérieures. La langue y est plus coulante, plus soignée et plus roumaine
que dans „le Coffret“ publié six ans auparavant.

En 1698 on fit en Roumanie une nouvelle copie du „Molitvelnie“
slave-roumain (p. 315); on le „Molitvelnic“ roumain publié en Transyl-
vanie n’était pas encore arrivé à y être connu, ou l'Eglise valaque n'ayant
pas encore permis l'introduction du roumain comme langue officielle; et
en 1702 on imprimait encore à Buzeu un „Molitvelnic“ en slavon
seulement.

b) Un cas analogue se présente pour la Liturgie proprement dite ou
„mi ssa“ qui est célébrée seulement par le prêtre et ne peut jamais par con-
séquent devenir populaire. La première Liturgic est celle de Dosithée
imprimée en 1679 à Jassy (p. 239), puis celle de Buzeu imprimée en 1680,
et une seconde fois en 1702 (p. 343); elle fut introduite par ordre du Prince
dans les églises de la Valachie, ainsi que l'avaient été l'Evangile et les
Actes des Apôtres. La seconde me semble être (comme tous les ouvrages
publiés sous les princes Cantacuzène) une simple copie légèrement modifiée
du livre de l’abbé de Vinti.

ce) Mentionnons encore PAcathiste de la Vierge, dû toujours à l’in-
fatigable prélat Dosithée, et imprimé eu 1673 à Uniev en Podolie (p. 214)
en même temps que le Psautier en vers. Les Hymnes à la Sainte-Viergo
y sont traduites en une prose pénible, étant donné qu’elle suit l'original
de trop près. En Van 1801 à peinc, parut un autre Acathiste, digne de
mémoire (II, p. 183) : celui de Claïn; c'est le premier livre liturgique
imprimé en caractères latins, avec une orthographe propre à Claïn. J'en
ai reproduit un „Chant de deujl“ en vers rimés, ayant presque le même
mètre que le poëme sur „la Passion“ de Vasile Aaron (II, p. 190), et les
Noëls (LI, p. 139 et p. 321). Le ,Ceasoslov“ d'Anthime d’Ibérie publié à

- Târgoviște en l'an 1715 (II, p. 15) qui semble être une réimpression

modifiée du Ceasoslov de Belgrade, est le premier en son genre qui ait
été imprimé en Valachie; il fut réimprimé en 1747; la prose de la tra-
duction y est pénible, bien qu’elle traduise un texte en vers.

5. Littérature dogmatique et didactique. Je classe, sous ce titre,
les livres qui servent à l'explication des dogmes et des principes fonda-
mentaux de l'Eglise, la littérature morale soit religieuse soit philosophique
et aussi la polémique.

a) Catéchismes. On considère comme le plus ancien livre roumain,
un catéchisme antérieur même à Coresi. Ce livre, qui ne pouvait être
qu'un catéchisme luthérien ou calviniste, s'est perdu. Certains ont voulu
l'identifier avec celui de 1607 de l'abbé Grégoire de Mahaciu (p. 39).
analogie, pourtant, qui existe entre ce dernier catéchisme et la deuxième
Cazanie de Coresi, et de plus son caractère orthodoxe, rend cette identité

XLVI Introducere.

ce-l are, face această identificare dacă nu cu däsävärsire imposibilă, cel
puţin foarte îndoelnică. Mai mult ar putea să se potrivească cu dânsul Ca-
techismul din 1648, tipărit cu litere latine (p. 124) din care am reprodus
„Crezu“. Un alt Catechism, iarăși cu litere latine a fost compus de cătră
P. Pilutio în interesul bisericei catolice, tipărit în Roma la 1677 (p. 266).
Dialectul se apropie de cel moldovenesc; se vede că P. Pilutio a trăit o
vreme oare care în Moldova. Un alpatrulea Catechism care și acela
numai în interesul bisericei ortodoxe nu este, sa tipărit în Vienna la 1774
(II p. 99) în trei limbi. Această carte slujea asemenea tendinţelor de
propagandă catolică ce se urmăreau necurmat de cătră curtea din Vienna.
Limba este pe căt se poate de nedibace, greoae, o traducere selavică după
originalul german. Toate aceste cărţi de origină sau cu tendentä propagan-
distă neortodoxă poartă titlul de Catechisme, pe când toate cele de origină
pravoslavnică se chiamă Învăţături. Așa este titlul cărţii copiate de popa
Grigorie (așa fără îndoială trebue să fie fost și titlul cärtulieï perdute ce se
atribue lui Varlaam). Așa apoi Invăţătura bisericească a lui Anthim
(1710) 1741 (II p. 27).

Alte cărți mult mai desvoltate de felul acestora, tot eu coprins dog-
matico-didactie sânt: Invăţăturile ereştineștă, traduse din grecește
de Filoteiu și tipărite în Sneagov 1700. Descrierea veciniciei muncilor
iadului fiind de o plasticitate poetică am reprodus-o (p. 336) dintr această
carte. De un caracter dogmatice mai pronunţat este Pravoslavnica în-
văţătură a lui Falcoianu, tipărită în București 1794 (II p. 153). Instruc-
fiune specială asupra dogmelor fundamentale se dă în cele Seapte taine
tipărite în Iași 1645 (p. 114). Cartea a fost tălmăcită din sloveneste de
către Eustratie Logofătul, si conţine si elemente din legăuirea canonică,
hotărări de concilii si de le Sfinţi Părinţi. Am reprodus între altele si
două capitole interesante pentru ilustrarea credințelor populare, și adică
unu „pentru vrăji“ și altu „pentru värcolacï“.

Diaconariul (p. 243) se aseamănă au ,Seapte taine“, dar se de-
osibeste de dânsul printr’un cuprins mult mai variat. Nu numaï că se es-
plică dogmele, dar și odejdiile bisericeşti, ierarhia cerească după Dionisie
Areopagitul și altele sânt comentate pe larg. Singurul esemplar ce cunosc
din această carte, este din nefericire defect, așa că am fost nevoit să-ă dau
un titlu după cuprinsu, și să-i fixez data aproximativă după indicii filolo-
gice și arheologice. Poate să fie identic cu: „Rânduiala Diaconstvelor“,
Belgrad 1657. Aceleași chestiuni dogmatice sânt tratate pe o seară în-
tinsă în opera lui Simeon Thesalonicul, tradusă din grecește si tipărită
în București la 1765 (II p. 78). Din cauza importanţei ce are Bogomilis-
mul pentru literatura populară română am reprodus capitolul care tratează
despre eresul lui Bogomil.

Tot aci pomenesc si o altă carte, care ni sa păstrat numai în ma-
nuscris, și care a devenit o carte curat populară, adică: Intrebări si
răspunsuri ©. 1750 (II p. 60). In literatura universală îi corespunde
faimosul Lucidarius, cu care se și aseamână în mai multe puncte.

ÎN cai ne à ui can i See căzu Aud Cc e ri aaa = bre A ii
ci -

Introduction. XLVII

si non impossible, du moins très problématique. On pourrait plutôt l’iden-
tifier avec un catéchisme de 1648, imprimé en caractères latins duquel
j'ai reproduit „le Credo“ (p. 124). Un autre catéchisme en caractères latins
et pour l'usage de l'Eglise catholique est celui de Pilutio, imprimé en 1677
à Rome (p. 266): la langue dont il se sert se rapproche du dialecte parlé
en Moldavie. Il semble que Pilutio ait vécu un certain temps dans ce
pays. Un catéchisme, celui aussi non pour les besoins de l'Eglise ortho-
doxe et en trois langues, fut imprimé en 1774 à Vienne (II, p. 99). Ce
livre favorisait la propagande catholique qui avait son siége à la Cour
de Vienne. La langue y est difficile, le style lourd, en un mot une vraie
traduction littérale de l'allemand. Je suis porté à croire que tous les
catéchismes de provenance étrangère et ayant pour but la propagande non
orthodoxe s’appelaient simplement „catechism“; tandis que tous les autres,
de tendance orthodoxe se nommaient „Invăţături“ (Instructions). A ce
dernier groupe se rattache le livre copié par Gr. de Mahaciu (et peut-
tre de même le livre perdu qu’on attribue au métropolite Varlaam) ainsi
que l’Invätätura bisericească d'Anthime d'Ibârie de l’année (1710)
1741 (IL, p. 27).

En fait d’autres livres, du même genre, avec un fond dogmatico-
didactique plus étendu, il y a les Instructions chrétiennes traduites
du grec par Filotei et imprimées en 1700 à Sneagov (p. 336). On y trouve
la description des tourments éternels de l'Enfer, qui est d’une saisissante
réalité : c'est pourquoi je Vai entièrement reproduite. Vient ensuite l'In-
struction orthodoxe de Falcoianu, imprimée en 1794 à Bucarest
(LL, p. 153), œuvre de caractère dogmatique encore plus prononcé. Des
instructions spéciales sur les dogmes fondamentaux se trouvent dans „les
Sept Mystères“, livre imprimé à Jassy en 1645 (p. 114) et traduit du
slovène. Eustratie Logofetul en est le traducteur. „Les Sept Mystères“
renferment de plus un Code ecclésiastique, contenant des décisions des
conciles et des Saints-Pères. J'en ai emprunté, entre autres, deux cha-
pitres intéressants pour le tableau des croyances populaires, dont l’un
traite des incantations, et l’autre roule sur les „vărcolaci“ (vampires).

Le Diaconaire (p. 243) offre une certaine ressemblance avec les
„Sept Mystères“, mais en diffère par un fond beaucoup plus varié. On y
trouve décrits non seulement les dogmes, mais aussi les ornements sacer-

- dotaux, la hiérarchie céleste selon S. Denys l’Aréopagite, ete. Le seul exem-

plaire que j'en connaisse est malheureusement incomplet, de sorte que j'ai
dû lui attribuer un titre d'après son contenu, et en fixer approximative-
ment la date à l’aide d'indications philologiques et archéologiques. Il se
peut bien qu'il soit identique à la „Rânduiala Diaconstvelor“ publiée
à Belgrade en 1657 mais que je n'ai pas pu consulter. Les mêmes ques-
tions sont traitées, d'une manière encore plus détaillée, dans l'ouvrage de
Siméon de Thessalonique, traduit du grec et imprimé en 1765 à
Bucarest (II, p. 78). J'ai reproduit le chapitre qui traite de l’hérésie des
Bogomiles, à cause de l'influence qu'a exercée cette hérésie sur la littéra-

ture populaire roumaine.

Il me reste encore à mentionner un livre, conservé en manuscrit
et devenu purement populaire : Demandes et réponses ce. 1750,

XLVIIT Introducere.

b) Morală. Purtarea omului faţă cu D-zeireä este obiectul unui alt
grup de producţiuni literare, care intră si ele supt denominatiunea de lite-
ratură didactică.

Popa Ioan din Vinţi publică la Belgrad 1685 (p. 274) o Cărare
pre scurt, un fel de îndrumare cătră fapte bune, tot supt forma de în-
trebări și de răspunsuri. Alfavita sufletească laşi 1785 (II p. 146)
cuprinde asemenea învățături moralicesti. Atăt cea dintăia căt si cea din
urmă nu pot sluji ca modele de limba română.

Cu totul altfel este stilul și limba din Floarea Darurilor tra-
dusă din grecește și tipărită de Filoteiu la Sneagov 1700 (p. 340); niște
învățături moralicesti contra diferitelor patimi, scoase atăt din vorbele înte-
leptilor cât și din acele ale sfinților și ale altor oameni vestiți, pe lângă
care se mai adaugă căte o poveste sau o snoavă care ilustrează răutatea
patimeï de care se tractează. Povestea reprodusă (p. 341) este destul de
bine cunoscută în literatura universală.

De un caracter religios mai pronunţat dar tot cu o tendinţă morală di-
dactică este apoi: Amartolon Sotirie, sau „Mântuirea păcătoşilor“, carte
tradusă din grecește în românește de către unu Cozma pe la 1692 (p. 295).
Inväfäturile aci se fac prin mijlocul unor povești despre minuni. Una
dintr” acestea „pentru slava raiului“ aparține cercului legendelor medi-
evale, despre eroi cari'trăese o viaţă foarte îndelungată, ba chiar vecinică.

Pline de putere si de frumuseţă poetică sânt apoi Invätäturile
lui Neagoe Vodă (p. 164). Aceste învățături ale lui Neagoe către
fiul său Teodosie, sânt espresiunea unui spirit profund de moralitate si re-
ligiune, si un manual admirabil pentru un domn bun si blagocestiv. Ele
se aseamână oare si cum cu învăţăturile împăratului Vasilie Machedon, ce
se află de obiceiu adăugate pe la sfărșitul Hronografului. Cu toate că limba
este căt se poate de perfectă și frumoasă, totuși nu încape nică o îndoeală
cum că acele Invăţături au fost scrise mai întăiu în sloveneste de către au-
torul lor si că au fost traduse în românește pe la 1650, în ori ce chip, de
un meșter în condeiu.

Cu totul deosebit este Ceasornicul Domnilor al lui Neculae
Costin seris la 1710 (II p. 8) care urmărește un scop analog, care are o
limba. foarte încăleită și ciudată. Originalul acestei cărţi este latin și stilul .
român al operei lui N. Costin este copiat întocmai după dânsul, de aceea
este adesea foarte greu de înţeles.

c) Filosofie. Chestiuni morale se mai tratează și supt formă filoso-
fică. Asa în Divanul lumii al lui (Cacavela) Cantemir, unde sufletul
se judecă cu trupul asupra meritelor acestei lumii și asupra superiorității
vieţii spirituale asupra celei materiale. Divanul a fost compus maï întăău
în grecește, apoi tradus în românește si tipărit împreună cu originalul în
lași 1698 (p. 322). Și aci limba este meșteșugită si sucită, grea de înţeles
urmând sclavic după originalul grecesc. Im limba română nexistând încă
cuvinte potrivite pentru esprimarea de idei abstracte, traducătorul a recurs
la mijlocul de a pune un cuvânt românese mai concret în locul celui gre-
cese abstract; și ast-fel a scos o limbă aproape imposibilă.

Introduction, XLIX

(UL, p. 60) ou Diulogues. Dans la littérature universelle ce livre corres-
pond au fameux „Luciduire“, auquel il ressemble en beaucoup de points.
M. b) Morale. La conduite de l’homme envers la Divinité forme l'objet
… d'un autre groupe de productions littéraires, ci-ineluses sous le nom de

.. littérature didactique.

…. L'abbé Jean de Vinti publia en 1685 à Belgrade une Cârare pe
scurt (Conduite abrégée, p. 274), une sorte de marche à suivre pour
„les bonnes œuvres, également sous forme de demandes et de réponses,
— De même l'Abécédaire de Vâme imprimé en 1785 à Jassy (II, p. 146)
west qu'un recueil d'instructions morales. Ni l’un ni l’autre de ces deux
livres ne peut servir comme modèle de langue roumaine.

2 Tout différent est le style et la langue de la Fleur des Grâces,

traduite aussi du grec et imprimée en 1700 à Sneagov par Filotei (p. 340),
recueil d'instructions morales contre l'entraînement des passions, tirées à
la fois des maximes des sages et de celles des saints et d'autres hommes
célèbres, et suivies d’un conte ou d’une anecdote qui rend plus sensible
la malignité de la passion dont il a été question. Le conte que j'ai repro-
duit est assez connu dans la littérature comparée.

L'Amartolon Sotirie ou le , Sauvetage des Pécheurs“, traduit du
grec en roumain en 1692 par un certain Cozma (p. 295), présente un ca-
ractère religieux plus prononcé, mais toujours empreint d'une nuance
morale didactique. Les Instructions y sont données sous forme d’,exemples“
ot d’apologues merveilleux, dont Pun intitulé „La gloire du Paradis“, rou-
lant sur des héros qui vivent fort longtemps ou bien éternellement, se
rattache au cycle de légendes du moyen-âge.

Les Instructions de Neagoe-Voda à son fils Théodosie (p. 164)
sont pleines de force et de charme poétiques. Ce livre est l’œuvre d'un
esprit profondément versé dans la morale et la religion et offre, par cela
même, un manuel d'éducation admirable pour rendre un prince bon et
libéral. Elles présentent beaucoup d'analogie avec les , Instructions de Ba-
sile le Macédonien“, qu'on trouve d'ordinaire à la fin des „Hronografi“.
Bien que la langue en soit correcte et élégante, néanmoins on peut affirmer
que ces Instructions ont été écrites en slovène par l’auteur et traduites
ensuite en roumain vers 1650, en tout cas par un maître écrivain.

Bien différente, quant à la langue et à la force du style, est la
traduction de l'Horloge des Princes de N. Costin, faite en 1710 (II, p.8),
laquelle se propose un but identique. L'original est en latin et la traduc-
tion tellement servile, qu’elle en devient presque incompréhensible.

c) Philosophie. Le Divan du Monde de (Cacavela) Cantemir
traite de questions morales sous une forme philosophique; l'âme et le corps
s'y entretiennent des mérites de ce monde et de la supériorité de la vie
spirituelle sur la vie matérielle. Ce Divan fut d'abord composé en grec,
traduit ensuite en roumain et imprimé ainsi que l'original en 1698 à
Jassy (p.322). Le roumain y est rendu en une phraséologie travaillée,
enchevêtrée, difficile à comprendre, absolument imitée sur celle de l’ori-
ginal. Comme il ne trouvait pas des termes capables d'exprimer les ab-
stractions, le traducteur a eu recours à la substitution, aux termes grecs
abstraits, de mots concrets roumains, de sorte que son style est presque
inintelligible.

GASTER, Chrestomatie româna, I, D

I, Introducere.

Aceeași temă, adică judecata între suflet și trup, sau între în-
teleptul si lumea se repetă încă de două ori în literatura română; eu
le am reprodus pe amândouă, căci nu se aseamănă de loc între dânsele în
modul de a trata această temă. Una se află în Ocsisteri, adică tradu-
cerea operei lui Oxenstierna (Pensées), după un manuscris de pe la
1750 (II, p. 46). Această bucată mai este importantă din cauza că a fost
tipărită de Anton Pann subt titlul de „Divanul lumii“ ca o lucrare proprie a
sa. Intrebarea înţeleptului cu lumea, adică disputaţiunea din care
filosoful ese învingător, nefiind biruit de ispita lumeï, se află întrun manus-
cris din 1773 (II, p. 93). Aceste două din urmă sânt scrise întrun stil mai
popular, limba este mai corectă, curge mai limpede; urmele originalelor
Sau șters cu desävärsire. Nu tot așa este cazul cu Zăbava Fandasiei
tradusă de I. D. K. din grecește în românește la 1802 (II, p.195). Prin
cuprins se aseamănă oare-și-cum cu Pensées ale lui Oxenstierna, dar
este mai abstract, traducerea este esactä, deci neîndemănatecă, siluind
atăt stilul căt si geniul limbei.

d) Polemica propriu zisă se mărginește în literatura română la Lu-
mina, a lui Maxim Peloponesianu, tradusă din grecește și tipărită la
Sneagov 1699. Eu am reprodus un capitol despre diferinţele de cäpätenie
ce există între Papistaşii si Pravoslavnicii. Un caracter polemic au si ,In-
trebärile“ pomenite mai sus, și unele capitole din Simeon Thesalo-
nicheanul.

6. Hagiologia. Viaţa și petrecerile sfinţilor sau bucurat pretutin-
denea de o popularitate foarte mare. Nică că e mirare. Fie-care sfânt era .
un model de virtute, de răvnă religioasă, un martir pentru credinţă și
adevenit un obiect de veneratiune adâncă. Partea miraculoasă din Viaţa
atrăgea tot deauna simţul poetice al poporului, si când un sfânt, când altul
deveneau eroii specială ai devofiuneï, mai ales când se localizau sau erau
legaţi întrun fel sau altul de localitate. Tot așa s'a întămplat și în literatura
română, care este foarte bogată în atari Vieţi. Avem mai întăiu colecţiuni
complecte, orânduite după lunile și zilele anului, și întrebuințate în bise-
rică; avem apoi colecţiuni numai pentru zile mari, și avem în sfărșit
vieţi separate.

a) Prolog. Cea mai veche colectiunea complectä de atarï vieţi
este Prologul manuseris din 1675 (p. 221), care începe cu luna lui Sep-
temvrie, și adică cu Indictionul cronologiei vechi bisericești. Originalul
după care s'a făcut această traducere a fost fără îndoială slavon, cu toate
că limba este foarte frumoasă. Minunea sfântului Neculae (p. 223) este
oare-și-cum analoagă cu aceea a sfinților Arhangheli din Comoara (II,

p. 40).

Opera monumentală a neobositului mitropolit Dosofteiu este colec-
fiunea cea mare a Vieţilor, tipărită în Iași la 1682 (p. 250). Pentru
această lucrare uriașă Dosofteiu s'a folosit si de originale greceştă, pe lângă
cele sloveneşti, si „cu lexicoane“. Această carte este de cea mai mare im-
portanță pentru filologia română; un izvor nesecat atât pentru gramatica

Introduction, LI

Le même thème de Dialogue entre le corps et l'âme, ou bien
nentre le sage ot le monde“, se trouve encore deux fois dans la littéra-
- ture roumaine, Comme les deux morceaux envisagent le sujet différemment,
Jai eu soin de les reproduire. On trouve l’un dans l’,Ocsisteri“, c'est-à-dire
dans la traduction des ,,Pensées d'Oxenstiern“, d'après un manuscrit de
Van 1750 (IT, p. 46). Ce fragment est encore important parce qu'il a
…— (té copié par Anton Pann, qui le donna comme sien, sous le titre de „le
Divan du Monde“, „Le dialogue entre le sage et le monde“, c'est-à-
dire la dispute d'où le sage sort vainqueur, sans avoir failli devant les
tentations du monde, se retrouve dans un manuscrit de Van 1773 (IE,
p. 93). Ces deux fragments sont écrits dans un style plus populaire, la langue
„en est correcte et coulante, de sorte que la trace des originaux s’est com-
plotement effacée. On ne peut pas en dire autant de la Zăbava fandasiei,
…. traduction du grec par J. D. K. en Van 1802 (II, p. 195). L'original offre,

1 au fond, quelque analogie avec les Pensées d'Oxenstiern, mais comme il

‘plane trop dans l’abstraction, la traduction étant littérale, le style en de-
vient pénible, la langue difficile et inintelligible.

d) La littérature polémique proprement dite est limitée à la Lu-
mière, ouvrage de Maxime le Péloponnésien, traduit du grec et imprimé

. en 1699 à Sneagov. Jen ai reproduit des passages traitant de quelques-

unes des principales différences qui existent entre le catholicisme et l’or-
thodoxie. De même les ,, Demandes et Réponses“, dont il a été question
plus haut, présentent également un caractère de polémique, ainsi que cer-
tains chapitres de l'ouvrage de Siméon de Thessalonique.

6. Hagiologie. La Vie et les Actes des Saints ont partout acquis
une grande popularité. Il n’y a pas à s’en étonner. Comme les Saints
étaient des modèles de vertu et d’abnégation religieuse, de vrais martyrs
de la foi, il est naturel qu'ils soient encore entourés d’une profonde vé-
nération. Principalement, le côté merveilleux de leur vie a toujours eu
un grand attrait pour le sentiment poétique du peuple. Et il arrivait que
tantôt Pun tantôt l’autre de ces saints devenait l’objet d'une dévotion
toute spéciale, surtout s’il avait appartenu d’une manière quelconque à la
localité. Des cas semblables se sont également produits dans la littérature
roumaine qui est très riche en Vies de Saints. On y trouve des collec-
tions complètes d'après les mois et les jours de l’année, dont on se sert
dans les églises, ainsi que des collections spéciales pour les jours de
fête, et enfin des Vies séparées.

a) La plus ancienne collection de ces Vies est le , Prologue“, manus-
crit de Van 1675 (p. 221) qui commence au mois de Septembre, par con-
séquent selon l’indiction de l’ancienne chronologie ecclésiastique. L’ori-
ginal ayant servi à la traduction roumaine est sans doute slavon, bien
que le style en soit très élégant. Le Miracle de St Nicolas (p. 223) y est,
"en certains points, semblable à celui des Sts Archanges dans le ,, Trésor“
(IL, p. 40).

L'œuvre monumentale de l’infatigable métropolite Dosithée est assuré-
ment le grand recueil de Vies, imprimé en 1682 à Jassy (p. 250). Il
s'était, dans la rédaction de ce travail gigantesque, servi de textes grecs
et slavons, et a fait usage „de lexiques“, Ce recueil est d'une haute im-
portance pour la philologie roumaine, par ce fait qu’il est une source inta-

D*

LIT Introducere.

căt si pentru lexicografia, Nu mai putin importantă mai este această
colectiune si pentru istoria literaturei. Multe din acele vieţi au fost co-
piate din cartea această și răspândite separat. Afară de aceasta, multe așa
numite vieţi sânt de origine apocrifă, precum sânt mai toate vieţile Aposto-
lilor. Tot așa este și textul ce Pam reprodus, care nu este alt ceva decăt
„plângerea (apocrifă) a lui Ieremia“. Predoslovia ne lämureste în
deajuns asupra vremii ce-i a luat această lucrare si munca ce Va co-
stat a o sävärsi. Comparatiunea cu Prologul din 1675 arată că Dosofteiu
este absolut independent de predecesorul său, pe care poate chiar nică nu’l
cunoștea. Cartea fiind foarte voluminoasă, n’a fost atât de mult întrebu-
inţată în biserică. Acolo îi ţine locul Mineïul, care pe lângă viaţa sfân-
tului ce se präznueste pe fie-care zi mai coprinde si cântările si troparele
ete. Cel mai vechiu Mineiu, este acela tipărit la Buzău 1698 (p. 319). :
Numai Vieţile sânt românești, iară tipicul si tot restul sloveneștă. Părţile
românești sânt traduse din sloveneste. Afară de Mineïul propriu zis în
12 volume pe cele 12 lună, mai există apoi și un Anthologhion adică o
culegere de atari vieţi numai pentru zilele de sărbătoare de peste an.
Acesta s'a tipărit la Râmnic abia la 1705 (p. 357) si aceste două cărți au
rămas singurele ediţiuni întrebuințate în biserică, până pe la începutul seco-
lului nostru.
La 1809 (II, p. 203) se întreprinse pentru a doua oară tipărirea a
Vietilor Sfinţilor în Neamţ în 12 volume mari. Această edifiune s'a .
făcut însă după originale rusești. Limba acestor vieţi se aseamână în fru-
museţea, tăria și eleganța stilului cu operele cele mai bune ale secolului al
XVII-lea. Limba este cea bisericească, iar dialectul este cel din Muntenia,
cu mică esceptiuni pe ici colea din dialectul moldovenesc ce sau strecurat
în text.
Despre vieţile la zilele mari am vorbit cu ocaziunea Cazanielor.

b) Paterice. Pe lângă acele colecţiuni de vieţi ale Sfinţilor cano-
nisați, mai avem si vieţile pustnicilor şi săhastrilor cuviosi, cari
formează lectura de predilectiune a călugărilor si a oamenilor cuviosi. Cel
mai vechiu Pateric, căci așa se numesc acele colectiuni după grecescul
ratépurov, sau Otecïnic, după slovenește, aparţine secolului al X VII-lea.
Manuscrisul are data 1692. Am reprodus (p. 304) căte-va povestiri scurte
dintr’acel manuseris, care a fost tradus, precum se pare din grecește, de către
același Cozma ce a tălmăcit si Amartolon Sotirie. Extracte dintr’un alt ma-
nuscris din 1808 (II, p.198) ne dovedesc existenţa în literatura română a
unei alte colecţiuni de atari povestiri cuvioase, care si ea poartă numele de
Pateric; întocmai precum există diferite marepiwa grecești si Otecănice
slovenesti. „Vedenia părintelui Antonie“ reprodusă de aci se atinge de
numeroasele vedenii analoage, de cară voiu pomeni mai la vale.

c) Vieţi individuale si minuni. Cu Minunile Maicei Dom-
nului coprinzând și descrierea morţii și a înălțăriă, trecem de la eolec-
iuni la vieţi separate. Si această carte se datorește activităţii lui
Cozma. Am dat extracte dintr’acelasi manuscris din 1692 (p. 299).

a) Dintre Sfinţii propriu ziși, avem maï întăiu de toate: viaţa faimo-
șilor Varlaam si Loasaf, cea plină de povești și parabole minunate; Udriste
Năsturel, cel de la Cazania de Deal a tălmăcit această viaţă din sloveneste.

Introduction. LILI

rissable tant pour la grammaire que pour la lexicographie. Il est non moins
important pour l’histoire de la littérature. Plusieurs de ces Vies emprun-
tées à ce recueil ont été publiées séparément; certaines autres sont apo-
cryphes comme le sont généralement presque toutes les Vies des Apôtres,
De même pour l'extrait que j'ai reproduit et qui n’est autre chose que le
texte apocryphe de „la plainte de Jérémie“. Dans la préface, l’auteur du
recueil nous précise le temps que ce travail lui a pris et le labeur qu'il
lui en a coûté. Si on compare ce livre avec le ,,Prologue“ de l'an 1675,
on voit qu'il en diffère absolument et que Dosithée ne connaissait peut-

être même pas l'ouvrage de son prédécesseur, Comme le recueil est trop
„ volumineux, l'Eglise ne s’en est pas souvent servi; elle employait, à la

place, le „Mincu“ (Ménologe) qui, outre la Vie du saint de chaque jour,
contient encore les cantiques, les antiennes, ete. Le plus ancien, est le
Mineu de Buzeu, imprimé en 1698 (p. 319), dont les Vies seulement
sont en roumain, mais le formulaire et tout le reste encore en slavon. La
partie en roumain a été traduite du slavon. Sauf le „Minen“ proprement
dit, et on 12 volumes pour les 12 mois, il existe également un Antho-
logion ou recueil de Vies, seulement pour les jours de fête, imprimé
vers 1705 à Râmnie (p. 357). Ces deux recueils seuls ont servi à la lecture
dans les Eglises jusqu’au commencement de notre siècle.

En Van 1809 (II, p. 203) on entreprit à Neamţu pour la seconde
fois la publication des Vies des Saints en 12 gros volumes. Ce recueil,
bien qu'il fût traduit du russe, se rapproche pour la beauté de la langne
et pour la force et l’élégance du style, des plus beaux ouvrages du
XVII* siècle. Le dialecte est celui de la Valachie, avec certaines parti-
cularites exceptionnelles disséminées çà et là dans le texte traduit.

Quant aux Vies séparées pour les jours de fêtes, il en a été déjà
parlé à propos des „Cazanii“.

b) En dehors des recueils de Vies des Saints canonisés, il y a aussi
les Vies des ermites et des anachorètes fameux, qui constituent la
lecture favorite des moines et des dévots. Le plus ancien „Patericon“,
ainsi que l’on appelle ces recueils, nom qui vient du grec zarigtzov (otecinie
en slavon) appartient également au XVII” siècle, le manuscrit portant la
date de 1692. J'ai reproduit (p. 304) quelques courts récits de ce manuscrit
qui, paraît-il, a été traduit du grec par le même Cozma qui avait fait la
traduction de l’,Amartolon Sotirie“. Certains autres extraits d'un Paterie
manuscrit de 1808 (II, p. 198) prouvent l'existence, dans la littérature
roumaine, d'un autre recueil de semblables récits pieux, qui porte aussi
le nom de „Pateric“, de même que l’on trouve plusieurs espèces de nart-
pux grecs ou „otecinice“ slavons. „La vision de S. Antoine“ se rattache à
ces nombreuses visions analogues, dont nous parlerons plus loin.

c) Vies séparées. Avec les Miracles de la St Vierge, qui ren-
ferme de plus le récit de la mort et de l’assomption, on passe des recueils
complets de Vies aux Vies séparées. On doit encore ce livre à l’acti-
vité féconde de Cozma. J'ai reproduit certains extraits du même manus-
crit de Van 1692 (p. 299).

a) Parmi les Saints proprement dits, on compte avant tout la Vie des
fameux Varlaam et Josaphat, Vie pleine de légendes et de paraboles
merveilleuses. C’est Udriste Nasturel, dont il a été question à propos des

LIV Introducere.

Dependenţa de limba originalului se resimte ușor în limba cam meșteșugită
a traducerei românești. El a tradus această carte la 1648 (p. 129). M'am
mulţumit cu câte-va extracte de la început. „Nașterea“ și una din „parabole“
am reprodus apoi din traducerea lui Botuleseu din 1764 (II, p. 76),
care pe când se afla în temniţă a tălmăcit din italieneste viața sfântului
Tosafat. Altă parabolă am mai reprodus din Invätäturile lui Neagoe Vodă

(p. 165).

6) St. Nifon, a cărui viaţă s'a scris de Gavriil Protul de la muntele
Athos, joacă un rol important în istoria ţării. Capitolul ce Pam reprodus
(p. 170) conţine o notifä de mare valoare asupra originei Basarabestilor,
de unde au venit si de unde li se trage numele. Tot de acolo am reprodus
cea mai veche „descriere a faimoasei mânăstiri de Argeș“, care se vede că
a fost făcută de un martor ocular. De aci această deseriere a întrat în cro-
nicele ţării Muntenesti. Traducätorul anonim al acestei vieţi trebue să fie
identic cu acel al Invätäturilor lui Neagoe Vodă, cu care se află de
obiceïu la un loc. Limba se aseamănă foarte mult cu aceea din opera
din urmă.

*) Viaţa unui alt sfânt Nifon s'a tradus din slovenește de cătră unu
Anania ieromonach la 1691. „Vedenia judecății cei de pe urmă“ fiind
bucata cea mai poetică, am reprodus- o aci (p. 287) pe —— „începutul
vieţii“ a acestui sfânt.

à) Acela însă care a văzut toate peripeţiile și päteniile prin care trece
sufletul după moarte, care a urmărit viaţa în raïu și în iad și a descris cu
tot de amânuntul desfășurarea ultimei drame, adică „Judecata cea de pre
urmă “, a fost sf. Vasilie, a cărui viaţa sa scris de către ucenicul său Gri-
gorie. Cozma a tradus și această viaţă, și din manuscrisul din 1692 am
reprodus (p. 301) atât descrierea, „ Vămilor văzduhului“ căt și „a doua ve-
nire a lui Christos“. Aceasta este o temă pe care o întălnim foarte des în
literatura română și mai toate aceste descrieri au devenit cu timpul sau
cărți sau credinţe populare.

€) Viaţa sf. Sava, sa tradus tot cam pe la sfârșitul secolului XVII-lea
si am reprodus (p. 354) dintr”un manuscris de pe la 1705 o mică parte.
" Limba arată o atärnare desävärsitä de originalul slavon.

€) Un alt sfânt popular este sf. Alexie, a cărui viaţă e plină de duiosie
și resignafiune religioasă. Textul cel mai vechiu cunoscut până acuma este
acela reprodus (II, p. 67) din 1760, care însă este fără îndoială o copie
după o traducere mai veche, făcută din sloveneste. „Pilda turturelii“ ce se
află în bucata reprodusă (p. 69) a slujit de temă la un sir întreg de cântece
populare. Tot de acest cere de literatură ţine +4) revelafiunea misterioasă .
asupra Liturghiei, ce am reprodus (II, p. 55) după manuscrise de pe la
mijlocul secolului al XVIII" (ca 17 50), supt titlul de Descoperirea
„sf. Liturghii.

d) Judecata. „Judecata cea de pre urmă“ de care am dat
pănă aci de mai multe oră, mai ales în vieţile sfinţilor Antonie, Vasilie ete.
există și ea ca o carte deosebită. Partea reprodusă după un manuscris din
1815 (IT, p.216) conţine o deseriere foarte poetică si puternică a semnelor

Introduction. LV

„Cazanii“ de Deal qui Va traduite du slovène en 1648 (p. 129). On recon-
naît facilement l'original à travers le style travaillé et compliqué de la
traduction roumaine; je me suis arrêté à quelques extraits du début. Le

1 . Récit de la naissance“ et l'une des „Paraboles“ ont été reproduits d’après

la traduction de Bofulescu de Van 1764 (LI, p. 76), qui a traduit
de l'italien la Vie de Saint Josaphat, pendant son séjour en prison.

Une autre parabole a été reproduite des ,,Instructions de Neagoe-Voda“

(p. 165).

6) St Niphon, dont la Vie a été écrite par un certain Gavriil,
prieur du mont Athos, joue un grand rôle dans l’histoire roumaine. Le
chapitre que j'ai emprunté au manuscrit (p. 170) contient une notice très
importante sur l’origine des Bassaraba et l'étymologie de leur nom. Du
même ouvrage a été encore reproduit une description du fameux ,,monastère
d'Argis“, faite, paraît-il, par un témoin oculaire; elle a passé également

dans les chroniques de la Valachie. Le traducteur anonyme de cette Vie

doit être le même que celui qui a traduit les Instructions de Neagoe-
Voda, car les deux ouvrages se trouvent d'ordinaire réunis; de plus, la
langue en est presque identique. :

V La Vie d’un autre St Niphon a été traduite du slovène par un
certain Ananie hiéromonaque, en Pan 1691 (p. 287). „La vision du Jugement
dernier“ en étant le morceau le plus poétique, je Vai reproduite après le
début de la Vie de ce Saint.

3) Mais celui qui a vu toutes les péripéties et toutes les tortures par
lesquelles l’âme passe après la mort, qui a suivi l’âme dans le Paradis et
l'Enfer, et décrit en détail le déroulement du dernier drame, c’est-à-dire
le jugement dernier, c’est St Basile, dont la vie a été écrite par son
disciple S. Grégoire. Cozma a traduit aussi cette Vie qui se trouve dans
le même manuscrit de 1692 (p. 301); c’est de cette traduction que j'ai tiré
la description des ,, Etapes aériennes“ ainsi que „la seconde venue du Christ“,
qui offre un thème très souvent traité dans la littérature roumaine. Pres-
que toutes ces descriptions ou récits devinrent avec le temps populaires,
et laissărent uné trace profonde dans l'esprit et dans les croyances du peuple.

€) La Vie de St Sava fut également traduite du slavon vers la fin
du XVII" siècle, la traduction en est fort servile; j'ai extrait d'un manus-
crit de 1705 un court fragment (p. 354).

6) Un autre saint populaire est St Alexis, dont la Vie est un long
poëme de mélancolie et de résignation religieuse. Le plus ancien texte
connu jusqw'aujourd'hui est celui de 1760 qui, sans doute, n’est qu’une
copie d’une traduction plus ancienne faite du slavon; j'en ai reproduit un
passage (II, p.67). La parabole de „la tourterelle“, qui se trouve dans le
fragment (p. 69), a servi comme thème à une longue suite de chants popu-
laires. Au même cycle littéraire se rattache 7) „La révélation mystérieuse
sur la Liturgie“, que j'ai reproduite sous le titre de la Découverte de
la St Liturgie d'après des manuserits datant du milieu du XVIII*
sidele (1750),

d) Le „Jugement dernier“, dont il a déjà été plusieurs fois
question dans les Vies de St Antoine, de St Basile, ete. existe aussi comme
livre à part. Le fragment tiré d’un manuscrit de 1815 (II, p. 216) contient
une description très poétique et très puissante des prodiges qui précèdent la

LVI Introducere.

ce preced a doua venire a lui Christos. Anul 1815 nu este decât data când
“a făcut copia; traducerea trebue să fie eu mult mai veche, frumuseţea
limbei și stilul îngrijit, ne dovedesc că a trecut deja prin mai multe măini
ce-i au dat poleitura necesară.

e) Apocrife. Pe lângă aceste vieţi canonice sau mai strecurat în
literatura română nu puţine vieţi si alte serieră apocrife. In decursul
veacurilor cunoștința origineï lor eretice se perduse, iar coprinsul lor poetic
le recomanda. Mai toate aceste serieri au devenit în curând populare și au
înfluențat pe de o parte poezia populară, iar pe de alta parte au devenit
ele însăși cărţi populare.

Din apocrifele Vechiului Testament avem în literatura română
Povestea lui Adam care nu este alta decât Apocalipsul lui Adam;
originalul din care sa tradus este slavon, dar limba traducerei, care este
de pe la începutul sec. al XVII“ (p. 63) este foarte bună. Tot așa este și
acea a Paleei, cu care se află la un loc. Din Paleea, adică Biblia îm-
podobită cu legende, am reprodus o parte din viaţa apocrifă a lui
Melhisedec. Și această carte este tradusă din sloveneste.

Trecând la apocrifele Noului Testament, posedâm în Apocalipsul
Ap. Pavel (p. 1) unu din monumentele cele mai vechi ale limbei române.
Antichitatea se recunoaşte în limba nedibace care se ţine din cuvânt în
cuvânt de originalul slavon, și devine din pricina aceea adesea obscură.
Legenda Duminicei sau Epistolia din Cer (p. 8) este maï de
aceeași dată, si de aceeași origină slavonă. A trecut însă în copiere prin
mâna unui scriitor care a schimbat limba așa ca să se potrivească cu dia-
lectul său propriu. Copistul pare a fi popa Grigorie din Măhaciu. Despre
particularitatea graiului voiu vorbi mai la vale.

De aceeași categorie fine Viaţa sf. Sisoe (p. 6) tradusă de ase-
menea din slovenește. Toate aceste cărţi apocrife pomenite până aci au
devenit cărți populare. Sf. Sisoe mai mult încă decât cele-l-alte, a avut o în-
răurire directă asupra descântecelor (II, p. 339. 341). Până însă să devie
descântec, a devenit mai întäïu un fel de amulet, supt forma Avestiţei
— reprodusă (IT, p.171) după un manuseris din 1799 — numită așa după
numele dracului femeesc ce fură copiă, si care joacă aci rolul principal.

Incheiu acest capitol al literaturei teologice prin opera lui V. Aaron
(II, p. 190) o poemă asupra Patimeï, care cu toate că e carte cam volu-
minoasă s'a retipărit foarte des.

Mai pomenese aci un glosar slavono-român din 1705 (p. 355)
si „Tăleul buchilor“ (II, p. 57) care așa cum stă n’are nici un înţeles,
dar capătă înţeles dacă se traduce numele slovenesc al literelor la cară
se referă tălcul și de care se leagă. Este o piesă de traducere sclavicä maï
tără seamăn.

Aruncând o privire scurtă asupra drumului ce lam percurs vedem
„că mai toate ramurile teologiei sânt reprezintate în literatura română. Nu
putem zice că avem multe versiuni sau traduceri îndependente din lite-
ratura slavonă și grecească, cele mai multe cărți de un fel fiind mai mult

Introduction. LVII

seconde venue du Christ. L'an 1815 n’est que la date où la copie en a
été faite, la traduction devant être plus ancienne; la beauté de la langue
ot le style très soigné nous prouvent qu’elle a passé par beaucoup de mains,
qui lui ont donné le poli nécessaire.

.€) Outre ces Vies canoniques, ont pénétré également dans la littérature

…. roumaine, d’autres Vies et d’autres écrits d'origine apocryphe; la marque

de leur origine hérétique s'étant effacée, elles se conservèrent grâce à
leur contenu poétique. Presque toutes ces productions sont devenues de
bonne heure très communes et ont exercé une grande influence sur la
poésie populaire.

En fait d’Apocryphes de l'Ancien Testament, il y a dans la littéra-
ture roumaine la Légende d'Adam qui n'est que l’Apocalypse d'Adam;
l'original ayant servi pour la traduction est slavon; néanmoins la langue,

„bien que du commencement du XVII” siècle, est très correcte. De même,

les apocryphes de la „Palda“ avec laquelle elle se trouve réunie. De cette
Paléa ou Bible enrichie de légendes a été reproduit un fragment de la
vie apocryphe de Melchissédech“, Ce livre est également traduit
du slavon.

Si nous passons aux apocryphes du Nouveau Testament, nous trou-
vons l'Apocalypse de l'Apôtre Paul (p. 1), un des monuments des
plus anciens de la langue roumaine. On reconnaît l'antiquité de ce texte
par la traduction littérale, qui rend le style obscur et très souvent difficile
à comprendre. La légende du Dimanche ou l’,Epître du Ciel“ (p. 8)
est presque de la même date et également d’origine slavone, mais elle fut
transerite par un copiste qui en modifia la langue, en l’identifiant à son
dialecte. Ce copiste semble être Gregorie de — Je parlerai plus
loin des particularités de ce dialecte.

Au même groupe se rattache encore la Vie de St Sisoé (p. 6)
traduite aussi du slavon. Cet ouvrage ainsi que le précédent devinrent,
bien qu'apocryphes, des livres populaires. La Vie de St Sisoé principale-
ment eut une inflnence directe sur les incantations (II, p. 339, 341).
Avant de se transformer en incantation, elle devint d’abord une espèce
d'amulette sous la forme d'Avestita (II, p. 171), nommé ainsi d’après
le nom du Diable-femelle, la voleuse d'enfants, qui y joue le rôle im-
portant. Lo texte publié ici est une reproduction d'un manuscrit de
Van 1799.

Je terminerai ce chapitre de la littérature théologique par louvrage
de V. Aaron (II, p. 190), un poëme sur la Passion, qui eut un grand
nombre d'éditions, bien qu’il soit très volumineux.

Mentionnons encore le glossaire slavo-roumain de 1705 (p. 355)
et „le Commentaire des lettres (de l'alphabet)“ (II, p. 57) qui ne
présente aucun sens, si l’on ne traduit pas le nom slavon des lettres
auxquelles il se rapporte. C'est une traduotion d'une servilité sans
pareille.

Si on jette maintenant un coup d'œil rapide sur la route parcourue
jusqu'ici, on s'aperçoit que toutes les branches de la théologie se trouvent
représentées dans la littérature roumaine. Ce n’est pas à dire par cela que
nous ayons beaucoup de versions et de traductions indépendantes des litté-
ratures slavonne et grecque, la plupart n'étant que des reprodnetions modi-

LVIII Introducere.

reproduceri modificate a două sau cel mult a trei traduceri originale; nică
numărul cărţilor ce constitue literatura teologică română nu este covăr-
sitor, dar totuși a esit maï mult la lumină decăt s'a crezut până acuma și
dacă toate manuserisele ce am indicat și altele ce se mai vor descoperi
se vor publica, se va constata o bogăţie rai de mare, si de o valoare -

neîndoită.

*
* *

II. Drept.

Pe lângă literatura teologică, pravilele, adică condicele legilor și
ale robdlanientelo sânt cele maï necesare întrun stat consolidat. Numărul
acelor “éondiee de legi trebue de altă parte să fie foarte resträns, căci legi nu
se schimbă așa iute, nică nu există diferenţe fundamentale între o legisla-
ţiune si alta. Totuși avem și aci două clase mari, după cum crima aparţine
sau domeniului bisericesc sau celui mirean, avem deci dreptul canonic și
dreptul civil. |

1. Pravile. a) Cea dintäïa carte românească tipărită în Muntenia
este o atare Pravilă canonică tipărită la Govora 1640 (p. 87). Interesant
este că această Pravilă bisericească pare că a fost tipărită de cătră mitro-
politul Ardealului pentru eparhia luă, si nu pentru ţara românească. Se poate
ca pe atuncea, să se fie răsipit tipografiele române din Transilvania din sec.
al XVII-lea, ci că Rakoti II infiinţă acea din Belgrad abea la 1648. Asa
reese din Predoslovia la Noul Testament tipărit acolo (p. 125). Din
acea pricină am reprodus Predoslovia Pravileï, iarăși din text, unele
capitole relative la ,spitele de rudenii“ si la „animalele necurate“, căcă
conţine o listă de atari animale. O Pravilă asemenea cu cea de Govoră sa
tălmăcit la 1632 de cătră Eustratie Logofătul din grecește în românește.
A rămas însă în manuscris și dint acela am reprodus Predoslovia şi
Epilogul, cară ne lămurese cu desävärsire asupra izvoarelor de cară s'a
slujit, si asupra motivelor ce l’au îndemnat la alcătuirea acestei alegeri
din Pravilă, din care pricină se chiamă Pravilă aleasă (p.76).

b) Același Eustratie a mai tălmăcit și Pravila civilă, care sa ti-
părit în Iași 1646 (p. 118) se vede fiind că era cea dintăia în felul că. Se
înţelege că originalul după care a tradus-o a fost grecesc.

O Pravilă complectä, coprinzând atăt legiuirea canonică căt și
cea mireană apare cu puţin în urmă în Târgoviște la 1652 (p. 156) supt
auspiciile Domnului Mateiu Basarab. Cu toate că Daniil Panoneanu se dă în
predoslovie ca acela care a tradus-o din elinește, totuși o comparatiune între
capitolile din această Pravilă cu acele corespunzătoare din a lui Eustratie,
dovedeşte cum-că toată Pravila tipărită în Iaşi la 1646 a fost încorporată
în Pravila de Târgoviște, schimbându-se însă rândul capitolilor, si modi-
ficându-se limba din graiul moldovenesc în cel muntenese. Pe când acele
capitole ce se găsesc și în Pravila de Govora, se deosebesc de aceste din
"urmă. Se vede că au fost traduse din nou din izvodul grecese poate fiind-
că Pravila de Govora era bine cunoscută și se putea ușor recunoaşte izvorul,
pe cănd acea a lui Eustratie era din Iași si de sigur nu tot aşa de bine

TIE O LUP OI 1

Introduction. LIX

fiées de deux ou trois traductions principales, ni que le nombre de livres
traitant de théologie soit considérable, mais il en a paru pourtant beau-

coup plus qu'on ne l'avait cru jusqu'aujourd'hui. Si Von procédait à la
publication de tous ces manuscrits et d’autres recouverts plus récem-
ment,. on constaterait une richesse relativement importante et d'une
réelle valeur.

Œuvre

IL. Droit.

Après la littérature théologique, les „Pravila“, c’est-à-dire les
recueils des lois et des règlements, sont les plus utiles dans un état
constitué. Le nombre de ces recueils de lois doit naturellement être res-
treint, car les lois ne changent pas si vite, et entre une législation et
l'autre il n'y a pas de différences fondamentales, Nous avons néanmoins
dans ce domaine également deux grandes classes, selon que le crime com-
mis appartient au domaine ecclésiastique ou au domaine laïque : le droit
canonique et le droit civil.

1. Pravila: a) Le premier livre de droit imprimé en Valachie et en
langue roumaine est une „Pravila“ ou „code de loi“ canonique, publiée
à Govora en 1640 (p. 87). Il est intéressant d'observer que ce code paraît
avoir été fait par le métropolite de la Transylvanie pour les besoins de son
éparchie, et non pour la Valachie. Il se peut bien que les imprimeries
roumaines de la Transylvanie se fûssent dispersées jusqu’à ce que Rakoczy IL
eût rétabli celle de Belgrade en 1648, ce que d’ailleurs la préface du
Nouveau Testament imprimé au même endroit se charge de nous dire,
J'ai reproduit la préface de la Pravila aussi et en entier, du texte de la
„Pravila“ j'ai tiré quelques chapitres relatifs aux ,Spite de rudenii“ „de-
gres de parentage“ et aux animaux impurs“, chapitre contenant une
liste de semblables animaux. Une „Pravila“ identique à celle de Govora
fut traduite du grec en 1632 par Eustratie Logofătul et s’est conservée
en manuscrit : je lui ai emprunté la préface et l’épilogue qui nous
mettent à même de connaître les sources dont le traducteur s’est servi
et les considérations qui l’ont amené à rédiger en roumain le recueil des
lois ou „Pravila choisie“ (p. 76).

b) Le même Eustratie traduisit également „la Pravila (loi) civile“,
qui étant le premier livre en ce genre, fut imprimée en 1646 à rs
(p. 118). Il est clair que la traduction a été faite du grec.

Une Pravila complète, renfermant les jurisprudences canonique
et civile, paraît un peu plus tard, en 1652 (p. 156) à Târgoviște, sous les
auspices du Prince Matei-Bassaraba. Bien que Daniel le Pannonien se donne
dans la préface comme traducteur, il suffit d'établir une comparaison entre
les chapitres de cette „Pravila“ et les correspondants de celle d'Eustratie,
pour prouver que la „Pravila civile“ toute entière, imprimée en 1646 à
Jassy, a été incorporée dans celle de Târgoviște, seulement avec l’ordre des
chapitres changé et le dialecte moldave rapproché du dialecte valaque. Les
chapitres, qui se rapprochent de ceux de la Pravila de Govora, s’en éloi-
gnent par la langue, car ils ont été traduits de nouveau; peut-être parce
que la Pravila de Govora était très connue et que l’on pouvait facilement
reconnaître le plagiat, tandis que la Pravila d'Eustratie était de Jassy et

LX Introducere. :

cunoscută în Muntenia. Pentru a arăta varietatea de coprins dintracea
Pravilă de Târgoviște am reprodus capitole relative și la legea criminală,
si la cea civilă, și la cea canonică, ba chiar si actele coneïliuluï al cincelea;
si un capitol „pentru vrăji“ asemenea, dar nu identic cu acel din
Prăvila de Govora.

Mai bine de 150 de ani au rămas aceste legi în vigoare, așa cum au
fost fixate prin Pravila cea mare. Pe vremea ocupatiuneï rusesti apäru la.
1773 în lași Invätäturà de Condică, tălmăcită din ruseste în ro-
mânește de unu Thoma (II, p. 86). Această carte conţine mai mult teorii
generale asupra principielor de legislatiune, decât legă propriu zise. Hubs.
este pe cât se poate de încăleită.

Starea lucrurilor se schimbase însă în ţară. Pentru a corespunde
acestor schimbări se alcätueste la 1780 (II, p. 124) o altă condică a legeï ci-
vile și criminale, mai mică, mai practică, cunoscută supt munele de Pravila
lui Ipsilante, adică a Domnului supt a cărui obläduire sa făcut. S'a ti-
părit grecește și românește, dar totuşi limba este corectă si severă. In-
teresul acestei condice constă în încercarea — și de sigur cea dintăăa în felul
ei—de a stabili „Obiceiul pământului“ si de a'l armoniza cu pra-
vilele împărătești, adică Basilicalele bizantine, conţinute în Pravila cea
mare. Predoslovia reprodusă dă lămuriri satisfăcătoare asupra acestui punct,
si capitolul asupra „Divanului * ne arată modul organizaţiunei judecätoresti
de pe acea vreme.

Noua lege civilă întrodusă de Rusia în Basarabia îndată după ce
Tureia îi cedase acea provincie, se află în ,Asezämântul“ tipărit ru-
seste si românește în Kisineu la 1818 (II, p. 219). „Privilegiile locuitorilor“
reproduse dintr’acea carte reprezintă gradele sociale ce existau în Moldova,
cum erau fixate si aprobate prin legi, si au fost recunoscute anume și în-
tărite din nou.

2. Aşezăminte. De legislaţiunea canonică maï fin si , Asezämin-
tele“ mitropolitului Sava din Transilvania (p. 217); de aceea le pomenese
aci, cu toate că coprinsul lor este mai mult de un interes cultural. Acele
așezăminte făcute la 1675 sânt îndreptate în potriva unei sume de obi-
ceiură superstifioase, și popa este instruit a se feri de ele supt pedepse bine
hotărăte. Multe dintr aceste superstiţiuni indicate numai aci, se esplică
printr’un text publicat (II, p. 51—53), care acuma sa dovedit că este
opera lui Miron Costin de pe la 1670 (Neculae 17102). Măsurile luate de
mitropolitul Sava dovedese cum că acele credinţe si obiceiuri existau și
în poporul din Transilvania,

Actele Soboruluï (p. 219) ce s'a ţinut în același an 1675 subt Vlädica
Sava sânt asomenea de un mare interes cultural, căci articolul întăiu
poruncește întroducerea limbei românești în biserică; si articolul opt
ordonă ca popii „cari nu să nevoese cu rumânie ce tot cu sărbie“ să fie
opriți din popie.

3. Zapise. In Chrestomatié am mai publicat și o sumă însemnată
de Zapise și Hrisoave, 20 la număr; nu numaï pentru interesul filologie

Introduction. LXI

assurément moins bien connue en Valachie. Afin de donner une idée de
la variété de ce code de Târgoviște j'en ai reproduit des chapitres con-
cernant les législations criminelle, canonique et ecclésiastique; de plus „les
Actes du cinquième concile“; et enfin un ,chapitre sur la sorcellerie“,
mais différent de celui de la Pravila de Govora.

Durant plus de 150 ans ces lois furent en vigueur, telles qu’elles
avaient été fixées par la grande Pravila. A l’époque de l'occupation russe
en 1773 parurent à Jassy les Instructions juridiques, traduites du russe
par un certain Thomas (II, p. 86). Ce livre renferme plus de théories
générales sur les principes de la législation que des lois proprement dites.
Le style en est fort enchevâtre.

Pour répondre aux changements qui avaient eu lieu dans le pays,
on rédigea en 1780 (II, p. 124) un autre code de lois civiles et crimi-
nelles, moins étendu mais d’un but plus pratique, connu sous le nom de

„la Pravila d’Ipsilanti, prince sous les auspices duquel ce code fut

publié. Il fut imprimé en grec et en roumain; cette dernière langue en
est correcte et sévère. L'intérêt de ce code consiste dans la tentative —
et sans doute la première en son genre — de fixation de la „coutume du
pays“ et de sa mise cn harmonie avec les „Pravila“ impériales, telles que
les basilicales byzantines qu’on trouve dans la grande Pravila. La preface
reproduite par moi donne une explication satisfaisante, et le chapitre sur
le ,Divan“ nous offre un aperçu de l’organisation judiciaire de cette
époque-là.

La nouvelle loi civile introduite par la Russie en Bessarabie, après

„que la Turquie lui eût cédé ce territoire, se retrouve dans l’Institution

publiée en russe et en roumain en 1818 à Kischeneff (II, p. 219). Le cha-
pitre des „Privilogeă des habitants“ tiré de ce livre expose les classes
sociales qui existaient en Moldavie, fixées et approuvées par les lois, ac-
tuellement reconnues et confirmées de nouveau.

2. Institutions. A la législation canonique se rattachent encore
„les Institutions“ du métropolite Sava de la Transylvanie. Je les men-
tionne ici, bien qu’elles n'offrent qu’un intérêt moral. Ces Institutions
données en 1675 sont dirigées contre un certain nombre de superstitions
que le prêtre doit éviter sous des peines définies. Plusieurs de ces super-
stitions à peine indiquées dans ce document se trouvent expliquées plus
tard dans un texte reproduit (II, p. 51-53), qu'on a reconnu avoir été
composé par Miron Costin en 1670 (Nicolas 1710?). Les mesures prises
par le métropolite Sava, prouvent que ces croyances superstitieuses exi-
staient réellement au sein du peuple en Roumanie aussi bien qu’en Tran-
sylvanie.

Les Actes du Synode qui eut lieu dans la même année 1675 sous
le métropolite Sava sont également d’un haut intérêt moral, vu que (II,
p. 219) l’article premier ordonne l'introduction de la langue roumaine
dans l'Eglise, et l’article huit qui prescrit que tout prêtre, qui persiste
à officier en slovène et non en roumain, soit interdit.

3. Documents. En dehors de cela, j'ai encore reproduit dans lu
Chrestomathie une vingtaine de „Zapise“ et de ,,Hrisoave“, non seulement
pour leur intérêt philologique mais aussi parce qu’ils représentent „la cou-
tume du pays“ qui nous fait connaître la forme de l’ancienne législation,

LXII Introducere.

ce prezintă, ei și pentru aceea că ne reprezintă „obiceiul pământului“,
formele legislaţiunei primitive, după care se călauzea statul român înainte
de epoca Pravilelor autorizate. Este încă epoca Şoltuzului si a Părgarilor
în faţa cărora si cu mărturia cărora se fac toate transactiunile vieţii sociale,
precum cumpărare și vânzare de moșii; delimitarea hotarului al unei pro-
prietăţi; chemarea în judecată; aservirea proprie, sau actul de vânzare,
prin care un om liber devene a rumân adică legat de pămănt, cu un grad
numai superior ţiganului care era rob vecinic si nelegat de pământ, dar
transferabil din loc în loc si de la stăpân la stăpân.

Astfel de zapise despre vănzări de moșii sânt p. 38, 48, 44, 53, 74,
75, 87, 91, 92, 93, 102, si 135. Hrisoave de judecată p. 62 si p. 78; de
rumânie p. 134, 135, de răscumpărare p. 150, de schimbare de moșii
p. 151, de întăritură în posesiune p. 173, de împărţire p. 207 si de ti-
gancă p. 207.

Cu acestea se închee literatura juridică română pe cât a întrat în
cadrul Chrestomatiei.

III. Istoria.

E firese lucru să nu ne așteptâm în cele-l-alte ramuri ale literaturei
la o activitate tot așa de mare ca la cea teologică. Cu esceptiunea legis-
lafiuneï, cele-l-ate productiuni literare nu corespund unei necesităţi atât de
imediate precum este teologia, slujba bisericească. Ori ce altă ocupatiune
literară presupune o stare de cultură înaintată, și un interes mai universal,
nerespunzând unei necesităţi practice. Scrierea istoriei, cultivarea artelor
frumoase si a poeziei, se datoreste unor individualităţi pronunțate, cari au
încredere în puterea lor de a fixa prin scris evenimentele cari se petrec supt
ochii lor, sau de a reproduce simţirile de cari sânt mișcaţi. Individuali-
tatea este caracterul principal al acestor producţiuni literare. Se cere o
creștere superioară, o educafiune mai profundă pentru ca cineva să do-
bândească o atare individualitate, si să fie în stare să mănnească limba, nu.
pentru a urma slovă cu slovă lucrarea altuia, puind un cuvânt din limba
lui proprie în locul celui din izvod cum se face la traduceri, ci pentru a
o întrebuința ca un argil moale pe care îl frământă autorul sil plizmueste
pănă când devine icoana ideilor şi gändurilor sale proprie. Importanţa lite-
raturei istorice este vâdită atât pentru originalitatea limbei cât si pentru
coprinsul care oglindește desvoltarea politică si socială a ţării.

Literatura română nu este săracă nică în acest fel de lucrări, unele
originale: cronici nationale, sau letopisete scrise într’o limbă pe
atât de frumoasă pe căt de firească uneori puternică, chiar poetică, si altele
traduceri de istorii universale sau cronică ale lumii cu o limbă mai greoac
uneori nedibace.

d) Hronografe. Precum am observat posedâm istorii sau eronică
(letopiseţe) nationale și cronici universale. Cea mai veche din

RT DT e A e” —— 7”

DORA ah
PS

* Introduction. LXIII

qui servait de règle à l'Etat roumain bien avant que les „Pravili“ autori-
sées parûssent, C’est encore l’époque du Soltuz, des Pargari devant qui et
moyennant le témoignage desquels se faisaient toutes les transactions de
la vie sociale, telles que achat et vente de domaines, délimitation de
propriétés, appel en jugement, asservissement propre ou acte de vente par
lequel un homme libre devenait „rumân“ c’est-à-dire attaché à la terre,
d'un seul degré supérieur au tzigan, esclave à perpétuité et non attaché à
la terre, mais transportable d’un endroit à l’autre. d'un maître à l’autre,

Telles sont les „Zapise“ de vente des propriétés p. 38, 43, 44, 53,
74, 75, 87, 91, 92, 93, 102 et 135, les „hrisoave“ de jugement p. 62 et
63, de servage p. 134, 135, de rachat p. 150, d'échange de domaines
p. 151, de confirmation de propriété p. 173, de partage p. 207, et d’es-
clavage p. 207. :

A cela se borne la littérature juridique pour la part que je lui
ai faite dans la Chrestomathie,

—

III. Histoire.

Naturellement, îl ne faut pas nous attendre dans les autres branches
de la littérature à une activité aussi grande que dans le domaine de
la théologie. A Vexception des législations, les autres productions litté-
raires ne répondent que très peu à un besoin aussi immédiat que la
théologie, le service divin. Toute autre occupation littéraire suppose
un état de civilisation supérieure et un intérêt plus général, sans pour-
tant répondre à un besoin pratique. La culture de l’histoire, des beaux
arts, de la poésie est le partage exclusif des hautes individualités, ayant
la foi dans leur talent, qui leur permet de reproduire comme dans un
miroir, soit les. événements qui se passent sous leurs yeux, soit. les senti-
ments dont ils sont animés. L'originalité est le caractère principal de
ces productions littéraires. On exige un développement supérieur, une
éducation plus parfaite de quiconque veut obtenir une semblable origi-
nalité, qui le rende capable de manier à son gré la langue, non pour suivre
mot à mot le travail d'autrui, remplaçant chaque mot de l'original par
un mot de sa propre langue, comme les anciens traducteurs, mais pour
la rendre malléable comme une argile molle. qu'il pétrit de manière à ce
qu'elle réponde à ses propres idées et à ses propres pensées. L’impor-
tance de la littérature historique est visible tant pour l'originalité de la
langue que pour le fond qui réflète directement le développement politique
et social du pays.

La littérature roumaine ne manque pas non plus d'ouvrages origi-
naux en ce genre, certains même puissants, mûs par un souffle poétique,
écrits dans une langue aussi correcte qu'élégante. Néanmoins, on trouve
encore des traductions d'histoires et de chroniques universelles, ,Chrono-
graphes“ dont le style est quelquefois pénible, hésitant ou même incom-
préhensible.

a) Chronographes. Ainsi que nous l’avons déjà remarqué, il y a
aussi bien des histoires ou des chroniques (letopiseti) nationales que des

LXIV Introducere. ‘

această clasă din urmă, cu care încep înșirarea, este acea a lui Moxa de
la 1620 (p. 56) tradusă din slovenește. Am urmărit si aci același plan de
a da preferinţă acelor părţi cari conţin povești sau deserieră, stilul fiind
mai vioïu și mai slobod, decât atuncea când se însirä evenimente politice
supt o formă analistică, Din cronica lui Moxa am reprodus descrierea
„Zidirii lumeï“, ca o paralelă la acea din Paliea (1582, p. 35); apoi le-
gends privitoare la „originea Romanilor“ precum si istoria venireï lui „Leu
Toonoclast* si a luă „Vasilie Machedon“ la împărăție, toate aceste avâriă
caracterul de poveşti populare. Vasile Machedon este același de care am
vorbit cu prilejul „Invăţăturilor lui Neagoe Vodă“.

A doua cronică a lumei, foarte voluminoasă și foarte importantă
este Hronograful (Strângere nouă) tradus sau alcătuit de al doilea
logofăt Danovici pe la 1640—50 (p. 145). Pănă a nu da de adevăratul
autor am luat pe Pavel Gramatic ca atare, căcă el a iscälit Predoslovia, nu ca
un copist, ci ca parcă ar fi el însuși autorul. Cercetări ulterioare m'au con-
vins însă cu desăvărșire că Hronograful este opera lui Danovici. Predo-
slovia reprodusă (p. 145—147) conţine o descriere esactă a coprinsului,
precum și indicaţiuni asupra izvoarelor de cari s'a slujit autorul la compi-
larea cărţii de faţă. „Legenda proorocului leremia“ ca cuprins este identică
cu aceea din Vieţile Sfinţilor ale lui Dosofteiu la care este o paralelă foarte
instructivä, dar se deosibeste prin limba. Manuscrisul după care am făcut
extractele a conservat foarte bine caracterul original al limbei, care sa șters
mai tot în copia cea de la 1760 din care am dat extracte anume din
această pricină, în vol. IT, p. 70. „Blagoslovenia lui Iacob“ din acest ma-
nuscris se poate compara asemenea cu textul din Paleea (I, p. 35—36).
„Întrebările Savelei cu Solomon“ si „Istoria Eudochieï cu mărul“ fac
astăzi parte din literatura populară română. Această carte atât de volu-
minoasă, — la unele copii sau mai adăugat învăţăturile lui Vasile Ma-
chedon —, nu represintă singura, istorie universală română; mai avem și o
altă cronică românească, cu care se confundă adesea de copistit. Această
din urmă este o traducere a croniceï neogrecesti a lui Dorotheus din
Monembasia. Această traducere sa făcut pe semne în Muntenia pe la
sfărșitul see. XVII" (p. 311). Neavând manuserisul mult la dispozitiune
m'am mulțumit a reproduce numai începutul.

Trecând la istoria specială străină avem apoi „Istoria Rusilor“ a lui
Costin, din care am reprodus părţile importante pentru istoria credințelor
populare române. Manuscrisul de care m'am slujit este de pe la 1750 și
eu am reprodus (II, p. 49) acele părţi ca aparţinând unei opere din acea
vreme. Numele adevărat al autorului sa descoperit abea cu mult în urma
tiparului acestor volume. Capitolul despre „idolii slovenești “ esplică întrun
mod pe căt se poate de satisfăcător atăt circulara mitropolitului Sava
(p. 217) cât si numele curioase ca lado din cänticele de nuntă (II, p. 820)
sau „Ler-umi doamne“ din colinde (II, p. 331 etc.) sau Pailie din
desoântece (IL, p. 343) cari nu sânt decât chiar numele acelor idoli slove-
nesti: Lada, Leliu și Poleliu, „ce se cântă si se zic și la Români“ așa
după mărturia lut Costin (II, p. 51).

Introduction. LXV

chroniques universelles. Parmi ces dernières la plus ancienne ést la
chronique de Moxa de Van 1620 (p. 58) traduite du slavon. Iei comme

t j'ai suivi le même plan, en reproduisant de préférence des ex-
traits, principalement des contes ou des descriptions, où le style est
plus coulant et plus libre que dans les récits des événements politiques

_ présentés d'ordinaire plutôt sous une forme d’annales, J'ai tiré dela

Chronique de Moxa le récit de „la Création“ pour le comparer à celui de
la Paliea (1582, p. 33); puis la , légende des origines des Romains“, ainsi
que le récit de , l'avènement au trône de Léon l’Iconoclaste et de Basile
le Macédonien“, ayant l'apparence de contes populaires. C’est le même
Basile, dont nous avons parlé à propos des , Instructions de Neagoe Voda“,

Une deuxième chronique universelle, très volumineuse ct de haute
importance, est „le Chronographe“ (nouveau recueil) traduit ou com-
posé par le second logofet Danovici en 1640—50 (p. 145). Avant de fixer le
véritable auteur de ce livre, j'avais cru comme tel un certain Paul Gră-
mätie qui a signé la préface, non comme copiste, mais comme auteur, Des
recherches ultérieures m'ont cepéndant convaincu que c’est Danovici qui
en est l’auteur, La préface reproduite (p. 145—147) contient le détail exact
du contenu, ainsi que des remarques sur les sources, auxquelles l’auteur a
puisé la confection du livre en question. ,,La légende du prophète Jéré-
mie“ y est identique à celle de Dosithée dans les Vies des Saints, à laquelle
elle pourrait servir de parallèle intéressant. Le manuscrit qni m'a fourni
les extraits, a conservé exactement le caractère original de l'ouvrage qui a
disparu complètement dans la copie de 1760, à laquelle j'ai emprunté pour
ce motif des extraits dans le IL° vol., p. 70. ,,La bénédiction de Jacob‘ de
ce manuscrit peut être aussi comparée à celle de la Paliea (I, p. 35—36).
„Les Dialogues entre.Sibylle (reine de Saba) et Solomon“ et le récit d’,,Ev-
dochie et de la pomme‘ font aujourd’hui partie de la littérature roumaine
populaire. Ce livre si volumineux qui dans certaines copies a été complété
par les ,, Instructions“ de Basile n’est pas le seul à représenter l’histoire
universelle en langue roumaine; il y a encore une autre chronique en rou-
main, souvent confondue avec la première par les copistes, qui est une
traduction de la chronique néo-grecque de Dorothéus de Monembasie. Il
est probable que la traduction a été exécutée en Valachie vers la fin du
XVII® siècle (p. 311). N’ayant pu avoir le manuscrit longtemps à ma dis-
position, je me suis borné à la reproduction du début seulement.

Si nous passons à l’histoire spéciale, nous trouvons ,, l’histoire des
Russes‘ de Costin, à laquelle j'ai emprunté certaines parties importantes
pour l’histoire des croyances populaires roumaines. Le manuscrit, dont je
me suis servi, date de 1750, et les parties que j'ai reproduites (II, p. 49),
je les ai attribuées à cette époque-là, vu que le nom de l’auteur réel n’a
été découvert qu'après l'impression de la Chrestomathie. Le chapitre sur
les divinités slovènes explique d’une manière aussi satisfaisante que pos-
sible l’encyclique du métropolite Sava (p. 217) en même temps que les
mots singuliers tels que Lado dans les chants des noces (II, p. 820), Ler-
um} doamne dans les ,,Colinde* (II, p. 331, ete.) et Pailie dans les In-
cantations (II, p. 343) qui ne sont en réalité que les noms de ces divinités
slovènes : Lada, Leliu et Poleliu, qui „se disent et se chantent chez
les Roumains‘, selon le témoignage de Costin (II, p. 51).

GASTER, Chrestomatie româna, I. E

LXVI Introducere.

" Ultimele momente ale lui Petru cel mare le-am reprodus (UI,
p. 53) după un alt manuscris din 1757, care se află legat la un loc cu cel de
mai sus.

Cu aceasta se închee tot ce avem din istoria universală și străină
în .Chrestomatie.

b) Istoria română. Cel maï vechiu monument de istorie naţională
îmbrăţișând atât Muntenia căt si Moldova pare a fi Letopiseţul anonim
din care am reprodus extracte (p. 189). Autorul necunoscut al acestui Le-
topiseţ a lăsat în urma lui compila{iunea cea mai importantă de istoria sin-
hronistă a Munteniei si a Moldovei; este o operă de o însemnătate capitală,
care ar merita să fie publicată în întregul ci, înaintea ori cărui alt letopiset.
Sistemul urmat într'această cronică se pote recunoaște ușor din părţile re-
produse aci. „Descălicarea lui Negru Vodă“ este descrisă aci supt o formă
mult mai corectă decăt aiurea; si singur autorul nostru ne dă titlul complect
al Domnilor români împreună cu formula începătoare HWHKI scrisă pe deplin.
„Izbănda lui Stefan cel mare la Vaslui“ asupra Turcilor este fapta cea
maă vestită a acestui Domn. Aceeași bătălie am mai reprodus-o si după
cronicarul Ureche (p. 71) si din comparatiunea acestor două texte se poate
constata cum că autorul Letopiseţului a avut o altă sorginte. In sfărșit am
mai reprodus și „venirea sf-lui Nifon în ţară“, întemeerea eparhielor locale
si a slujbei bisericești; e același Nifon de a cărui „viața“ am pomenit
mai sus.

O cronică științifică, în care autorul cercetează originea Românilor
este Hronicul Moldo-Vlahilor al principelui Cantemir. Seris mai
întăiu latineste, autorul a tradus Hronicul apoi în româneşte (1 710), dar
intr’o limbă mai de neînțeles, căci a conservat sintactica latină, si unde îi
lipsiau cuvinte românești se ajuta cu formaţiuni noï, proprie lui. Dintr’-
această carte cam voluminoasă și mai mult apologetică si polemică decât
curat istorică am reprodus (p. 359) acea parte, în care Cantemir caută să
dovedească izvorul legendei rusinoase despre originea criminală a Români-
lor. Intwaceastă parte de un caracter legendar autorul sa ferit mai mult
de latinisme și se apropie oare-și cum de graiul adevărat al poporului. "Toată
cartea nu este decât o polemică în potriva acelor cronicari moldoveni cari
susțineau acea legendă, de pildă Evstratie, de care vom mai pomeni.

Singurul care a mai intreprins apoi o istorie generală a Românilor
este Șincai, care a dedicat toată viaţa sa acestei lucrări. Am reprodus din
opera lui (II, p. 205), numai două texte: unu interesant pentru viaţa lui
si pentru arheologie, cel-l-alt care ne arată izvoarele de cari sa slujit.
Am reprodus acest pasagiu cu atât maï mult, eu cât „cronica bălăcenească “
nu se mai cunoaște aiurea ca atare, și citatul de acolo poate sluji la iden-
tificarea ei.

Am trecut deci de la o compilaţiune curat naţională, făcută pe baza
documentelor și letopisetelor române, la un „Hronic“ latino-român, si de
la dânsul la o adunare vastă si i a de materiale importante pentru
scrierea istoriei României.

Introduction. LX VII

Les derniers moments de Pierre-le-Grand ont été reproduits
(II, p. 53) d'après un manuscrit de 1757, relié en un seul volume avec le
précédent. ___ —

Voilà tout ce que l’on trouvera sur l’histoire universelle dans notre
Chrestomathie.

b) Histoire roumaine. Quant à l’histoire nationale, la plus an-
cienne qui embrasse à la fois la Valachie et la Moldavie me paraît être la
Chronique“ (p.189). L'auteur inconnu de ce ,,Letopisetz‘* nous a laissé
la plus importante compilation d'histoire synchronique de deux provinces
roumaines, ouvrage remarquable qui mériterait bien d’être imprimé in
extenso, avant toute autre chronique. On pourrait se faire une idée du
plan que l’auteur a suivi par les morceaux que j'ai reproduits. ,,L'avène-
ment de Negru-Vodä‘ y est raconté sous une forme plus exacte que par-
tout ailleurs. C’est le seul qui nous donne le titre complet des princes rou-
mains, avec la formule HWHNI écrite en entier. ,,La victoire remportée par
Etienne-le-Grand sur les Tures à Vaslui“ étant le fait le plus éclatant du
règne de ce prince, j'en ai reproduit la description de cette bataille; j'ai
reproduit la même description tirée de la chronique d’Urechi (p. 71), afin
de prouver par leur comparaison que l’auteur de la chronique anonyme a
puisé dans une autre source. Enfin, je lui ai encore emprunté le récit de „la
venue de St Niphon en Valachie“ et de l'établissement des éparchies locales
et de l'office divin. C'est le même Niphon, dont nous avons mentionné la
Vie plus haut.

Le ,,Hronic‘ du prince Cantemir est une chronique scientifique, dans
laquelle l’auteur étudie l’origine des Roumains. Ecrite d’abord en latin,
elle fut traduite ensuite en roumain en 1710 par l’auteur lui-même, mais
dans un style obseur, imitant le mécanisme de la syntaxe latine, et abon-
dant en nouveaux termés composés d’après sa fantaisie qui remplacent ceux
qui manquent en roumain. Jai reproduit (p. 359) de ce vaste ouvrage de
natnre plutôt apologétique et polémique que purement historique, le frag-
ment dans lequel Cantemir cherche à réfuter Pimmorale légende de l’ori-
gine criminelle des Roumains. Dans ce fragment plus qu'ailleurs l’auteur
évite les latinismes, c'est pourquoi la langue y est plus conforme au génie
de la langue populaire. L'ouvrage tout entier n’est qu’une polémique dirigée
contre les chroniqueurs moldaves qui soutenaient cette légende, tels que
Eustratie Logofëtul dont nous reparlerons.

Le seul qui ait entrepris encoreunehistoire générale des Roumains
est Sincaiu qui a consacré toute sa vie à la confection de cet ouvrage;
j'en ai reproduit deux fragments seulement (II, p. 205), dont l’un de cer-
tain intérêt pour l’archéologie et important pour la biographie de l’auteur,
et l’autre qui nous montre une des sources auxquelles il a puisé. Ce dernier
fragment a été reproduit d’autant plus que „la chronique de Balaceanu'*
n’est plus connue nulle part comme telle, et la citation du fragment peut
servir à l’identification de cette chronique.

Je suis donc passé d’une compilation purement nationale, basée sur
des documents ‘et des létopisetz roumains à une autre chronique latine-
roumaine, et de celle-ci à un recueil étendu et hors ligne de matériaux
importants pour l’histoire de la Roumanie.

E*

LXVIII Introducere.

Pe lângă aceste letopiseţe generale avem și alte cronici speciale
munteneştă şi moldovenești; fie care autor descriind numai ceea ce se
petrecea în, sau ceea ce atingea mai mult de, {ärisoara lui. Dintw aceste
cronică speciale cel mai vechiu ce ni sa păstrat este acela al lui Ureche de
pe la începutul sec. XVIII (ca. 1625). „Predoslovia“ tipărită aci (p. 68) cu-
noaste numai pe Grigorie Ureche ca autor. Să fie însă oare opera lui Nestor,
ce și-a însușit fiul său, Grigorie? Nu este aci locul de a ne pronunţa asupra
acestei chestiuni. Ori eum autorul dă istoricul lucrării în această predoslovie
si ne spune și de alte letopiseţe vechi, cari mi se par mie că au fost utili-
zate și poate chiar păstrate în compilaţiunea cea vastă despre care am vorbit
mai sus. „Proclamarea lui Stefan ca Domn“ ne arată procedeul unei atari
numiri de pe vremurile de atunci. „Bătălia si izbănda“ au fost pome-
nite deja, și ultimul capitol ne povestește și ceva din „viaţa lui Ureche“
proprie.

Puțin după cronica lui Ureche apăru cronica lui Simion Dascalu
pe la 1650 (p. 142). Dintw aceasta am reprodus o parte din „viaţa ro-
mantică a aventurierului Despota“ care a ajuns să fie Domn în Moldova.
Atăt Simion Dascalu căt şi mai toţi cronicarii moldoveni urmașii lui, se
folosesc foarte mult de istoriile latine ale autorilor Poloni si Unguri, din
cari fac chiar extracte destul de considerabile. Pentru o vreme oare care
Polonia era ţara aceea unde boerii moldoveni își trimiteau copii pentru a
le da o creștere mai înaltă. Asa era cazul cu cronicarul cel mai interesant al
Moldovei: Miron-Costin (ca. 167 10) continuatorul imediat al croniceï luă
Ureche; precum o spune el însuși în cap. I reprodus aci (p. 196). In „des-
crierea domniei lui Radu vodă cel mare“ Costin ne desfäsurä un tablon
viu de viaţa si purtarea acelui domn. Pasagiul acesta mai este important
prin aluziunea directă ce face la ,, Alexandria‘, adică viaţa fabuloasă a lui
Alexandru, care precum se vede, era deja cunoscută în Moldova pe vremea
aceea. Plinä de reflexiuni profunde și de pilde frumoase este apoi deserie-
rea „căderii lui Vasile Lupu“, iar acea a „semnelor cerului și a lăcustelor
cum se pogoară“, este recunoscută ca o descriere clasică. Pe ambele aceste
le am reprodus aci.

Lui Evstratie (ea. 1650—1670) se atribueste o cronică, care prin
cuprinsul ei a dat naștere la protestări energice și patriotice din partea
urmașilor lui. Partea aceea care mai ales a stărnit viforul literar, este
despre originea Moldovenilor din temnitele Romei; fiind cea maï interesantă
am reprodus-o aci (p.234). Tot de acolo apoi „descălearea Maramureșului “,
de un caracter analog. Să fie oare autorul acestei cronice, acelaşi Evstratie
căruia se datorește Pravila aleasă (p. 76) si cea de Jasï (p. 118)?

Nicolae Costin, fiul lui Miron, serise și el (la 1713) o cronică
a Moldovei începându-o de acolo de unde o părăsise tatăl său. Din cauză
că poartă același nume opera unuia a fost amestecată cu aceea a altuia,
ba chiar una și aceeași cronică se atribueste de diferiţi copisti în diferite
manuscrise, când unuia când altuia. De aceea am reprodus , Predoslovia“

à
4
2
1

Introduction. LXIX

Il y a encore, outre ces létopisets générales des chroniques spé-
cielles valaques et moldaves, dans lesquelles chaque historien décrit
seulement ce qui s'est passé dans son propre pays, et ce qui le touche plus
particulièrement, Parmi ces chroniques locales, la plus ancienne qui s’est
conservée est celle d'Ureche vers le début du XVII" siècle (à peu près
1625, p. 68). La préface reproduite par moi reconnaît comme auteur
Gx. Ureche seul. Serait-ce le travail de Nestor, cette œuvre que son fils
Grégoire s’est appropriée? Ce n'est pas ici le lieu de nous prononcer sur
cette question. Dans la préface, l’auteur fait l'historique de l'ouvrage et
nous parle aussi d’autres létopisetz anciens qui me paraissent avoir été
utilisés et peut-être même reproduits dans la vaste compilation dont j'ai
parlé ci-dessus. La ,,Proclamation d'Etienne comme prince‘ nous donne
un exemple d'une semblable dénomination à cette époque. La ,,Bataille“
et la ,, Victoire‘ ont été déjà mentionnées. Enfin le dernier chapitre nous
rappelle aussi quelques traits de la propre vie d'Urechi.

Peu de temps après la publication de cette chronique parnt la chro-
nique de Siméon Dascalul en 1650 (p.142), à laquelle j'ai emprunté un
fragment traitant de la vie romanesque de l’aventurier Despota qui était
parvenu au trône de Moldavie. Siméon Dascalul, de même que tous les
chroniqueurs moldaves de cette époque qui lui ont succédé, s’est beaucoup
servi des chroniques latines écrites par des historiens polonais et hongrois,
et en a tiré même des extraits considérables. La Pologne fut pendant un cer-
tain temps le pays où les boïars moldaves envoyaient leurs enfants pour leur
faire donner une éducation supérieure. Tel est le cas du chroniqueur le plus
fameux de la Moldavie : Miron Costin (à peu près 1670) (p. 196), le
continuateur immédiat du chroniqueur Urechi, comme il nous le dit lui-
même dans le chapitre premier reproduit par moi. Dans le chapitre trai-
tant du règne de Radu-le-Grand, Costin nous trace un tableau vivant de la
vie et de la conduite de ce prince. Un passage surtout, où il est question
de l’Alexandrie, c’est-à-dire la vie fabuleuse d'Alexandre le Grand, est
particulièrement intéressant, car il prouve que ce livre était déjà eonnu à
cette époque-là en Moldavie. Plein de réflexions profondes et de belles
maximes est „le récit de la chute du prince Vasile Lupu“, et tout-à-fait
classique est „la description des signes du ciel et de l'invasion des saute-
relles‘. Je les ai tous deux reproduits. |

Une autre chronique qui, par son fond, a provoqué des protestations
sérieuses et patriotiques de la part des chroniqueurs postérieurs, est la
chronique qu’on attribue à Eustratie (entre 1650 et 1670). Je lui ai
emprunté précisément le chapitre le plus intéressant (p. 234) concernant
l'origine des Roumains des prisons de Rome, celui qui a surtout soulevé la
tempête littéraire; de même que le chapitre traitant de ,,la colonisation du
Marmoros'*, d'un caractère analogue. L'auteur de cette chronique serait-il
le même Eustratie auquel nous devons la Pravila choisie (v. p. 76) et celle
de Jasi (v. p. 118)?

Nicolai Costin, fils de Miron, écrivit lui aussi (en 1713) une chro-
nique de la Moldavie, à partir du point où s'était arrêté son père. Comme
ils portent le même nom, ils furent souvent confondus, et leurs œuvres ont
été attribuées faussement par les copistes tantôt à Pun, tantôt à l’autre de
ces deux écrivains. La préface que j'ai tirée d’un certain manuscrit (II, p.1)

EXX Introducere.

(EI, p. 1) dintr'un manuscris, care poate să fie chiar autograful autorului
sau o copie directă după acest autograf. Se va vedea din coprinsul ei că
limba este mai greoae, mai pedanticä, nu atăt de limpede, curgătoare și
grafioasä ca aceea a tatălui său. Din aceeași pricină am mai reprodus și
un capitol care mai este interesant și pentru „arheologie“ si adică asupra
„portului locuitorilor“; aceeași temă a tratat o Şincai în pasagiul reprodus
(II, p. 205).

Din cronica lui Acsinti Uricariul 1716 am reprodus (II, p. 18)
prinderea lui Carol XIII“, descrisă aci de un contimpuran întrun mod
impartial si viu. Se pare că u fost martor ocular, căcă deserie acel eveni-
ment tragice cu toate amânuntele. Iar din acea a lui Muste din 1729
am reprodus (II, p. 24) o descriere a ,calamitätilor“ ce se întămplase în ţara
Moldovei, pe vremea scriitorului. Aceștă cronicari nu sânt decât analiștă; ei
ne dau istorie contimporanä, si nu se apropie de Costineștii sau de Ureche
nică în spirit și nică în dicfiune. Mai mult se aseamână cu aceștia Ne-
culcea 1742—1743 (II, p. 32), atât prin vioiciunea si puterea stilului
cât si prin interesul ce manifestează chiar și pentru acele lucruri ce nu stau
în legătură directă cu evenimentele ce le deserie. Lui îi datorim cea mai
veche colectiune de legende istorice, pe cari le a cules el din om în om.
Aceștia sânt baza baladelor populare române (II, p. 287) si de aceea am
reprodus acele legende cari mai trăese și astăzi în gura poporului supt forma
de cântece (balade) populare. „Tractatul între Cantemir și Petru cel
mare“, reprodus tot din Neculee, este de cea maï mare portant pentru
istoria {ärii.

De la Neculce trecem iarăși la un analist mai sarbăd, Canta 1769
(IL p. 81) din care m'am mulţumit a da numai un mie extract, ca spe-
cimen de seriere. Cu acesta se închee istoriografia propriu zisă moldo-
venească. Epoca Fanariotilor nu era tocmai ftp tablă acestui soiu de
literatură plină cu amintirile din trecut si având ca urmare comparatiunea
necesară cu presentul.

Obiceiurile domnilor fanarioți au fost registrate de Gheorgachi
în condica sa din 1762. Eu am reprodus (II, p. 16) „orânduiala diva-
nului“, descriind cum se făcea judecată.

Muntenia este represintată numai prin vro doi scriitorii, dintre
care cel mai de frunte este R. Greceanu 1700 (p. 332) din cronica căruia
am reprodus „rădicarea la domnie a lui Constantin Basarab“ ca o paralelă
la proclamarea lui Stefan (p. 70) și apoi „încoronarea lui Tukeli“ con-
ținând tot ceremonialul ce se observa la atară ocaziuni. Cel-l-alt eronicar -
este unu anume Dumitrache de la 1782 (II, p. 126), care ne a lăsat o
cronică cu părți scrise în proză rimată. . Bucata reprodusă de mine ajunge
pentru caracterizarea stilului vioiu al acestui seriitor. Ca izvor pentru
istoria Muntenească mai poate sluji si viaţa sf. Nifon, pomenită deja în
mai multe rânduri, Tot aci mai adaug și epitaful lui R. Buzescu, fai-
mosul general a] lui Mihaiu viteazu, din 1610 (p. 44).

c) Cronici rimate. Pe lângă aceste serieri în proză mai există și
unele cronici în versuri. Așa „Satira slugilor domnești“ în letopiseţul

Introduction. LXXI

et qui pourrait être celui même de Costin, ou encore une copie directe du ma-
nuserit autographe; on s’en convainera que l’on a affaire à un style lourd et
pédantesque, par conséquent à l'œuvre du fils et non pas à celle du père, dont
le style est plus simple et plus coulant. J'ai encore reproduit un chapitre très
intéressant pour l'archéologie, qui roule sur un sujet analogue à celui traité
par Șincai, également extrait (II, p. 205) : ,,Les costumes des habitants.‘

La chronique d’Acsinti Uricariul en 1716 m'a fourni (II, p. 18)
le récit de la prise du héros suédois Charles XII, racontée par un contem-
porain avec impartialité et dans un style animé, Il paraît que ce fut lui-
même le témoin oculaire, car il décrit cet évènement tragique dans tous ses
détails. — A la chronique de Muste (en 1729) j'ai emprunté (II, p. 24) le
* récit des calamités qui étaient arrivées en Moldavie, à l’époque de l'historien.
Mais tous ces chroniqueurs ne sont que de simples analystes, ils ne font que
nous raconter les événements contemporains à eux, et sont loin d’égaler
les deux Costin et Urechi, ni par l’esprit, ni par le style. C’est Neculce
plutôt 1742—1748 (II, p. 32), qui se rapproche de ces derniers, autant
par la souplesse et la force du style que par l'intérêt qu’il accorde même
aux choses qui n'offrent pas un rapport étroit avec les évènements qu’il
raconte. C’est à lui que nous devons également la plus ancienne collection
de légendes historiques qu’il avait recueillies de bouche en bouche. Elle
forme, pour ainsi dire, la base des ballades roumaines (II, p. 287) et c’est
pourquoi j'en ai extrait celles de ces légendes qui subsistent encore dans
la bouche du peuple, sous forme de ballades populaires. Un autre frag-
ment, emprunté au même historien, et de la plus haute importance pour
l’histoire du pays, est le Traité entre Cantemir et Pierre-le-Grand.

De Neculce nous passons à un chroniqueur, plutôt analyste, de peu
de valeur : Canta (en 1769), de la chronique duquel je me suis borné à
reproduire (II, p. 81) un petit fragment seulement, comme spécimen de
son style. — Avec ce dernier finit l’historiographie moldave proprement
dite. L'époque des Fanariotes n’était pas aussi favorable à ce genre de lit-
térature, à raison de ne pas réveiller les souvenirs du passé et d'éviter
ainsi les conséquences que la comparaison de ce passé avec le présent aurait
pu provoquer dans l'imagination du peuple opprimé.

Les mœurs des princes du Fanar ont été décrites par Gheorgachi
dans sa „condica“ de 1762. J'en ai reproduit (IE, p. 75) la manière dont
le Divan jugeait en ce temps-là.

En Valachie il est à mentionner deux historiens seulement, dont le
plus remarquable est R. Greceanu en 1700 (p. 332). J'ai emprunté à sa
chronique le chapitre traitant de l'avènement de Constantin Bassarab au
trône de Valachie, pour servir de parallèle à la ,, Proclamation d'Etienne'“
(p. 10), et ensuite le couronnement de Tekeli‘“, chapitre qui renferme
tout le cérémoniel en usage dans de pareilles occasions. L'autre chroniqueur
est un certain Doumitrache de 1782 (II, p. 126) qui nous a laissé une
chronique en prose mêlée de vers. Le fragment que j'en ai tiré peut donner
une idée suffisante du style vif et coulant de cet écrivain. Comme source
secondaire pour l’histoire de la Valachie, pourrait encore servir la Vie de
St Nyphon, ainsi que l'Epitaphe de R. Buzescu de 1610 (p. 44), fa-
meux général de Michel le Brave.
ce) Chroniques rimées. A côté de ces descriptions en prose, il

EXXII Introducere.

lui Enachi Cogălniceanu 1774 (II, p. 102) de un interes special cultural.
Apoi de același autor 1777 (II, p. 111) ,Stihurile“ asupra morţii sau
mai bine asasinării lui Ghica Vodă o tragedie, care prin cuprinsul eï, si
prin caracterul eroului principal a devenit cântec popular. Un fapt impor-
tant în istoria română se leagă de acest eveniment tragic, și adică deslipirea
Bucovinei de Moldova, și punerea ei supt stăpănirea Austriei.

Revoluţiunea Grecilor la 1821 cunoscută supt numele de Eterie sa
resimţit si în România, care pe atuncea era plină de Greci. Fazele prin
care a trecut această mișcare a Grecilor în Moldova, ciocnirile cu Turcii
precum și toate cele-l-alte întămplără ale Grecilor räsvrätifi sânt descrise
de către Beldiman în Eteria 1822 (II, p. 242). Această cronică rimată e
plină de observaţiuni fine si de o ironie foarte delicată. Am reprodus în-
ceputul, care caracterizează atât mișcarea cât şi suferințele ce a adus ţării,
și apoi întăia „ciocnire între Grecă și Turcă“, caracteristică pentru vitejia
fie cărei părți.

Cu aceasta se închee șirul cronicelor și al letopisetelor din vară am
crezut de cuviinţă a da extracte în cartea de faţă.

Mai pomenesc si singurul fragment vechiu de Geografie, adică
aceca a Ardealului de pe la 1660—1680 (p. 175).

1V. Literatura estetică.

Inainte de a trece la literatura populară propriu zisă, ne vom opri
puţin pentru caracterizarea literaturei poetice și romantice. Aceasta se leagă
în mod firese de literatura istorică și de literatura populară; cäcï nu puţine
din operile pomenite până aci au ajuns să devie populare, sau în parte
când erau prea voluminoase, sau în întregul lor, când erau mai mică; iar
subiectul, mai ales al romanturilor, se leagă de evenimente istorice adevărate
sau inventate. Operile aceste au de obște un caracter mai pronunţat de ori-
ginalitate în ceea ce privește mânuirea limbei, și pregătesc astfel tärämul
pentru literatura beletristică si poetică, propriu zisă, care începe a se des-
volta abea în secolul al XIX-le. Literatura estetică se împarte în:

1. Romanturi. Romanful cel maï vechiu din literatura universală,
Aethiopica ale lui Heliodor, se află si în literatură română, de pe la 1750
unde poartă numele autorului ,Iliodor“ (II, p. 88) în loc de Aethiopica
cum sună aiurea. Această traducere română se ţine atât de sclavie de
originalul grecese, în căt este foarte grea de înţeles, fără ajutorul acelui ori-
ginal. In glosar am dat adesea cuvântul grecesc, așa ca să se poate
lămuri mai bine înţelesul cel are cuvântul român în acel text. Eu am re-

„3 Ace auzul a i aa

Introduction. LXXIIT

a aussi quelques-unes de rimées, Ainsi la „Satire des domestiques du
prince“, dans le létopisetz d’Enachi Cogülniceanu de 1774 (II, p.102),
présente un intérôt-tout spécial de culture. Puis les Vers sur la mort ou
mieux sur l'assassinat du prince Ghica (en 1777) toujours du même
auteur (II, p. 111) forment un véritable drame, qui, par suite du carac-
tère vaillant du héros principal, et de la tristesse du contenu, est devenu
chant populaire. Ce qui contribue davantage à la popularité de ce chant, -
c'est le souvenir du tragique événement : la séparation de la Bucovine
de la Moldavie et sa soumission à l'Autriche.

La Révolution grecque en 1821, connue sous le nom d'Hétérie, a eu
aussi son contre-coup en Roumanie, envahie alors par les Grecs. Les phases
par lesquelles a passé cette révolte dans le pays, les chocs entre les Grecs
et les Turcs de même que tous les autres événements qui eurent lieu sont
admirablement décrits par Beldiman dans son poëme : l’,,Hétérie‘ en
1822 (II, p. 242). Cette espèce de chronique en vers déborde en obser-
vations fines et en jets d'une ironie fort délicate. J’ai reproduit le debut
du poëme, où l’auteur dépeint les souffrances et les calamités que cette
hétérie a attirées sur le pays, ensuite la première collision entre les Tures
et les Grecs, où il raconte la bravoure relative dans les deux champs com-
battants.

Avec celui-là se termine la série des chroniques et des létopisetz dont
nous avons cru bon de donner des extraits dans le présent ouvrage.

Je citerai encore pour mémoire le seul ancien fragment de la Géo-
graphie de Transylvanie faite entre 1660—1680 (p. 175).

*
* *

IV. Littérature esthétique.

Avant de passer à la littérature populaire proprement dite, nous
nous arrêterons ici un instant pour caractériser les littératures poétique
et romantique, qui se rattachent d'une manière étroite à la littérature his-
torique et à la littérature populaire; car beaucoup des œuvres rappelées ioi
sont arrivées à devenir populaires, soit en partie quand elles étaient volu-
mineuses, soit dans leur entier, quand elles étaient plus restreintes. De
même, le sujet le plus fréquent des romans se rattache à des événements
historiques vrais ou inventés. Ces romans présentent en général un caractère
plus prononcé d'originalité, en ce qui concerne le maniement de la langue et
préparent de cette manière le terrain pour la culture littéraire et poétique,
ou littérature esthétique proprement dite, qui commence à se déve-
lopper à peine au XIX" siècle. Elle se divise ainsi :

+ Romans. — Le roman le plus ancien de la littérature univer-
selle, les Ethiopiques d'Hâliodor, se retrouve aussi dans la littérature
roumaine vers 1750, où il porte le nom de l’auteur : ,,Héliodor‘‘ (II, p. 88)
au lieu d’,,Ethiopiques‘ comme ailleurs. Cette traduction roumaine suit si
servilement original grec qu’elle est fort difficile à comprendre sans le
secours du texte même. J'ai eu soin dans le Glossaire de mettre à côté
du mot roumain inintelligible le terme correspondant du texte grec, afin
que l’on puisse plus facilement saisir le sens du terme roumain. J'ai em-

LXXIV Introducere.

produs o bucată foarte grafică, care conţine și o traducere în proză a unui
imn grecesc.

Al doilea romant unde proza alternează cu poezie, aceasta din urmă
în rime este Lerotocrit (II, p. 178) sau „istoria lui Ierotocrit și a Are-
tusi“ de pe la mijlocul secolului trecut. Manuscrisul cel mai vechiu însă
de care am dat este de pe la 1800. Stilul este cu mult superior celui din
Iliodor și versurile aparţin liriceï grecești, ce a înfluenţat poeţii români
pe la sfârșitul secolului al XVIIIHea, cărora le slujeau de modele; si în cân-
tecele populare lirice din secolul nostru se maï resimte acea influenţă. Asa
în căntecele lui Văcărescu (II, p. 160) si în unele „doine populare (II,
p. 304), Anton Pann a tipărit acest romant ca o productiune a sa proprie
și Pa făcut popular. |

Un alt romanf și acela grecesc, dar de astă dată nu de amor ci maï
mult eu o tendinţă didactică este: Critil si Andronius, Iași 1794 (II,
p. 150), despre care ne lämureste foarte bine „predoslovia“ reprodusă.

Tot aci maï pomenesc și traducerea în proză a Odisiei lui Homer
(II, p. 82) cu totul în forma unui romant făcută tot pe acea vreme. „Dis-
cursul lui Nestor“ si „Descrierea palatului Sirsii“ caracterizează în —
această lucrare.

In această din urmă bucată se află singurul exemplu din secolul
trecut de o formă intermediară lupehi: între lupi (pluralul regulat de
la lup) și luchi forma dialectală modernă ——— — Forma lupehi
se maï aude și prin munţii Maramureșului.

2. Poezii şi versuri. De la aceste romanțe în proză simplă sau
în proză rimată, trecem acuma la literatura estetică curat rimată. Cea
mai veche versifica{iune este Oda lui Haliciu din 1674 (p. 216) un
hexametru, curios printi” aceea că toate cuvintele din Oda sânt de origine
latină si corespund întocmai cu traducerea latină, pe care am reprodus-o
de aceea alăturea cu textul românesc.

a) Elegia. Contimpuran cu Haliciu, dacă nu chiar și ceva mai vechiu,
este Miron Costin, a cărui „Viaţa lumii“ (p. 202), este un fel de elegie
severă, tristă, o reflecsiune poetică asupra versetului din Eclesiastes: , De-
särtarea deșărtărilor si toate sânt desarte.“ Acest cântece sună ca o jale
puternică asupra nimicnicieï vieteï, o temă ce se cultivă adesea de seri-
itorii acelei epoce turburate. Tot lui îi atribuese și „Epigrama“ (p. 205)
cu toate că s'a tipărit în Psaltirea lui Dosofteiu ca parc’ar fi opera acestuia
din urmă. Costin însă a fost inspirat la alcătuirea acelui ,Epigram“ prin
citirea Psaltirei în Versuri a lui Dosofteiu. Poate chiar ca Dosofteiu să'l fi
inspirat și la cele-l-alte poeme, sau influenţa a fost vice-versa. Versurile și
metrul se potrivese cu acele ale Psaltirii, care nu sânt decât imitate după
versificațiunea polonă.

In Chiemarea a lui Loga din 1821 (II, p. 234) avem niște încercări
de versificare în forma epigramelor latine.

b) Lirica. Maï bine de un secol ne desparte de la Haliciu la Poe-
ziile lirice alelui Văcărescu din 1796 (II, p. 160) cari sânt imitatiuni
după poeziile anacreontice grecești moderne.

E,
d
:
e
4
Re.

Introduction. LXXV

prunté à ce roman un fragment très graphique, qui renferme encore une tra-
duetion en prose d'un hymne grec.
| Le deuxième-roman, dans lequel la prose alterne avec la poésie, est
„Hidrotocryte* (II, p. 178) ou l’histoire d'Hiérotocryte et d'Arétuse de
vers le. milieu du siècle dernier. Le manuscrit le plus ancien que j'ai eu
entre les mains est de 1800. Le style en est de beaucoup supérieur à celui
d'Héliodor, et les vers en sont imités d’après la lyrique grecque qui a servi
de modèle aux poètes roumains vers la fin du XVIII” siècle. On ressent
encore cette influence jusque dans les poésies lyriques de notre siècle.
Ainsi dans les chants de Vacarescu (II, p. 160) et dans quelques „canti-
lènes populaires‘ (II, p. 304). Anton Pann a publié aussi ce roman
comme étant son propre ouvrage et l’a rendu populaire.

Un autre roman, également grec, cette fois ne parlant pas d'amour,
mais ayant un but didactique, c’est : ,,Crytilet Andronios*“. Jassy 1794
(LI, p. 150) sur lequel nous renseigne suffisamment la préface que j'ai re-
produite. |

Je mentionnerai encore la traduction en prose de l'Odyssée d'Homère

* (UI, p. 82) exécutée à la même époque, et qui présente tout-à-fait la forme

d’un roman. ,,Le discours de Nestor“ et „la description du palais de Cyreé*
suffisent à donner une idée de cet ouvrage.
C’est dans ce dernier fragment qu’on rencontre l’unique exemple au

siècle passé de la forme intermédiaire : lupchi entre lupi (pluriel régulier

du mot lup) et luchi (forme dialectale moldave). Néanmoins, cette forme
lupehi est encore en usage dans les contrées montagneuses du Marmoros.

2. Poésie. — Passons maintenant de romans en prose, ou en prose
mêlée de vers, à la littérature esthétique entièrement en vers. L'exemple le
plus ancien de versificâtion est P Ode de Haliez de 1674 (p.216) en hexa-
mètres curieux, en ce que tous les mots y sont d’origine latine, de manière
que la traduction latine est entièrement semblable à l’ode en roumain. Afin
de faire ressortir mieux Vanalogie, je Vai reproduite en roumain et en latin.

a) Élégies. Un contemporain de Haliez, et peut-être même un peu
plus ancien est Miron Costin. Sa ,, Vie du Monde‘ (p. 202) est une espèce
d'élégie sévère, triste, ou de méditation poétique sur ce verset de l’Ecelé-
siaste : ,,Vanité des vanités, tont n’est que vanité.‘ Ce chant rettentit
comme une lamentation sur le néant de la vie qui a servi souvent de
sujet aux écrivains de cette époque troublée., J'attribue au même Costin
aussi l'Epigramme (p. 205) bien que, dans le Psautior de Dosithée, -on
Vait inséré sous le nom de ce dernier. Il se serait, à la confection de cet
Epigramme, inspiré à la lecture du Psautier. Peut-être même que Dosithée
lui a suggéré aussi les autres poëmes qu’il a composés, ou bien encore que
l'influence a été réciproque. Les vers et les mètres de Costin se rapprochent
de ceux du Psautier, qui ne sont eux-mêmes qu’une imitation de la ver-
sification polonaise.

Dans l’,,Invocation‘ de Loga de Van 1821 (II, p. 284) nous avons
un essai de versification des épigrammes dans le genre de ces mêmes pro-
ductions latines. |

d) Lyrique. Plus d'un siècle sépare Haliezu de l’époque des Poésies
lyriques de Vacarescu (en 1796 II, p. 160) imitées des poésies anacréon-
tiques de la littérature grecque moderne,

LXXVI Introducere.

ec) Epica. Un alt stil de poezie se desvoltă în Transilvania, stilul câh-
tecelor populare rapsodice, așa în Arghir si Elena a lui Barac din 1800
(II, p. 172) care este un basm versificat, și a-ajuns carte populară. Dănd
de două redacţiuni ale acestei poeme, am reprodus atât textul comun cât si
variantele. Clain a versificat un imn în Acathist (II, p. 186).

Răsipirea lerusalimului, a fost povestită în versuri, poporului
român de către același Barac la 1821; care a însoţit poema cu note expli-
cătoare si cu o întroducere, pe care am reprodus aci (p. 235). Iară Patima
lui Christos s'a cântat de Vasile Aaron la 1802 (II, p. 190) în același
metru ca acela al lui Barac din Arghir. Partea reprodusă ne dă impresiunea
justă a acestei poeme religioase. |

De povești si evenimente istorice puse în versuri, precum sânt ver-
surile lui E. Cogălniceanu, sau Eteria lui Beldiman, am pomenit deja în
cursul acestei introduceri când cu literatura istorică.

d) Satira este represintată prin Caracterele lui P. Mumuleanu din
1825 (II, p. 246). Limba nu este cea mai aleasă, se vede deja începutul
mișcării literare moderne; iar versurile sânt departe de a fi tot atât de
netede și curgătoare cum sânt de pildă acele ale lui Barac.

Un fel de cântec lumesc reprezintă Verșul Cotronţei al lui Petre
Furdui din 1818 (II, p. 223), o odă în onoarea băii din Cotronta si a bel-
suguluï ce a adus tuturor ce lucra acolo. Textul acesta mai este important
și din punctul de vedere filologie, fiind un text dialectal.

La aceasta se rezumă mai tot ce am reprodus din vechea literatură
estetică românească, sau mai bine din cea:romantică și lirică, care nu sa
prea bucurat de mare popularitate în veacurile trecute. Versificatiunea
artificială era o floare exotică si modele de poezie și versificaţiune, precum
le presintă literatura clasică nu pătrundeau în ţară, înconjurată cum era de
un val slavon și de altu grecesc. Numai căte putin se strecora prin mij-
locirea literaturei grecești, si ce venea nu era nică clasic nică perfect.

V. Literatura populară.

Neseriind aci istoria literaturei române, ci facând numaï o dare de
seamă critică asupra coprinsului acestei cărți, reunese supt acest titlu mai
tot ce a rămas neatins până aci, si adică atăt literatura populară scrisă
căt și cea nescrisă, literatura fabulei, a satirei, a poveștii, a
calendarului și a tot ce depinde de dânsul în materie astrologică, și
șuperstiţioasă. Toate aceste sânt mai mult sau mai puţin rezultatul ficţiunei
poetice si nu intră nică în categoria teologiei, nică în cea a legislatiuneï și
nică în cea a istoriei propriu zise. Se leagă însă de literatură romantică
care îi precedă aci. Singura diviziune mare ce voiu face va fi între litera-
tura populară scrisă și cea nescrisă,

— > fe he locui i
DE ai i

Introduction. LXXVII

+ e) Épique. Un autre genre de poésie se développe en Transylvanie
ayant le caractère des chants populaires rapsodiques : Ainsi „Arghir et
Hélène‘ de Barae publié en 1800 (II, p. 172) qui n’est qu'un conte ver-
sifi6, devenu populaire. Ayant entre les mains deux rédactions de ce poëme,
j'ai reproduit le même fragment de toutes les deux. Claïn a versifié un
hymne dans l’Acathiste (II, p. 186).

La ,,Dispersion de Jérusalem‘, sorte de tragédie élégiaque, fut
mise en vers par ce même Barac en 1821 (p. 235), et accompagnée de notes
explicatives et d'une Introduction, reproduite par moi. La „Passion“ de
Christ fut chantée en 1802 par Vasile Aaron (II, p. 190) dans le même
mètre que celui de Barac dans son „Arghir“. Le fragment emprunté nous
donne une idée exacte de la nature de ce poëme religieux.

Quant aux événements historiques et aux contes, racontés en vers,
il a été déjà question dans le cours de cette Introduction, comme par
exemple les vers de Çogalniceanu ou l’Etérie de Beldiman.

d) Satire. La Satire est représentée par „les Caractères‘ de Mu-
muleanu de 1825 (II, p. 246). La langue n'y est pas très choisie, on y
trouve déjà l'influence du mouvement littéraire moderne qui commençait
à germer. Les vers également sont loin d’être aussi clairs, aussi coulants
que ceux de Barac par exemple.

C'est une espèce’ de chant profane que nous trouvons dans le „Ver-
sul Cotrontei‘ par Petre Furdui en 1818 (II, p. 223), ode en l'honneur
de la mine de Cotronţa et de la richesse qu’elle a procure à tous ceux qui
y ont travaillé. Ce texte est, de plus, important au point de vue philo-
logique, comme texte dialectal.

Voilà à quoi se résume tout ce que j'ai emprunté à l’ancienne littéra-
ture poétique roumaine, ou plutôt à la littérature des romans et des pro-
ductions lyriques, qui, paraît-il, n'a pas joui d’une trop grande popularité
dans les siècles antérieurs. La versification artificielle était une fleur
exotique. La poésie classique ne pénétrait pas dans le pays, entouré comme
il était d’un mur slavon ou grec. La versification grecque a eu plus d'in-
fluence que l’autre, mais tout ce qui s’importait n’était ni classique, ni parfait.

*
* La

V. Littérature populaire.

Comme je n’ai pas la prétention d'écrire dans l’Introduection une
histoire de la littérature roumaine, mais simplement de donner un aperçu
critique du contenu de ce livre, — je réunirai sous le titre ci-dessus tout
ce qui n’a pas 6t6 traité jusqu'ici, à savoir la littérature populaire
écrite ou orale, les fables, les satires, les contes, les calendriers,
et ce qui dépend de ce dernier en matière astrologique ou superstitieuse.
Toutes ces productions différentes sont le résultat plus où moins de la
fiction poétique et ne rentrent en aucune façon ni dans le domaine de la
théologie, ni dans celui de la législation et de l’histoire, mais se rattachent
cependant à la littérature romantique, que nous avons vue précédemment.
La seule grande division que j'établirai sera entre la littérature populaire
écrite et orale.

LXXVIII Introducere.

Literaturei populare atât celei scrise si celei neserise am dat
un loc însemnat în Chrestomatie, căcă este cea mai interesantă si cea mai
importantă atât prin coprinsul căt si prin forma eï. La formarea ei au
contribuit de o potrivă atăt literatura slavonă căt si cea grecească. De altă
parte s'a identificat într” atâta cu poporul în căt a priimit cu desävärsire un
colorit national, atăt ca limbă căt si ca formă si tendinţă. Literatura po-
pulară, cea nescrisä, culeasă din gura poporului, este cu totul expresiunea
firească a acestui din urmă, chiar atuncea când fondul se datorește literaturei
scrise. Atăt în literatura populară scrisă căt și în cea nescrisă avem atât
opere în proză cât si alte în versuri.

Multe din textele pomenite si deserise pănă aci aparţin cu drept
cuvânt acestui soïu de literatură; așa o parte însemnată din teologie precum
erau poveştile apocrife, vieţile de ale sfinţilor, descrierile de
minuni si de vedenii; apoi poveştile din domeniul istorică: legendele
din Hronograf, poveștile din Neculcea, descrierea idolilor sloveneşti
și alte de felul acestora. Cărţile de legă de asemenea conţin o materie destul
de bogată, care aparţine credințelor şi: obiceiurilor populare, precum sânt
legile canonice privitoare la vrăji și värcolacï, dar toate acestea sânt
mai mult ilustrațiuni sau elemente din literatura populară scrisă, nu însă
cărţi populare de sine stătătoare, dor numai câte-va din cele teologice
cari au reușit a fi tipărite ca atari alăturea cu alte producţiuni populare.

I. LITERATURA POPULARĂ SCRISĂ. Adevărata literatură
populară scrisä este reprezintată în cartea de față prin următoarele texte.

A) Proza. a) Alexandria sau povestea lui Alexandru Machedon,
cunoscută deja de Costin (v. mai sus). Am reprodus mai întăiu dintro Alexan-
drie copiată la 1784 (II, p. 132) două epizode interesante din faimoasa epi-
stolă, unu „întălnirea cu pitică“ si cel-l-alt „călătoria la raïu“, care se mai
află în literatura română și în povestea sf-lui Macarie. Iar dintr’un alt manu-
scris din 1799, care reprezintă o verziune cam deosebită de cea dintăi am
reprodus (II, p. 166) „începutul“ si bucata analoagă despre „călătoria la
raiu,“ care arată deosebirea între aceste două verziuni. Originalul primitiv
pentru amândouă este verziunea slavonă.

b) Halimaua din potrivă sau „Aravicon Mythologicon“ precum
arată si numele este o traducere ce sa făcut din grecește, pe la mijlocul
secolului trecut. M'am slujit de manuserise din 1783 (II, p. 128) si am
reprodus un fragment din „călătoria lui Sevah“, adică Sindbad si „de-
scrierea tronului lut Solomon: care aparţine la „1001 de zile“. Din această
carte și din 1001 de nopţi s'a alcătuit originalul grecesc.

c) De la aceştia trecem la istoria lui Sindipa tradusă din grecește
și tipărită la Braşov 1802 (II, p. 188), din care am reprodus „începutul“
Şi „0 pildă a filosofului al cincilea“.

d) Nu din grecește ci din sloveneste a fost tradusă istoria lui
Archir și a nepotului său Anadam. Manuscrisul cel mai vechiu

SPT POE e cu
Di des : A ARE AI

Introduction. . LXXIX

La littérature populaire, tant orale qu'derite, tient une place im-
portante dans la Chrestomathie, par la raison qu’elle est du plus baut in-
térêt, autant pour le fond que pour la forme. La littérature slavone et la
littérature grecque ont également contribué à sa formation. D'autre part,
elle s’est identifiée complètement avec la nature du peuple au milieu du-
quel elle a acquis, en se développant, un coloris national. Quant à la
littérature populaire orale, recueillie de la bouche du peuple, elle est tout-
à-fait l'expression naturelle de ce dernier, alors même que le fond est em-
prunté à la littérature écrite. Dans la littérature orale comme dans celle
écrite, on trouve des productions en prose et en vers,

Un grand nombre de textes mentionnés et décrits jusqu'ici appar-
tiennent à proprement parler à ce genre de littérature. Ainsi une partie
considérable du domaine théologique telle que : des contes apocryphes,
des vies des Saints, des récits de miracles ct de visions; de même
des contes appartenant au domaine historique, comme les légendes du
„Hronograf“, les récits du Neculcea, la description des divinités sla-
vones et ainsi de suite. Les livres de lois contiennent également un fond
assez riche traitant des croyances et des mœurs populaires; ainsi certaines
lois canoniques concernant les sorcelleries et les vampires. Tout ceci
cependant ne forme que des éléments de la littérature écrite et non pas
des livres populaires stabiles, sauf quelques parties du domaine théolo-
gique qui ont eu la chance de se voir imprimées en livres séparés et de
passer dans la littérature populaire.

I. LITTÉRATURE POPULAIRE ÉCRITE. La véritable litté-
rature populaire est cat dans la Chrestomathie par les textes
suivants :

À) Prose. a) I/,, Alexandria“ ou le récit d'Alexandre de Macé-
doine, connue déjà à Costin (voir plus haut). Jai tiré tout d’abord d'une
copie manuscrite de 1784 (II, p. 132) deux épisodes importants de la fa-
meuso ,,lettre‘, l’un roulant sur ,,la rencontre avec les nains* et l’autre
décrivant „le voyage au Paradis‘, qu’on trouve également dans la Vie du
St Macaire. Un autre manuscrit, datant de l’an 1799, dont la version offre
quelques variantes, m'a fourni (II, p. 166) „le chapitre premier“, ainsi
que le même ,,voyage au Paradis, qui servira de parallèle au précédent.
L’original ayant servi aux deux manuscrits, est en slavon.

b) La „Halima“ ou l’,,Aravicon Mythologicon'“, ainsi que le prouve
son nom, est, par contre, une traduction faite sur le grec moderne vers le
milieu du sidole dernier. Je me suis servi d’un manuscrit de 1783 (II,
p. 128) duquel j'ai tiré un fragment du „voyage de Sévah“ (Sindbad) et
un autre „la description du trône de Salomon“, qui appartient aux ,,Mille et
un jours“. L’original grec n’est en réalité qu’une compilation de ce livre
avec les ,,Mille et une nuits‘.

€) En troisième lieu, nous avons l’histoire de Syndipa, traduite du
grec et imprimée à Brașov en 1802 (II, p. 188), dont j'ai tiré le chapitre
du commencement ainsi qu’un apologue du cinquième philosophe.

d) L’,,Histoire d’Arghir et de son neveu Anadam“ est tirée,
non du grec, mais du slavon. Le manuscrit le plus ancien date de 1784 (II,

LXXX Introducere.

este de la 1784 (II, p. 134) ceea ce nu însemnează însă data traducerei,
ci numai data copiei. Această istorie este interesantă pe de o parte prin
„pildele si învăţăturile“ ce conţine (II, p. 134) si de alta prin „isprăvile lui
Archir“, cară se aseamână foarte mult cu acele atribuite lui Isop.

e) Viaţa lui Esop se află în literatură română tot deauna unită cu
fabulile lui Esop. Această viaţă este tradusă din greceste. Textul cel
maă vechiu se pare a fi acela din manuscrisul de pe la 1705 din care am
reprodus (p. 350) atăt părţi din „viaţă“ căt și unele „fabule“. O altă tra-
ducere, sau modificare anonimă aparu la 1812 (II, p. 207). Dintr’aceasta
am reprodus o altă parte din „Viaţă“, care este importantă fiind mai iden-
tică cu viaţa lui Archir de mai sus. Legătura între Archir și Esop este
o chestiune de literatură universală, și eu nu o pot discuta aci. Mă mul-
țamese a pune textele faţă în faţa. Amândouă cărți au devenit cărţi popu-
lare, și istoria lui Archir a fost publicată de Anton Pann, fără a se pomeni
de dânsul că este tiparul unui manuscris și că nu este luerarea lui proprie.

f) Pe lângă aceste fabule simple, mai avem și Fabulele morali-
cesti ale lui Țichindeal 1814 (II, p. 212) traduse fără îndoială de dânsul
dupe vre-o carte străină, de care n'am dat încă. Stilul pedantie și o limba
care e departe de a fi clară denotă îndestul lipsa de originalitate. Nică |
nu sânt toate fabulile dintr’aceea carte fabule în adevăratul înţeles al cu-
vântului, unele fiind anecdote si snoave precum e No. 126 (p. 214) o snoavă
bine cunoscută în literatura universală. „Povestea pitpălăcii“ (No. 150)
maï are o paralelă în carte, si adică din colectiunea populară a lui Ispirescu
(II, p. 367) care se mai află aci și în dialectul din Haţeg (II, p. 262).

9) Viaţa lui Bertoldo tradusă din grecește o avem în două ver-
ziuni, una mai desvoltată întrun manuseris din 1779 (II, 118) si alta mai
scurtă tipărită la 1799 (II, 168). Această ultimă desvoltare a povestei luï
Solomon si Marcolf e caracteristică prin mulțimea pildelor si zicătoarelor
populare ce conţine. Dintwaceastă viaţă am reprodus anume acele părţi
ce stă în legătură cu literatura populară nescrisă. „Vicleșugul lui Bertold“
(p. 118) se regăseşte într'o snoavă populară a lui Anton Pann, iar „Invă-
țăturile“ sânt proverbe si zicătoare populare române. Tot așa se regăsesc
paralele la bucăţile reproduse din edifiunea din 1799 în „dialogul lui Ca-
cavella“ (II, p. 366).

h) Pe lângă aceste pilde din viaţa lui Bertoldo, mai avem și cu-
legeri speciale de pilde, precum sânt: Pildele filosofesti, tipărite la
Târgovişte 1713 (II, p. 4) al căror original e grecesc; Aceste sânt zică-
toarele antichităţii clasice şi ale părinţilor bisericeï culese la un loc. O colec-
țiune foarte bogată se datorește lui Golescu 1830. Din autograful acestuia
am reprodus (II, p. 255) câte-va pilde și istorioare.

î) Istoria legendară a animalelor o avem în Physiologus, din 1774
(II, p. 109) din care am reprodus unele dintr’acele ce sânt, sau mai vestite,
sau au devenit populare; iar istorie poamelor (II, p. 97) este ,con-
demnatio uvae“ care se află putin modificată si în Povestea vorbii a lui
Anton Pann.

k) De la această clasă trecem la Calendarul si la literatura
astromo-astrologică. Cel mai vechiu Calendar tipărit este acela

Introduction. LXXXI -

p. 184), qui n’est point du tout l’année de la traduction, mais celle où la
copie a-été faite. Cette histoire est importante d'un côté par les maximes
ot les consoils qu'elle renferme (II, p. 134) et d'autre par les exploits
d Arghir qui ressemblent en quelque sorte à ceux attribués à Esope.

e) La Vie d'Esope, traduite du grec, se trouve toujours, dans la lit-
térature roumaine, réunie aux fables du même sage, Le texte le plus ancien
paraît être le manuscrit de 1705, auquel j'ai emprunté (p. 850) des pas-
sages de la Vie et un très petit nombre de fables. Une autre traduction,
ou copie modifiée anonyme, parut en 1818 (II, p. 207) : j'en ai tiré une
autre partie de la Vie, importante en ce qu'elle ressemble à la vie d' Archir,
Comme la ressemblance entre les Vies de ces deux personnages présente
un problème de littérature générale, je ne puis le discuter ici. Je me con-
tente de placer les textes l’un en face de l’autre. Les deux livres devinrent
également populaires, et l’histoire d’Archir a encore été éditée par A. Pann,
qui, loin de mentionner le manuscrit ancien, donna l'ouvrage comme sien,

M Outre les fables simples d'Esope, nous avons encore les ,,Fables
morales‘ de Tichindéal, publiées en 1814 (LI, p. 212) et qu'il traduisit
sans doute d’un ouvrage étranger, dans un style pédantesque et dans une
langue obscure qui dénote l'insuffisance et le manque d'originalité. A part
cela, ces fables ne sont pas toutes des fables dans le sens véritable du mot,
mais plutôt des anecdotes, telles que le N°126 (p. 214) qui est une anecdote
très répandue dans la littérature générale. Le conte de la caille au N° 150
se retrouve dans la collection d’Ispireseu (II, p. 367) et encore une fois
dans le dialecte du Hatzeg (II, p. 262).

g) De la Vie de Bertoldo, également traduite du grec, il y a deux

versions, une plus longue dans un manuscrit de 1779 (II, p. 118) et une

autre plus brève imprimée en 1799 (II, p. 168). Ce livre, qui n'est que
le développement du récit de Salomon et de Marcolf, offre un certain in-
târât par les maximes et les dictons populaires qu’il renferme. J'en ai ex-
trait principalement les éléments qui se retrouvent dans la littérature
populaire orale. „La fourberie de Bertold“ (p. 118) se retrouve égale-
ment dans une anecdote populaire d'Anton Pann; enfin les ,, Instructions
sont des proverbes et des dictons populaires. De même, j'ai trouvé des
parallèles dans les dialogues de Cacavela (II, p. 366) pour les parties re-
produites de l'édition de 1799.

h) Outre les proverbes, renfermés dans la Vie de Bertoldo, nous avons
encore des collections spéciales de maximes, telles que les ,Maximes phi-
losophiques‘ imprimées à Tergoviste en 1713 (LE, p. 4) dont original est
grec. Ce sont les maximes de l'antiquité classique à côté de celles des
Pères de l’église. On doit à Goleseu une très riche collection faite en 1830
(IL, p. 255). Vai tiré du manuscrit autographe un certain nombre de ma-
ximes et d’historiettes.

i) L'histoire fabuleuse des animaux se trouve dans le Physiologus
de 1774 (II, p. 109) dont j'ai reproduit les parties les plus connues, qui
sont devenues populaires. Quant à l’histoire de la vigne (II, p. 97),
qui n'est que la ,,condemnatio uvae“, elle se retrouve légèrement modifiée
dans la ,,Provestea vorbii“* d'Anton Pann.

k) Passons maintenant au Calendrier et à la littérature astro-
nomo-astrologique. Le plus ancien calendrier imprimé est celui de

GASTER, Chrestomatie româna, I. F

LXXXII = Introducere.

tipărit la Brașov 1733 (II, p. 26) din care am reprodus o parte din „Astro-
loghie“ și niște „arătără pentru semințe“ și „lăsare de sânge“. Se vede
că este un tipar mai nou după o traducere veche care sa făcut după un
original slovenese. Părţile constitutive ale acestui soiu de Calendar se si
regăsesc prin manuscrise mai vechi. Așa:

a) Gromovnicul sau oracolul după tunet, pe care Pam reprodus
(I, p. 175) si care este din a doua jumătate a secolului al XVII-lea (ca.
1660—1680). Cel-l-alt Gromovnic, reprodus după un manuscris din 1799
(IT, p. 164) este mult mai desvoltat decăt cel dintăiu. Subiectele pomenite
sânt mult mai numeroase, si se întinde mai asupra întregului cere de in-
terese sociale.

6) Coliadnicul cel mai vechiu, adică oracolul după ziua când cade
erăciunul se află întrun manuscris de pe la 1750 (II, p. 58) si aci eo
limbă bogată în espresiuni. Tot acolo este și descrierea „zilelor rele de
peste an“ în care românul nu va începe nică un lucru.

y) Zodiarul (II, p. 66) ne arată credinţa astrologică în influența
zodiilor asupra caracterului și a vieţii omului care se naște supt cutare
sau cutare planetă.

>) Trepetnicul conţine oracolul întâmplărilor ce se prevestese
omului prin bătaia sau tremuratul părţilor trupului. Eu am reprodus o
parte din Trepetnic după un manuscris din 1779 (II, p. 122).

Toate aceste mică cărți se bucură de 0 popularitate imensä, si sânt
de mare importanță pentru istoria credințelor si a obiceiurilor populare.
Toate pomenite până aci sânt de origine slavonă.

1) Nu mai puţin interesantă dar nu atăt de populară este Fiziogno-
mia tradusă din rusește și tipărită de Strilbeţehi în Iași la 1785 (II, p. 144).
Părţile reproduse aci sânt acele în care se află mai multe expresiuni teh-
nice, și sânt deci mai importante.

m) Tot din acest punct de vedere al limbei am reprodus extracte va-
riate dintro Carte de bucate un manuscris din 1749 (II, p. 42); care
conține o nomenclatură bogată de erburi, vinuri, numiri de animale si ex-
presiuni tehnice ce rar se întălnese într’o altă carte.. Cu aceasta se închee
lista, cărţilor în proză din literatura populară serisă.

B) Versuri. Pe lângă aceste ni sau păstrat si unele productiuni
populare și supt formă rimată. Cu drept cuvânt acestea sar putea con-
sidera ea aparţinând literaturei populare nescrise, dar atăt pentru vechimea
lor, cât si pentru faptul că eu le-am reprodus din manuscrise vechi si nu
din colecţiuni moderne, le pomenesc aci. Aceştia vor forma trecerea de la
literatura populară serisă la cea nescrisă.

a) Cel mai vechiu monument pare a fi Cântecul de Crăciun de
pe la 1650 (p. 136) unde rima abea începe a străbate; ea se desvoltă mai
tărziu subt influența, Psaltirii lui Dosofteiu.

b) Din „Căntările stelii“ din 1784 si 1821 (II, p. 139), precum

am arătat mai sus, unele sânt chiar psalmi versificafi, altele li se aseamână
prin versificatiunea.

Introduction. LXX XIII

Braşov, publié en 1783 (II, p. 26), dont j'ai reproduit un fragment de
l',, Astrologie‘, ainsi que certaines „indications pour les semences et pour
le saignement‘. On y reconnaît facilement qu'il s'agit d’un imprimé plus
récent d’une ancienne traduction restée en manuscrit et faite d’après un
original slavon. Les parties constitutives de cette espèce de calendrier se
retrouvent dans des manuscrits plus anciens. Tel est :

a) le ,Gromovnie* ou Voraele d’après le bruit de la tonnerre, repro-
duit (I, p.176) et qui est de la seconde moitié du X VIT" sièele (1660 à 1680).
Un autre ,,Gromovnic‘, copie d'un manuscrit de 1799 (IT, p. 164), est plus
développé que le premier. Les sujets traités sont beaucoup plus nombreux
et se rapportent presque à tout ce qui touche le cercle des intérêts sociaux.

6) Le Coliadnie le plus ancien, ou l’oracle d’après le jour où tombe
le Noël, se rencontre dans un manuscrit de 1750 (II, p. 52), dont la langue
abonde en expressions curieuses. Nous y trouvons encore la description des
Jours mauvais de l’année“, durant lesquels un Roumain ne doit
entreprendre aucun travail.

y) Le Zodiar (II, p. 66) nous expose les croyances astrologiques,
telles que l'influence des signes du Zodiaque sur la nature et la vie de
l'homme né sous telle ou telle planète.

3) Enfin le Trepetnic renferme l’oracle des événements qui nous
sont prédits par le tremblement ou le battement de quelque partie du corps.
Pen ai reproduit un fragment d’après un manuscrit de 1779 (II, p. 122).

Tous ces petits livres jouissent d’une immense popularité et sont du
plus haut intérêt pour l’histoire des croyances et des mœurs roumaines po-
pulaires. Ajoutons encore que tous ces livres mentionnés ci-dessus sont
d’origine slavone.

1) Un ouvrage non moins intéressant, mais moins populaire, est la
Physiognomie, traduit du russe et imprimé par Strilbe{chi à Jassy en
1785 (LI, p. 144). Jen ai extrait principalement les fragments riches en
expressions techniques, de grande importance.

m) Toujours du point de vue linguistique j'ai emprunté quelques ex-
traits variés au livre de la cuisine, manuscrit de 1749 (II, p. 42),
renfermant une nomenclature riche en herbes, en vins, en noms d'animaux
et surtout en expressions techniques, qu’on rencontre fort rarement dans
d'autres livres. Avec ce dernier se termine le tableau des livres, apparte-
nant à la littérature populaire écrite et en prose. .

B) Poésie. A côté de livres en prose, nous trouvons également maintes
productions en vers. Celles-ci, à proprement parler, pourraient bien être
considérées comme appartenant à la littérature populaire orale; je les men-
tionne ici, à cause de leur ancienneté et pour ce fait de les avoir reproduites
non d’après des collections modernes imprimées, mais d’après d’anciens
manuscrits, Elles formeront la transition naturelle de la littérature populaire
écrite à la littérature orale.

a) Le monument le plus ancien paraît être le Chant de Noël de
1650 (p. 136), dont les rimes sont très pauvres et à peine sensibles. C’est
avec le Psautier que la versification prend un certain essor.

b) Parmi les Chants à l'étoile de 1784 et 1821 (II, p. 139),
comme je Pai déjà dit plus haut, les uns ne sont en réalité que des Psaumes
versifiés et quelques autres leur ressemblent par la versification.

Fe

LXXXIV Introducere.

c) Colindele din 1820 (II, p. 228), abea se distinge de aceștia în
ceea, ce priveşte forma, fondul însă este mult mai variat, consistând din:
subiecte biblice, canonice și apocrife, precum este „versul lui Iosif“, „al
lui Adam“, și chiar „viaţa lui loasaf“ care se căntă supt formă de Colindă.
Această din urmă devine cu încetul „verșul streinătăţii“.

d) Descăntecele sau conjuratiunÿ în potriva dracului si a spiritelor
cäsunätoare de boale (II, p. 137) sânt toate intro proză rimată, si intro
limbă adesea obscură. Ca ineantaţiuni au fost adesea corrupte de către babele
si vrăjitorii. Mult mai ușoare de înţeles sânt acele din literatura populară
nescrisă, culese din viul graïu al poporului. Din cauza importanţei lor
am reprodus (II, p. 338) un număr destul de însemnat.

La mai toate textele pomenite pănă aci, uşor se pot găsi paralele,
pentru unele chiar si izvoarele directe slovenesti, dar nică decum grecești.
Literatura grecească n'a avut nică o înrăurire asupra clasei de jos a poporului.

II. LITERATURA POPULARĂ NESCRISĂ. Planul ce Pam
urmat în șirul textelor din literatura populară nescrisä era de a urmări viaţa
omului de la naștere pân la moarte, întru cât a găsit expresiune în cân-
tecele populare. Apoi la fie care clasă am cules variante sau specimene
deosebite de prin toate acele ţări unde se află români; culegând de pre-
tutindenea ceea ce mi se părea mai interesant sau din punctul de vedere al
limbei, sau dintr'acel al poeziei.

A. Versuri. Indată după a) cântecul de leagăn (p.287) urmează
b) baladele: cea faimoasă despre „zidirea mănăstirei de Argeș“. Descrierea
istorică se află I, p. 172, iar aci avem cea legendară. O paralelă la
această din peninsula Balcanică am tipărit în dialectul românilor din
Macedonia (II, p. 276). Luptele cu Turcii se oglindesc în „Marcu și
Turcu“ (p. 292) si ,Iovitä* (p. 293) din Basarabia și Bucovina. Balada
din Dobrogea (p. 298) este o paralelă la „Mioriţa“ destul de bine cunos-
cută; pe când a doua baladă „Mihnea Vodă“ tot de acolo tratează un epizod
din luptele cu Tatarii Nogai. „Gruea, fiul lui Novac“ (p. 302) pare a fi o
baladă, serbească sau bulgărească, care sa romanizat, cu desävärsire.

După Balade urmează c) Doine si d) Hore, poezia lirică a tine-
rilor, uneori duioasă, alte ori amoroasă, una mai jalnică alta mai veselă.
e) Oraţiile la nuntele ţărăneşti (p. 310) constitue un fel de epopee
mică, 0 naraţiune poetică în versuri a peţitului, foarte ceremonioasä, plină
de espresiuni plastice si de glume nemerite. Urmarea naturală este f) Cân-
tecul de nuntă (p. 320) cu refrenul Lado, pe care Pam esplicat mai sus.

9) Cântecul Paparudelor în vreme de secetă (p. 320) precede
cu drept cuvânt 2) Cântecului de secerat din Transilvania (p. 320).
După tinereţe urmează bätränete, după vara urmează iarna, î) Cântecele
de stea (p. 321) es la iveală. Avem ca specimene „Cana Galilei“ si „Moisi
si Aaron“, după cari urmează „Cântarea despre călătoria si vedeniile su-
Hetului după moarte“ (p. 322) care nu este decăt Apocalipsul sf. Pavel
(I, p. 1) versificat. De aceste se leagă 4) Colindele (p. 324), de un ca-

ma aa Situl "aoleu ai LS SE EU NT rt Nr maia Ÿ 2 " x
— His: dde 8 air Ne ET RP a RI Re ee ut pe *
er CS AI RETIN e TE ing | à ts nil k
| 3, i Ei te NE Ne PPS TE

à
.
3
îi
34
*
J
i]

Introduction. LXXXV

e) Les Colinde de 1820 (II, p. 228) se distinguent à peine de ces

_ derniers par la forme, mais en s’éloignent par le fond, qui est beaucoup

plus varié; des-sujets bibliques, canoniques et apoeryphes, tels que le
»Chant de Josăphe“, le ,,Chant de Adam‘ et même la „Vie de Josaphat‘:
se chantent sous forme de „Colinde“. La dernière de ces ,,Colinde‘* devint
la „Chanson de VEtranger'“.

d) Les Incantations (II, p. 137), généralement en prose rimée et
dans une langue souvent obscure, sont des conjurations contre le diable et les
esprits malfaisants. Les vieilles femmes et les sorcières ont beaucoup con-
tribué à les corrompre et à les rendre inintelligibles. Plus intelligibles sont
les incantations puisées dans la littérature populaire orale. J'en ai reproduit
un grand nombre à cause de leur importance réelle (II, p. 388).

Pour presque tous les textes reproduits, l’on peut facilement trouver
des variantes, et pour certaines même les sources directes slovènes d’où ils
proviennent. Des sources grecques il ne faut pas en chercher par ce fait
que la littérature grecque n'a exercé la moindre influence sur la classe
inférieure du peuple roumain.

IL. LITTÉRATURE POPULAIRE ORALE. Le plan que je me
suis proposé dans le choix des extraits tirés de ce genre de littérature était
de suivre la vie chez le paysan roumain, depuis sa naissance jusqu’à sa mort,
en tant qu’elle se manifeste dans les chants populaires, d’y joindre les va-
riantes qui se trouvent dans les autres pays habités par des Roumains, et
de reproduire partout tout ce qui me semblerait d’être d’une haute impor-
tance pour la langue et la poésie roumaines.

A. Poésie. Après a) le Chant du berceau (p. 287) viennent
b) les ballades, dont la plus fameuse est celle du monastère d’Argis. Le
récit historique de la construction de ce monastère se trouve I, p. 172, ici
il s'agit du récit légendaire. Une variante à ce dernier se rencontre dans
le dialecte roumain de la Macédonie (II, p. 276). Les guerres entre
les Roumains et les Tures se reflètent dans ,,Mareu et le Ture“ (p. 292).
Puis „Joviţa““ de la Bessarabie et de la Bucovine (p. 293); la ballade de la
Dobrogea (p. 298) pouvant servir comme parallèle à „Mioriţa“ très connue,
et la seconde ,,Mihnea-Voda‘ aussi de la Dobrogea contient un épisode
traitant des luttes avec les Tatars Nogai. „Gruia, fils de Novac“ (p. 302)
paraît être une ballade serbe ou bulgare, qui s’est entièrement roumainisée,

Après les ballades c’est e) le tour des (cantilènes) Doine et d) de
Hore (espèce de danse), qui sont les épanchements des âmes jeunes,
tristes ou joyeux, amoureux ou douloureux. Puis e) les Oraisons aux
noces des paysans (p.310), petite épopée ou narration poétique en vers
sur (la demande en mariage) le ,,petit‘, très solennelle, abondant en ex-
pressions saillantes et en plaisanteries piquantes. Ensuite /) le chant de
noce (p. 320) où le refrain Lado, au sujet duquel j'ai déjà parlé plus
haut, se rencontre très souvent.

g) Le chant des Paparude, en temps de sécheresse, précède non
sans raison au À) chant des semailles de la Transylvanie (p. 320). La
vieillesse succède à la jeunesse, l'hiver à l’été, les à) chants à l’étoile
viennent à leur tour (p. 321). Citons en fait de spécimens : ,, Cana Galilei“,
»Moisi et Aaron‘, puis ,,le chant sur le voyage et les visions de l’âme après

LXXXVI Introducere.

racter mai mult legendar, apropiindu-se oare-si-cum de balade, având însă

un caracter mai religios, subiectele fiind adesea luate din apocrife. Re-

frenul Ler-oi-leo sau ,lerom“ nu este decăt divinitatea păgănă Lelo

de care am vorbit deja (p. LXIV). De acolo vine și Pailie schimbat din
Polelo în urma unei etimologii populare.

Tot de sărbătorile Crăciunului ţin si ) Irozii (p. 332) cari repre-
zintă o urmă a „Misterelor“ din Occident. m) Plugul (p. 333) cântecul
simbolice inaugurează cu drept cuvânt Anul nou. Noaptea de sf. Vasile,
ajunul anului noi, este aceea în care se fac cele mai multe vrăjitorii. De
aceea am aninat de plugul n) Descântecele (p. 339) de tot felul de boale.
Bogăția acestora în termeni tehnici este surprinzătoare, fondul de aseme-
nea interesant, nu tot-deauna foarte clar. Am dat de aceea un număr mai
însemnat de descăntece. Nu departe de boala e și moartea, de aceea
0) bocetele (p. 345) închee șirul cântecelor populare, sau mai bine a lite-
raturei populare în versuri.

p) O curioznică mică cărticică este apoi A norocului si a neno-
rocului oglindă (p. 346) pentru oraculul cu acul, fie care rând al unei
pagini începând cu aceeaşi literă a alfabetului ce stă în capul pagineï, rân-
durile de sineși stătătoare având un înţeles, și apoi în legătură cu toate
cele-l-alte.

B. Proză. Literatura populară nescrisă în proză se rezumă la basme,
snoave, ghicitori și proverbe. Dintre aceste cele două din urmă au
adesea forme rimate, sau aliterative. a) Din Basme am reprodus două
caracteristice, una din Moldova (p. 348) si cea-l-altă din Muntenia (p. 353),
b) Mult mai mare e numărul Snoavelor reproduse, sânt si jocoseria, „po-
vestea din Calendar“ (p. 357), si glumete ca „Cacavela“ (p. 365) paralela
la ,Perette“ (p. 360). Näsdräväniile turcești ale lui „Nastratin Hogea“
(p. 364) devenite snoave populare române; alte caracteristice despre „Săr-
bii“ (p. 365) și „Ţiganii“ (p. 366). Iar „Vulpea firoscoasă“ (p. 367) o
mai cunoaștem și supt forma pedantică a lui "Țichindeal, și în graiul Ha-
teguluï (p. 262).

c) Ghicitoarele (p. 368) fac parte din petrecerile populare pe
cänd proverbele si zicätoarele (p. 372) reflectä spiritul de observa-
fiune și mlădierea limbei poporului român. Multe paralele la aceste pro-
verbe se găsesc între acele ale românilor din Istria, din suma cărora am
cules numai pe acele ce se află și la românii din România.

C. Texte dialectale. Trecem acum la Dialectica adică la tex-
tele scrise în dialect curat, si nu în limba literară.

1) Muntenia. Din Opincaru lui Jipeseu, am reprodus mai în-
tău (p. 258) o bucată bogată în numiri tehnice și maï ales în numirile de
drăgulean ce le dau ţăranii animalelor. Apoi alta (p. 260) cu „numirile
diavolului“ și o legendă ce o mai întălnim aiurea în literatura română. A

Introduetion. LĂXXXVII

À © Ja mort“ (p. 322) qui n’est que l’Apocalypse de S* Paul (1, p. 1) versifiée.
Viennent ensuite k) les Colinde (p. 324), de nature plutôt légendaire,
J Dee sorte des ballades, mais en s’éloignant par leur

religieux, bien qu’on trouve parfois des colindes ayant des sujets
apoeryphes. Le refrain, Ler-oi-leo ou ler-om, qu'on y rencontre après
chaque vers, n’est que le nom de la divinité payenne Lelo (dont j'ai déjà
parlé p. LXV). De même Pailie qui n'est qu’une corruption populaire de
Polelo.
. Aux fâtes de Noël se rattachent encore 1) les ,,Irozii‘* (p. 332),
le Mystère d'Hârode, dont l’origine se rattache aux ,,Mystères‘* de l'Occi-
dent; m) la Charrue (p.338), chant symbolique qui inaugure à raison le
Nouvel an; la Nuit de St Basile est la veille du jour du nouvel an, durant

laquelle s'accomplissent nombreuses sorcelleries. C’est pourquoi j'ai rattaché

à la ,,Charrue‘ les n) Incantations (p. 339) se rapportant à la guérison

- detoutes sortes de maladies. Elles présentent une richesse de termes tech-

niques surprenante, un fond également intéressant, bien que parfois non pas
assez claire. J'en ai extrait un nombre considérable. A côté des maladies se

. tient la mort, c’est pourquoi les o) lamentations bocete (p. 345) finissent

l'ensemble des chants populaires, ou mieux de la littérature populaire en vers.

p) Un tout petit livre très curieux est „le miroir de la bonne et
de la mauvaise chance‘ (p. 346) pour l’oracle à l'aiguille, où chaque
ligne des pages commence par la même lettre que celle qui se trouve en
tête de la page et où chaque ligne séparément a une signification et est en
liaison avec toutes les autres.

B. Prose. La littérature populaire non écrite et en prose se borne
à des contes, des anecdotes, des devinettes et des proverbes. Les
deux derniers groupes offrent également des exemples en vers rimés ou à
allitârations. a) En fait de contes, jen ai reproduit deux très caractéris-
tiques, Pun de la Moldavie (p. 348) et l’autre de la Valachie (p. 353).
b) Le nombre des anecdotes extraites est plus grand; on trouvera parmi
elles des joco-seria, le conte du Calendrier (p. 357), ainsi que les plaisan-
teries de Cacavela (p. 365), un parallèle à „la Perette“ (p. 360), les
nFacéties de Nasr-eddin Hodgè‘ (p. 364), devenues des anecdotes
populaires roumaines, et d’autres facéties sur le compte des Serbes (p. 365)
et des Tsiganes (p. 366). ,,Le Renard philosophe“ (p. 367) se retrouve en-
core dans le langage du Hatzeg et aussi sous la forme pédantesque que lui
a donnée Tsikindéal (p. 262).

c) Les Devinettes îi 368) se rattachent aux jeux de la jeunesse,
tandis que les Proverbes et les Maximes (p. 372) reflètent l'esprit
d'observation et la souplesse de la langue du peuple roumain. Des va-
riantes de ces proverbes se retrouvent chez les Roumains de l’Istrie. En
fait de ces derniers, je n'ai reproduit que les proverbes qui existent aussi
en Roumanie.

C. Textes dialectales. De là nous sommes passé à l'étude des
dialectes, c’est-à-dire aux textes écrits dans un dialecte et non dans la
langue littéraire.

1) Valachie. L'Opincaru de Jipeseu, rédigé en dialecte valaque,
ma fourni d’abord un chapitre très riche en termes techniques et en noms
de caresse que les paysans donnent à leurs animaux (p. 258); puis un

LXXX VIII Introducere.

treea bucată conţine apoi niște „credinţe populare despre ursu, aricău
și păiajenu“.

2) Haţeg. Dialectul din ţara Hațegului ni se înfăţişează în
snoava munteneascä de mai sus, schimbată în graiul locului. Intocmai
precum am văzut același fenomen petrecându-se în secolul XVII între
literatura moldovenească si cea munteneascä.

3) Macedonia. Din dialectul Macedo-român avănd mai multe
publicaţiuni la îndemână, am putut alege si din proză si din versuri. Avem
si snoave (p. 263) si basme (p. 268), și cântice populare ce :se ase-
amână cu doinele (p. 273) si o baladă despre „podul de Narta“ (p.277).
o paralelă la „Mănăstirea de Argeș“, si în sfărșit o altă baladă tradusă
din frantuzeste din dialectul provenţal.

4) Istria. Maï restrâns era materialul Istrian. Pe lângă Tatăl
nostru în două variante (p. 283 si 285), Crezu (p. 283) si cele zece
poruncă (p. 285) am mai reprodus si două snoave (p. 282 si p. 286)
o fabulă (p. 282), o poveste (p. 283) o mică descriere a obiec-
telor din casă (p. 285) si căteva proverbe (p. 285). Basmele și sno-
avele ne arată si mai bine constructiunea sintactică a acestui dialect, care
de altmintrelea ca fonetică se aseamănă, precum vom vedea, foarte mult în
unele particularităţi cu câte-va din textele cele mai vechi daco-romane.
La „Tatăl nostru“, „Crezu“ și cele „zece porunci“ avem paralele în Ca-
techismul popei Grigorie, iar căt privește proverbele mai toate se regăsese,
în gura românilor din Dacia Traiană.

Aceste multiple considerafiunY istorico-literare înșirate până aci
m'au călăuzit la alcătuirea acestui mozaic din fragmente culese din vechea
literatură română. Fie care părticică își are înţelesul și importanța eï de-
osebită, toate împreună formează tabloul viu al vieteï intelectuale și literare
a poporului Român din cele din urmă trei secole.

II. Impărțirea dialectală.

Materia întreagă se mai poate împărţi și după limba în care sânt
scrise acele texte. Un fenomen de importanţă capitală trebue pomenit si lä-
murit înainte de toate, de oare ce a înrăurit întrun mod fundamental asupra
alegerei textelor ce am publica în Chrestomatie.

Dacă urmăreşte cineva textele reproduse din cărţile tiparnice
bisericești, ușor va putea constata aci în literatura română același mers
al desvoltării limbistice ce ni'l presintä cele-l-alte limbi literare, și adică:
după fluctuaţiuni și nehotărări naturale la început, limba literară se fixează
cu încetul și capătă o formă hotărătă. Cu cât desvoltarea literară este mai
mare cu atăt mai mult devine limba literară o limbă artificială, deose-
bindu-se din ce în ce mai mult de limba proprău zisă a poporului.

Po e

Introduction. LXXXIX

autre (p. 260) contenant les noms du diable et une légende qu'on retrouve
encore dans la littérature roumaine; et enfin un troisième chapitre traitant
des croyances populaires relatives à l'ours, au hérisson et à l’araignée.

2) Le dialecte du Hatzeg est représenté par l’anecdote valaque men-
tionnée plus haut, modifiée d'après le langage de la localité, On a vu d'ail-
leurs le même phénomène se produisant au X VIII” siècle dans les littératures
valaque et moldave.

8) Quant au dialecte macédo-roumain, ayant eu à ma disposition
beaucoup plus de publications, tant en vers qu’en prose, j'en ai fait un
choix plus varié. On y trouvera done des anecdotes (p. 263), des contes
(p. 268), des chansons populaires se rapprochant des cantilènes (p. 278),
une ballade „le Pont de Narta“ (p. 277) pouvant servir de parallèle à la
légende du ,,Couvent d’Argis‘‘, et enfin une ballade traduite du provençal.

4) Le dialecte de l’Istrie, par contre, nous a offert un domaine
moins étendu. Outre le Pater en deux variantes (p. 288 et 285), le Credo
(p. 283) et les dix commandements (p. 285), j'ai encore reproduit deux
anecdotes (p. 282 et 286), une fable (p. 282), un conte (p. 283), une
courte description des objets d’une chambre (p. 285) et un petit
nombre de proverbes (p. 285). Les contes et les anecdotes nous mettent
à même de connaître la construction syntactique de ce dialecte, qui, quant
à la phonétique, ressemble beaucoup, par certaines particularités, comme
Von verra à quelques-uns des textes daco-roumains les plus anciens. Le
scatéchisme‘‘ de l'abbé Grégoire de Mahaciu offre des parallèles au Pater,
au Credo et aux Dix commandements. Quant aux proverbes, on les re-
trouve presque tous dans la bouche des Roumains de la Dacie Trajane.

Ce sont ces multiples considérations historico-littéraires, énumérées
jusqu'ici, qui m'ont amené à élever cette mosaïque de fragments tirés de
l’ancienne littérature roumaine. Tous ces fragments, dont chacun a son sens
et son importance propres, constituent, en leur ensemble, le tableau le plus
animé de la vie intellectuelle et littéraire du peuple roumain, durant les
trois derniers siècles.

+
* +

II. Division dialectale.

La matière toute entière pourrait encore être divisée selon les idiomes
dans lesquels les textes ont été écrits. Il est le moment maintenant de men-
tionner et d'expliquer ici un phénomène d'importance capitale, qui a exercé
une profonde influence sur le choix des textes insérés dans la Chresto-
mathie.

Si l’on passe en revue les extraits tirés des livres ecclésiastiques
imprimés, l’on peut facilement constater dans la littérature roumaine, le
même développement linguistique suivi par toute autre langue pour devenir
littéraire; une langue, après de longs tâtonnements et des fluctuations na-
turelles, commence à se fixer peu à peu et à revêtir une forme précise, à
mesure qu’elle ăvance; et plus le développement est grand, plus la langue
littéraire devient une langue artificielle, en s'6loignant de plus en plus de
la langue populaire.

XC Introducere.

Intocmai așa s'a întâmplat si cu limba literară română. Cărţile ti-
părite în secolul întăiu al literatureï, adică de prin secolul al XVIII“, la
început reprezintă nuanţe dialectale mai pronunţate. Limba unei cărţi
nu se potriveşte întoemai cu limba unei alte cărţi, altfel identice în coprins.
Pe la începutul secolului X VIII însă limba bisericească, adică a cărţilor
întrebuințate în slujba bisericei devine aproape uniformă munteană, formele
dialectale dispare din ce în ce în mai mult si cu greu se poate preciza ori-
ginea adevărată a unei. atare cărţi bisericeşti tipărite. Cărturarii
încep a serie toţi întrun fel, intrebuintänd aceeași limbă literară. Devine
deci din ce în ce mai greu a fixa dialectul anume de care fine o cartea
în chestiune. Numai în manuscrisele se păstrează mai bine caracterul
dialectal. De aceea am preferit texte manuscrise și populare.

Dacă vorbesc aci de dialecte, înţeleg acele mici diferențe ce se pot
observa între textele tipărite sau scrise din Transilvania, și cele din Mun-
tenia şi Moldova. Sânt întwadevăr mai mult nuanţe de dialect, decăt di-
alecte propriu zise; toate deosebirile între dânsele mărginindu-se mai
numai la schimbări de vocale, la pierderea sau reținerea unor sunete spe-
ciale, precum e S cirilic care corespunde cu d — dz (mai ales la cuvintele
de origină latină unde d latin s'a sibilat în dz) care de pildă în dialectul din
Muntenia sa pierdut cu desăvărșire si a fost înlocuit prin 3 (2) simplu.
(Toate cuvintele unde S s'a păstrat sânt însemnate în glosar aläturea cu
cele cu z), apoi I = X, g—;j, d. e. agiutor — ajutor, giudee — judec.
Alte mici deosebiri se pot observa la formarea pluralelor fem. în ă unde
singul. este în à, pe când în alte locură pluralul se formează în e, d. e. casă,
masă etc. (v. glosar); mai este terminatiunea —riu, de la participiele
adïectivale, care alocurea nu este de cât -r, d. e. luătoriu, -or; luerà-
toriu, -or ete. (v. glos.). Ca formă dialectală se mai poate pomeni & în
loc de ea la terminatiunea Infinitivului apocopat la verbele de conjugarea
a doua, tot așa la a treia pers. sing. Imperfect, d. e. vede sau vid în
loc de vedea etc. sau i în loc de e. Toate aceste sânt deosebiri așa de
mică încăt adesea devine foarte greu de a se pronunţa asupra provenienteï
locale a unor texte cu atari forme.

Un fenomen important, care leagă dialectul român vorbit în creerii
munţilor Transilvaniei cu acel din Istria mai este înlocuirea lui n între vo-
cale în r, un fenomen care ’si a căpătat de aci numele de Rotacism,
care cu mică esceptiuni nu s'a generalisat în limba română.

Pe lângă cele pomenite până aci mai este si un alt fapt de considerat
în ceea ce privește greutatea de a fixa caracterul dialectal al uneï opere
române; și adică că locul unde sa tipărit sau sa copiat; o carte nu este tot-
de-odată și locul unde sa alcătuit acea carte. Nu arare ori o carte scrisă
intr’o parte a ţârii a fost sau tipărită aiurea, sau, ceea ce se întâmplă foarte
des, sau a fost copiată retipărită aiurea, precum s'a întâmplat cu Cazania lui
Varlaam, care a devenit Cazania de la Deal. Un manuscris de origine moldo-
venească de pildă a fost copiat pentru a doua oară sau a fost prelucrat întrun
alt dialect (Hronografele, Alexandria etc.). Locul unde sa tipărit o carte
nu poate deci din capul locului să dovedească întrun mod absolut pro-
venienţa ei. Așa avem d. e. Psaltirea lui Dosoftheiu, Mitropolitul Moldovei,
scrisă întrun dialect pe căt se poate de pronunţat moldovenesc, a fost tipărită

Introduction. XCI

Un fait analogue s’est passé dans la littérature roumaine. Les livres
imprimés durant le XVII” sièele, c’est-à-dire le siècle du début de la litté-
rature, présentent des nuances dialectales très visibles, de façon que la
langue d'un ouvrage ressemble fort peu à celle d'un autre ouvrage,
bien qu'identiques quant au fond. C’est à peine vers la fin du XVIII" siècle
que l’idiome *2* usité par les églises acquiert une certaine uni-
formité, les formes dialectales disparaissent de plus en plus, et il est très
difficile désormais de préciser l’origine locale d’un livre ecclésiastique
imprimé. Tous les écrivains presque commencent à écrire de la même façon,
en se servant de cet idiome littéraire. En un mot, il est presque impos-
sible de reconnaître le dialecte dans lequel ces livres ont été écrits. C’est
dans les manuscrits seulement que les traces dialectales sont très visibles,
et c'est pourquoi j'ai donné la préférence aux textes populaires et à ceux
tirés des manuscrits.

Je comprends par dialecte les petites différences que présentent
entre eux les livres imprimés ou écrits en, Transylvanie, en Valachie et en
Moldavie. En effet, il s’agit plutôt de nuances dialectales que de dialectes
proprement dits, vu que les différences se bornent à de simples change-
ments de voyelles, à la perte ou à la conservation des certains sons spé-
ciaux, tels que S cyrillique qui correspond à dz (principalement dans les
mots d'origine latine où d latin s’est adouci en dz) disparu complètement
du dialecte valaque, où il a été remplacé par un simple 3 (z). (Tous les
mots dans lesquels S s’est conservé ont été, dans le glossaire, mis à côté de
ceux avec 2), puis Y = X, & = j, comme par exemple agiutor — ajutor,
giudec — judec. Il y a encore à remarquer certaines autres petites diffé-
rences dans la formation des pluriels féminins en ă, dont le singulier est
en à, tandis qu'ailleurs le pluriel se forme en e : casă, masă, ete. (voir le
glossaire); et enfin, aux participes adjectivaux, les terminaisons en ru,
qui parfois n’est que -r : luïtorYu, -or; luerătoriu, -or, ete. (v. le glos.).
On pourrait encore signaler, comme nuances dialectales, à au lieu de ea
comme terminaison de l’Infinitif apocopé dans les verbes de la seconde con-
jugaison, ainsi qu’à la troisième personne du singulier de l’Imparfait : vedè
ou vidè, ete., et 1 au lieu de e. Toutes ces différences, comme l’on voit,
sont en réalité si insignifiantes qu’on est fort embarrassé de se prononcer
sur la provenance locale des textes.

Il reste pourtant à ajouter un phénomène très important, particulier
au dialecte de la Transylvanie carpathine, et qui n’est pas étranger non plus
à celui de l’Istrie; c’est le phénomène qui consiste dans le remplacement
de n par r entre deux voyelles, et auquel on a donné le nom de Rota-
cisme. Sauf quelques exceptions, on ne les rencontre pas dans la langue
roumaine de la Valachie et de la Moldavie.

Il y a, en outre, un autre fait digne de remarque : c’est la difficulté
de préciser le caractère dialectal d’un livre par ce fait que l'endroit où il
a été imprimé n’est pas toujours le lieu de sa composition. Fréquemment
un livre écrit dans une ville a été imprimé dans une autre ville, ou encore
le même livre se trouvait, ce qui arrivait parfois, réimprimé ailleurs, comme
par exemple le èas se présente avec la ,,Cazania‘‘ de Varlaam et la ,,Ca-
zania““ de Déal. Des manuscrits d'origine moldave sont copiés ou refaits
dans un autre dialecte, comme les ,,Hronograf“, l’,, Alexandrie‘, ete. Par

XCII Introducere.

în Uniev (Russia) sau Dottrina Christiana a lui Vitt. Pilutio serisă de ase-
menea în dialectul moldovenesc a fost tipărită la Roma; tot așa cărți tipărite
în Braşov nu sânt în tot-deauna de provenienţă transilvăneană.

Călăuzit dar de acele forme caracteristice ce am însemnat mai sus,
— totuși tiindu-se seamă de greutăţile ce am însirat până aci — si de in-
dicatiunile literare interne, am putea subdivide textele în trei mari
grupe, corespunzând cu cele trei țări unde înfloria literatura română.
Dintre aceste 1) dialectul de Nord sau din Moldova se deosebește întrun
mod mult mai preciz de 2) cel de Sud sau din Muntenia decât 3) cel
din Transilvania, care pe lăngă particularităţi proprii luă, mai are alte
prin cari se aseamână când eu cele din Muntenia când cu cele din Moldova,
finänd astfel cumpăna între cele două din urmă, și conducând de la un
dialect la cel-l-alt.

Muntenia. Incep cu gruparea operilor ce reprezintă graiul mun-
tenesc. Aci ne întimpină îndată o greutate foarte mare, în ceea ce privește
acele texte ce poartă numele lui Coresi, adică Psaltirea, Tetraevanghelul
Praxiul şi cele două Cazanii. Este oare Coresi acela care le a tradus din
sloveneste în românește, sau este el numai tipograful? Această chestiune
devine si mai încureată, prin faptul ce Pam discutat mai sus, că trei din
aceste cărţi fiind ne complecte ne lipsesc datele positive asupra anului și
locului de tipar și maï ales asupra părţii ce a avut Coresi la alcătuirea sau
tipărirea lor. Manuscrisele al căror text este aproape identice cu acel al căr-
tilor Coresiane complică si mai mult chestiunea. Asa se potrivește Psaltirea
(I, p. 1%) întoemai eu cca a lui Coresi (No. 6) si Tetracvanghelul de la
British-Museum (p. 7*) cu extractele din Tetraevanghelul (No. 7) și cu
cele din Cazania I (No. 8), pe când se deosibeste de cele din a doua Evan-
ghelie învăţătoare (No. 9) adică Cazania a doua.

O comparatiune minuțioasă însă ne dovedește că atăt tiparele lui
Coresi cât si manuscrisele pomenite nu reprezintă decăt unul și același
text ca traducere şi ea limbă se deosibește, numai prin forme fonetice,
si unele schimbări lexicale. Între textele tiparnice și manuserisele nu sănt
decăt deosebiri de dialect iar nu de versiune. Pe când Psaltirea lui
Coresi are forme pronunţate muntenești, manuscrisul Psaltireï din potrivä
are forme transilvane, poate chiar si moldovenești d. e.: $ în loc de 3 în
cuvinte ca SSwa, &pSHSa, See; mai are si fenomenul rotacismului,
d. e.: „ppaunTe, aASpapă-ce, (Psalmul 2 v. 2) în loc de „AHAUNTE,
AASHapă-ce etc. Tot aşa este cazul si cu Praxapostol manuscris, care este
geamânul Praxiului; deosebirile între Praxiul tipărit și cel manuseris
sânt aceleași, ca, şi cele observate între Psaltirea tipărită şi cea manus-
crisă; Praxiul tipărit ca și Psaltirea tipărită au forme muntenesti,
pecând manuserisele aparţin unui alt dialect. Cât priveşte carac-
terul dialectului cărţilor tipărite, faptul următor ne lămual reste cu de-
săvărșire.

Intre Tetraevanghelul manuscris (1 7*—9*) si textele corespunzä-
toare din Tetraevanghelul lui Coresi (1 No. 7, p. 17 urm.) si textul Evan-

Introduction. XCIII

conséquent le lieu de publication ne détermine guère le lieu de provenance.
Ainsi le Psautier du métropolite Dosithée, bien qu'imprimé à Uniev (Rus-
sie), est écrit dans le dialecte moldave; de même la ,,Dottrina christiana“
par Vitto Piluzzio, écrite également en ce dialecte, mais imprimée à Rome;
ot enfin: des livres imprimés à Braşov ne sont pas toujours d'origine tran-
sylvaine.

Cependant guidé par les différences caractéristiques, ainsi que par les
autres considérations énumérées jusqu'ici, tout en tenant compte des dif-
ficultés mentionnées, je divise les textes en trois grands groupes, par
rapport aux trois provinces où fleurissait la littérature roumaine. De
tous ces groupes, celui du Nord ou de la Moldavie se différencie beaucoup
plus du groupe du Sud ou de la Valachie que celui de la Transylvanie. Ce
dernier, sauf quelques particularités propres, en possède certaines autres qui
le rapproche tantôt du groupe valaque et tantôt du groupe moldave, de façon
qu’il tient le milieu entre eux deux et forme la transition de l’un à l’autre.

Valachie. Je commence par classer les ouvrages appartenant au
groupe valaque. Tout d’abord l’on se heurte à une très grande difficulté en
ce qui concerne les ouvrages de Coresi, tels que le Psautier, les quatre
Evangiles, les Actes et les deux ,,Cazanii‘‘. Serait-ce Coresi qui les a tra-
duits du slovène ou en serait-il seulement l’imprimeur? voilà qui n’est pas
facile à préciser. La question se complique davantage par ce fait déjà dis-
cut6 que trois de ces livres se trouvant incomplets, nous n’avons pas des
données précises sur la date et le lieu d'impression, et surtout sur la part
qu'a prise Coresi à la traduction ou à l'impression de ces ouvrages. La

- découverte des textes manuscrits, ayant un fond presqu’identique avec les

imprimés de Coresi, contribue à rendre encore plus difficile la solution.
Ainsi le Psautier manuscrit (I, p. 1*) ressemble au Psautier de Coresi (I,
p. 6) et les Quatre Evangiles du British Museum (1, p. 7*) aux extraits
des Quatre Evangiles (I, p. 7) et à ceux de l'Évangile commenté ou I° Ca-
zania I (I, p. 8), mais elles diffèrent de ceux du second Evangile commenté
IT Cazania.

Néanmoins, une comparaison minutieuse entre les imprimés et les
manuscrits nous prouve que les premiers aussi bien que les derniers nous
présentent le seul et même texte quant à la traduction, et diffèrent
entre eux seulement par quelques formes phonétiques et certains change-
ments lexicaux quant à la langue. On a done affaire à de simples diffé-
rences dialectales et aucunement à des variantes de versions. Tandis
que le Psantier de Coresi offre des formes appartenant au dialecte valaque,
le Psantier en manuscrit, par contre, possède des formes dialectales en usage
en Transylvanie et jusqu’à un certain point aussi en Moldavie, telles que
S au lieu de 3 : SSwa, $pSusa, Shce et présente surtout le phénomème
connu sous le nom de rotacisme : APAHNTE, AASpapă-ce (Psaume 2, v. 2)
au lieu de Auanurrte, AASHapă-ct, ete. On pourrait dire de même du Pra-
xion manuscrit et du Praxion imprimé; l’on y observe les mêmes différences
que pour les Psautiers. Le Praxion imprimé nous offrira done des formes
propres au dialecte valaque, tandis que le manuserit appartient à un
autre dialecte. Le fait ci-dessous nous éclairera définitivement sur le ca-
ractère du dialecte des livres imprimés.

Entre les Quatres Evangiles en manuscrit (I, T*—9#), et le même

XCIV Introducere.

ghelielor din Cazania I (No. 8,p.22 urm.) nu esistä mai nică o. deosebire.
Locul unde sa copiat acest manuscris precum si numele scriitorului sânt
însemnate în Epilogul manuscrisului, din care reese că a fost scris, adică
copiat în Muntenia de către un Muntean si totuși este absolut identice
cu tiparul Operile ce poartă numele lui Coresi se vor clasa decï cu drept
cuvânt între acele ce represintă dialectul Muntenesc, cu toate că au fost
tipărite în Transilvania. Acelaşi caracter fonetie muntenesc îl are și Cazania
a doua, pecând morfologia si sintactica textelor Evanghelici sânt putin
modificate d. e.: forma viitorului conditional în manuscris din 1574: Ch
AMOV A'RCAPE TOY e schimbată în: €h AMOV RPELH Ahcă, fonetica
însă este precum am observat, pretutindenea aceeași, și de origine Core-
siană. Coresi este pomenit anume ca traducător atăt aci, cât si la Psaltire.

Cestiunea prioritä{ii între tiparele si manuscrisele fiind de impor-
tanță capitală pentru istoria literaturei române o am discutat-o pe larg.
După cele ce precedă, pentru mine cel putin, nu mai încape nici o îndoială
cum că manuscrisele, cu toate formele lor dialectale, neposedând nică o
formă mai arhaică și nică un vocabular mai arhaic de căt acel al lui
Coresi, nu sânt anterioare ci sânt posterioare lui Coresi, sânt variante
dialectale; simple copii făcute după tipar și schimbate de cătră co-
pietor. Acest procedeu Pam întălnit foarte des în descrierea literaturei,
unde am dat adesea ori de texte moldovenești copiate și schimbate de către
un muntean și vice-versa. |

Avem dar ca resultat al cercetărilor si al comparatiuneï între dife-
ritele texte faptul că întregul grup de opere Coresiane reprezintă dialectul
muntenesc din a doua jumătate a secolului al XVI-*, Un rezultat pe care
fără Chrestomatia de faţă nici n'am fi putut obţine.

De același grup ţine apoi Catechismul de la 1607 (No. 13) care
conţine părţi întregi copiate din cuvânt în cuvânt din Cazania lui Coresi
(No. 8). Apoi Epitaful lui Radu Buzescu (No. 15), Cronica lui
Moxa (No. 20) Călătoria lui Sith (No. 222) si Paleea (No. 22?) cu
care se află într’acelasi manuscript. Molitvelnicul (No. 28), Melhisedec,
Invăţături (No. 33), Silvestru, Cazania de Govora (No. 35), Meletie,
Cazania de Deal (No. 38) textul Evangheliei la toate aceste din urmă
este foarte interesant, mai ales cu privire la Tetracvanghelul lui Coresi.
Tot între cărţile scrise în dialectul muntenese socotese si Noul Testa-
ment de Belgrad (No. 42) al cărui adevărat traducător era Silvestru,
fără îndoială același Silvestru care alcätuise sau tălmăcise Cazania de Govora,
si care astfel își arătase destoinicia pentru un așa fel de lucru literar. El
lăsă însă lucrarea neisprăvită, căci moartea îi curmă activitatea; alţi după
aceea „lau posleduit si unde n’au fost bine l’au isprävit si l’au
împlut“ (p. 125). Aceștia se vede că au simţit deosebirea între dialectul
lor si acel al autorului principal, si de aceea în „a doua predoslovie“ au
un paragraf întreg, despre această deosebire de limbă (p. 126 No. À) din care

Introduction. XCV

ouvrage imprimé par Coresi (1, N° 7, p. 17 suiv.) et aussi l'Evangile de la

ière „Cazania“ (N° 8, p. 22 suiv.) il n’y a aucune différence. L'en-
droit où la copie manuscrite a été exécutée, ainsi que le nom du copiste
nous sont signalés par l’Epilogue; il en ressort que ce manuscrit, bien qu'il

e absolument identique au texte imprimé, a été écrit, c'est-à-
dire copié par un Valaque en Valachie. Les ouvrages qui portent le nom
de Coresi peuvent done à juste titre être classés parmi ceux qui représentent
le dialecte valaque, quoiqu’ils aient été imprimés en Transylvanie. Le
même caractère phonétique valaque est à remarquer dans la seconde ,,Ca-
sania, tandis que la morphologie et la structure syntactique des textes de
l'Evangile se trouvent un peu modifiées, comme par exemple la forme du
futur conditionnel dans le manuscrit de 1574 : Ch AMOV ARCApE Toy
changée en ch rent EpeuH Anca. Coresi y est mentionné comme traduc-
teur, ainsi que dans le Psautier et le caractère phonétique est le même par-
tout dans les livres de cet écrivain.

La question de la priorité des imprimés sur les manuscrits étant d’un
haut intérêt pour l’histoire de la littérature roumaine, je l'ai suffisamment
discutée. D’après ce qui précède, il ne reste plus aucun doute, à mon avis
du moins, que les manuscrits, malgré toute leur apparence dialectale, n’of-
frant pas des formes ni un vocabulaire plus archaïques que les textes de
Coresi, doivent être non antérieurs mais postérieurs aux textes im-
primés; ce sont de simples variantes dialectales, des copies faites d’après
les imprimés et modifiées par les copistes. On a déjà vu très souvent ce
procédé dans l'aperçu de la littérature, où l’on trouvait des textes en mol-
dave copiés et transformés par un valaque et vice-versa.

Comme résultat de nos recherches et de la comparaison entre les
différents textes, nous arrivons à ce fait que le groupe intégral des œuvres
de Coresi représente le dialecte valaque de la seconde moitié du XVI" siècle.
Voilà une conelusion à laquelle nous ne serions pas sans doute arrivé sans
le secours de la Chrestomathie.

Au même groupe se rattache encore le Catéchisme de 1607 (N° 13)
qui renferme certaines parties entièrement copiées d’après la Cazania de Co-
resi (N°8). Viennent ensuite l’épitaphe de Radu Buzescu (N°15), la
chronique de Moxa (N° 20), le voyage de Sith (N°22*) la Palée
(N° 22) se trouvant réunie dans un seul ganuscrit avec le précédent. Le
Molitvelnie(N° 28), Melchissédech, Instructions (N°33), Sylvestre, Ca-
zania de Govora (N°35), Meletie, Cazania de Déal (N°38) — le texte
de l'Evangile dans ces derniers livres est très intéressant, surtout en ce qui
concerne leur rapport avec les Quatre Evangiles de Coresi. Enfin, parmi les

_ livres appartenant au groupe valaque, je compte encore le Nouveau Testa-

ment de Belgrade (N° 42) dont le véritable traducteur fut Sylvestre, le
même sans doute qui avait composé ou traduit le recueil de Cazanii publié à
Govora, et prouvé de cette façon sa compétence dans un travail littéraire de
ce genre. Il laissa l'ouvrage incomplet, la mort l'ayant ravi à son travail
avant qu'il en vît la fin; d’autres après lui continuèrent l'œuvre en l’aug-
mentant en même temps de corrections et d'additions (p. 125).
Is sentirent, paraît-il, la différence entre leur dialecte et celui de l’auteur
principal; c’est pourquoi ils ont, dans la seconde préface, ajouté un chapitre,
dans lequel ils font remarquer les différences des idiomes (p. 126, N° À),

XCVI "Introducere.

reese că s'au încercat să alcătuiască un fel de limbă eclectică română lipsită
de dialectisme pronunţate. In oră ce chip Noul Testament de Belgrad re-
flectă mai mult graiul muntenese decât cel din Transilvania, si ne arată
cum un original dintrun dialect cam strein a fost schimbat ușa ca să se
potrivească mai mult eu dialectul local. Această transeriere și adaptare a
unui text dintrun dialect într” altul fiind de atâta importanţă pentru
cercetările filologice, am pomenit-o tot deauna anume ori de căte ori am
avut prilejul. Nimic nu ne poate lămuri mai bine asupra acestor nuanţe
dialectale decăt schimbările făcute în opere vechi de către copiști sau tipo-
grafi când se încercau să dea lucrului străin sau arhaic o coloare locală sau
mai modernă.

\

De un caracter neîdoelnie muntenesc este apoi Viaţa lui Varlaam
si Iosafat (No. 43), Pravila de Târgovişte (No. 53), Invätäturile
lui Neagoe Vodă și Viaţa sf. Nifon (No. 54—55), Molitvelnicul No.
60 pare a fi de origină moldovenească, dar a fost schimbat în dialectul mun-
tenese, altfel forme ca svinti pe lângă Dumnezeu nu se pot ușor esplica,
cea dintăia fiind o formă curat moldovenească, pecând D-zeu (si nu D-dău
e curat muntenese. De origine îndoelnică este Tetraevanghelul (No. 62)
care se pare a fi o prelucrare sau o copie putin schimbată a Testamentului
de Belgrad (No. 42). Prologul sau vieţile Sfinţilor (No. 72) aparţine
grupului muntenese, tot așa si Cheea înţelesului (No. 76), Apostolul
(No. 82) și părţi din Biblia (No. 186). Această lucrare uriașă și monu-
mentală, care alăturea cu vieţile Sfinţilor ale Mitropolitului: Dosof-
theiu este cel mai important monument al literaturei române din secolul
XVII“! nu pare a fi lucrarea Grecenilor, ci a spătarului Nicolae Miclescu;
și nică a lui nu este în întregul ei, căci părţi din Biblie nu sânt decât
modernisără, schimbări si adaptări din traduceri mai vechi. Urmărirea
isvoarelor a fie-cäreï părţi, — ceea ce nu intră de loc în cadrul acestei
Introduceri, — ar cere o cercetare amânunţită si adâncită. Nouă ne ajunge
a constata cum că caracterul predominator al Biblie ieste cel muntenesc.

Viaţa sf. Nifon serisă „de Anania Ieromonah (No. 88) precum
și Mărgăritare ale lui Zlatoust tălmăcite de Greceanu (No. 89) sânt
curat muntenești. Tot așa e cazul cu Evanghelia Eleno-română a
Imi Şerban Greceanu (No. 94) cu toate că nu se poate tăgădui că
Noul Testament de Belgrad a avut o înruire oare care asupra textului.
Această înrăurire este și mai vădită la Molitvelnicul lui Opera
din 1698 (No. 98) unde schimbările, deși foarte minutioase, totusi
„sânt foarte instructive. Mineïul (No. 99) aparţine de asemenea grupului
nostru, tot așa și Lumina (No. 101), Cronica lui Radu Greceanu —*
ni Invăţăturile Creștinești (No. 103), Floarea Darurilor (No.
104) și Liturghia (No. 105). Evanghelia lui Anthim Ivireanu
(No. 106) iarăși nu este alt-ceva decât o adaptare a celei de Belgrad din
1648 cu schimbări si mai mică fonetice si dialectale decât în adap-
tările pomenite pănă aci. Textul și ortografia sânt aproape absolut iden-
tice cu cele de Belgrad, deosebirea constă numai în schimbări lexicale,

Introduction. XOVII

duquel il ressort qu'ils avaient essayé de faire une sorte de langue littéraire
roumaine, dépourvue de dialectismes prononcés, En tout cas, le Nouveau
Testament reflète plutôt le dialecte valaque que celui de la Transylvanie,
ot nous montre comment un texte original écrit dans un dialecte étranger
a été modifié de façon à ce qu’il se rapproche du dialecte local. Cette
transcription d'un texte d'un dialecte dans l’autre, étant d'un si haut in-
térêt pour la recherche philologique, a été mentionnée toutes les fois que
l’occasion s’en est présentée, et j'en ai fait mention cette fois-ci encore.
Rien ne pourrait mieux nous aider à reconnaître ces nuances dialectales si
ce n’est l'étude des modifications faites dans des ouvrages anciens par des
copistes ou des imprimeurs, alors qu’ils s’efforçaient à donner à l’œuvre
étrangère ou archaïque une apparence locale ou plus moderne.

Nous retrouvons le caractère purement valaque aussi dans la Vie de
Varlaam et Josaphat (N° 43), dans la Pravila de Térgoviste (N° 53),
dans les Instructions de Néagoe Voda et dans la Vie de Si Niphon
(N° 54—55). Le Molitvelnie semble être d'origine moldave, mais
modifié selon le dialecte valaque, car on ne pourrait pas autrement s'ex-
pliquer des formes telles que svinfi et Dumnezeu, le premier étant une
forme purement moldave, le second D-zeu (et non D-dău), au contraire,
une forme purement valaque. Le doute subsiste quant à l’origine des
Quatre Evangiles du N° 62, qui paraissent être une refaite ou une
copie peu modifiée du Testament de Belgrade (N° 42). Le Prologue ou
„les Vies des Saints‘ (N° 72) appartient au groupe valaque, de même
que la Clef de la sagesse (N° 76), l’'Apôtre (N° 82) et certains
fragments de la Bible (N° 1688). Ce dernier livre, œuvre colossale qui,
avec la Vie des Saints du métropolite Dosithée, forme les plus importants
monuments de la littérature roumaine du XVII sièele, ne paraît pas être
le travail des frères Greceanu, mais celui du spatar Nicolae Micleseu et
encore il n'appartient pas intégralement à ce dernier, vu que certaines par-
ties sont plus modernes, modifiées et adaptées d’après des traductions an-
térieures. Il faudrait une recherche minutieuse et détaillée pour rétablir
les sources desquelles proviennent les divers livres de la Bible, ce qui
n'entre pas dans le cadre de notre Introduction. Il nous suffit de constater
que le caractère prédominant de la Bible est d’être en dialecte valaque.

La Vie du St Niphon écrite par Anania le hiéromonaque (N° 88
ainsi que les Perles de Zlatoust, traduites par les frères Greceanu (N° 89
dépendent également dé ce dialecte. De même, l'Evangile gréco-rou-
main de Şerban Greceanu (N° 94), bien qu'on ne puisse nier une certaine
influence de la part du Testament de Belgrade (1648 N° 42). L'influence
de ce dernier sur le Molitvelnic d'Opréa de Van 1698 (N° 98), est en-
core plus sensible; les changements, bien que très légers, sont fort instructifs.
Appartiennent encore au même groupe, la Minée (N° 49), la Lumière
(N° 101), la chronique de Radu Greceanu (N° 102), les Instructions

chrétiennes (N° 103), la Fleur des grâces (N° 104), la Liturgie
(N° 105), l'Evangile d'Anthime d’Ibérie (N° 106). Ce dernier n'est égale-
ment qu’une adaptation d’après celui de Belgrade de 1648 avec des change-
ments phonétiques et dialectaux encore plus légers que dans les autres
adaptations, meñtionnées jusqu'ici. L’orthographe et le texte de la traduc-
tion sont presque absolument identiques à l'Evangile de Belgrade, mais s’en
GASTER, Chrestomatie româna. I. G

XCVIII Introducere.

substituindu-se de cătră Anthim căte un cuvânt muntenese în locul celui
transilvănean.

De origine curat munteană pare a fi codicele mixt din care am re-
produs părţi din Isopie (No. 107), viaţa sf. Sava (No. 108) si glo-
sariul slavono-român (No. 109). Tot de aceeași origină este și Antho-
loghion (No. 110) a cărui legătură cu Mineiul (No. 99) merită ase-
menea o cercetare specială.

Cu acest text se isprăveşte numărul textelor muntenesti din vol. I.
Caracterul dialectic al textelor din vol. al II-l* mai ales când nu aparţin
literaturei bisericești propriu zise, devine în ce în ce mai precis, cu căt
ne apropiăm de vremurile noastre. Diferenţele dialectale se accentuează
din ce în ce mai mult, și greutatea ce am simtit-o la clasificarea textelor
din vol. I. dispare cu încetul. Indoeala ce am avut câte o dată dacă un
text era transilvănean sau muntean, se limpezeste la textele din vol. II-lea.
Avem a face numai cu foarte puţine cărţi bisericești; cu atât mai mult
însă cu texte mirene și cu manuscrise. Gruparea este deci mai ușoară, și
vom considera ca muntenesti cele următoare: Ceasoslovul lui Anthim
(No. 116). După cele ce am constatat la Noul Testament tipărit de același
Anthim, mă îndoesc de originalitatea cărții; se poate ca acest Ceasoslov
să fie de asemenea numai o reproducere puţin modificată după Ceasoslovul
mai vechiu transilvănean. De origine muntenească este tâlcul lui The-
ofilact (No. 118); Calendarul (No. 120) care cu toate că a fost tipărit
în Braşov, pare însă a fi scos după un original alcătuit în Muntenia; Invä-
tätura lui Anthim (No. 121), Cazaniile lui Ilie Minieat (No. 122)
precum și Evanghelia (No. 124). Pe când Evanghelia lui Greceanu din
1693 (Vol. I, p. 308) era o copie după Noul Testament de Belgrad, în-
dreptată după originalul grecesc ce sa tipărit alăturea, textul de faţă
nu este decât o retipărire puţin modificată a Evanghelici lui Greceanu,
schimbările fiind mai mult de un caracter gramatical, de pildă substitu-
indu-se perfectul compus în locul Aoristuluï: au venit în loc de veni,
fost au, în loc de fu ete.

Insir apoi ca aparţinând acestui grup, Comoarea lui Damaschin
(No. 125), si Cartea de bucate (No. 126). Oxisteri (No. 127), Istoria
Rosească (No. 128) si Moartea lui Petru cel mare (No. 129) sânt niște
remanieri muntenești ale unor originale moldoveneşti. Pentru No. 128 nu
încape nică o îndoeală, de oare ce se pare a fi opera lui Miron (sau Neculae)
Costin, cronicarul Moldovei. Povestea lui Alexi omul lui Dumnezeu
(e 136) este curat muntenească, tot așa si Varlaam de Boţulescu
No. 139) și Simeon Thesalonie (No. 140); Iliodor (No. 144) numai
pănă la un punct, căci pare a fi o schimbare munteană de la un original mol-
dovenesc. Urmează apoi Omiliile lui Macarie (No. 149), Physiologus (2)
a 150), Pravila lui Ipsilante (No. 154), Cronica lui Dumitrache
No. 155), Aravicon Mythologicon sau Halimaua (No. 156), Pravo-
slavnica Invăţătură (No. 164), Poeziile lui Văcărescu (No. 166).
lerotocrit și Aretusa (No. 173) aparţine iarăși clasei indoelnice, de
oare ce pe lângă forme pronunţate munteneștă se strecoară prin text si

Introduction. XCIX

éloigne, comme je Vai déjà dit, par des changements lexicaux, tels que des
mots d'origine transylvaine remplacés par des correspondants en valaque.

Enfin, au groupe valaque se rattache encore le codex mixte, dont
nous avons tiré des fragments d'Isopie (N° 107), la Vie du S' Sava
(N° 108), le glossaire slavo-roumain (N° 109); de même que l'Antho-
logion (N° 110), dont le rapport avec le Mineiu ci-dessus (N° 99) méri-
terait aussi une étude spéciale.

. Avec ce dernier texte se complète le nombre des textes valaques
renfermés dans le premier volume. Le caractère dialectical des textes du
Il? volume, de ceux surtout qui n'appartiennent pas à la littérature
ecclésiastique proprement dite, devient de plus en plus précis, à mesure
qu’on approche de notre siècle. Les différences dialectales s’accentuent de
plus en plus et la difficulté que nous avons éprouvée dans la classification
des textes du 1” volume disparaît peu à peu. Les doutes qui nous ont en-
vahis parfois dans ce volume pour savoir si un texte était d’origine tran-
sylvaine ou valaque, s’évanouissent dès qu’il s'agit du deuxième volume.
Nous avons affaire dorénavant à fort peu de livres ecclésiastiques, et, par
contre, à un grand nombre de manuscrits et de livres profanes. Le groupe-
ment devient par conséquent moins difficile. Nous allons énumérer mainte-
nant les ouvrages appartenant au dialecte valaque : Le Ceasoslov d'Anthime
d'Iberie (N° 116), bien que, d’après tout ce que nous avons constaté au
Nouveau Testament imprimé par le même écrivain, nous doutions de l’ori-
ginalité du livre; il se peut bien que ce Ceasoslov soit aussi une reproduc-
tion légèrement modifiée du Ceasoslov plus ancien transylvain. Le Co m-
mentaire de Théophilacete (N° 118); le Calendrier (N° 120) bien
qu'imprimé à Brașov, semble être la copie d’un original composé en Va-
lachie; Les instructions d'Anthime (N° 121); le recueil de Cazanii
d’Ilie Minéat (N° 122) ainsi que l'Evangile (N° 124). Ce dernier n’est
qu’une édition peu modifiée de l'Evangile de Greceanu, les changements
y étant plutôt grammaticaux, comme par exemple l’usage du passé indéfini
pour l’Aoriste : am venit au lieu de venii, fost-au pour fu ete.; tandis
que l'Evangile de Greceanu datant de 1693 (vol. I, p. 308) était une
copie du Nouveau Testament de Belgrade, corrigée d’après l'original grec
avec lequel il fut imprimé ensemble.

Viennent ensuite le Trésor de Damascène (N° 125), le Livre de
Cuisine (N° 126), Oxisteri (N° 124), l'Histoire russe (N° 128) et
la Mort de Pierre-le-Grand (N° 129) qui ne sont que des adaptations
valaques d'originaux moldaves. Il n'y a pas de doute pour le N° 128 qui
semble être l'œuvre de Miron (ou Nicolai) Costin, le chroniqueur de la
Moldavie. Le récit d'Alexis, l'homme de Dieu (N° 136) est d'origine
purement valaque, ainsi que Varlaam de Bofuleseu (N° 139), Siméon le
Thessalonien (N° 140) et jusqu’à un certain point Héliodor (N° 144),
qui paraît aussi n'âtre qu’une copie valaque d'un texte en moldave. Appar-
tiennent encore au groupe valaque les Homélies de Macarie (N° 149),
Physiologus (?) (N° 150), la Pravila d'Ipsilanti (N° 154), la Chro-
nique de Dumitrache (N° 155), Aravicon Mythologicon ou Halima
(N° 156) l’Instruction orthodoxe (N° 164) et les Poésies de Vaca-
rescu (N° 166). Pour Hiérotoerite et Arétuse l’origine est douteuse,
car on y trouve des formes valaques à côté d’autres absolument moldaves.

G*

C Introducere.

unele moldovenești. Vieţile sfinţilor (No. 180) din potrivä, cu toate
că au fost tipărite la Neamţ se vede că au fost scoase de pe un izvod
muntenesc curat. Cauza acestor forme muntenesti mai poate să fie că aceste
vieţi au fost alcătuite în limba bisericească, care precum am pomenit maă
sus, a devenit graiul literar bisericesc, deosebit de cel popular si mirean
care era si mai dialectic.

Caracterele luï Paris Mumulean (No. 191) sânt scrise în dialectul
(limba) lui Văcărescu; de același dialect ţine Loghica lui Chir Grigorie
(No. 192) si Pildele lui Golescu (No. 193) cu care se închee literatură
literară propriu zisă. Zapisele de prin carte si textele munteneștă ce ur-
mează aci sânt însemnate ca atari, aşa extractul din Opincar (II, p. 258)
si așa toate acele ce aparţin literaturei populare. Influenteï limbei literare
se datorește fonetica cam uniformă ce se poate observa mai în toate aceste
texte din urmă. Pe ici pe colea se strecoare însă forme populare maï ales
la vocale si la unele consonante ca j si g și alte mici schimbări. Deosebirea
cea mare între diferitele texte constă mai ales în dicţionarul lor. Vorbe
cu un înţeles local denotă originea imediată a cântecului, sau basmului sau
ori ce alt text ar fi. Ca texte muntenești avem deci p. 1%, 7%, 9%. No. 6,
7, 3,9, 13, 15, 20, 299, 29%, 98, 83, 35, 88, (42), 43, 53, 54, 55, (62),
12, 76, 82, 86, 88, 89, 94, 98, 99, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107,
108, 109, 110, 116, 118, 120, 122, 124, 125, 126 (127, 128, 129),
136, 139, 140, (144), 149, (150), 154, 155, 164, 166 (173), 180, 191,
192, 193. | : |

Transilvania. Intorcându-ne acuma la dialectul l'ransilvänean
vom nota întăiu acele texte, cari prezintă fenomenul Rotacismului, adică
schimbarea lui n în r între vocale.

In Chrestomatie se află peste tot patru texte cu acest fenomen ca-
racteristic și adecă Psaltirea (p. 1%), Praxapostol (p. 2%), Legenda Dumi-
niceï (No. 4), si un tâlc al Evangheliei (No. 19) din 1619. Din aceste patru,
cele două din urmă sânt scrise, adică copiate de către popa Mihaiu din
Mähaciu, care în Epilogul la catechismul din 1607 (p. 48) serie ciri în loc
de cine, adică înlocuește pe n între vocale cu r. Datele si localitatea unde
“au copiat si de cine s'au copiat aceste doux texte cu formele dialectale
pronunţate fiind cunoscute ne constrâg a considera si cele-l-alte două texte
în cari se găsesc aceste forme sau datorite unui singur individ, sau ceea ce
este mai probabil de o provenienţă localnicä de tot, de unde-va din Transil-
vania de Nord, poate chiar de la Măhaciu. Mai la vale voïu reveni asupra
acestui fenomen. De observat mai este forma păr, în loc de păn, pănă de
origine bucovineană (v. glosarul s. v. păn).

Nu mai puţin greu este apoi a hotără caracterul dialectice al celor
alte părți din codicele copiat de popa Grigorie. Dintwaceste A pocalipsul
Apostolului Pavel (No. 1) si St. Sisinie (No. 3) au un caracter mol-
dovenese, oare-și-cum modificat de câtre copietorul, dar totuși nu într-
atâta ca să se șteargă cu desăvărșire caracterul original. Catechismul
(No. 13) stă într’o legătură strânsă cu Cazania lui Coresi; dar are forme
ulterioare transilvănene, atât lexicale cât și fonetice. Ceea ce ni-l arată a
fi o lucrare posterioară, localnicä, dependentă întrun mod fundamental de
cartea lui Coresi. Același caracter transilvănean îl au, precum am observat,
și cele alte texte pe cari eu le consider a fi prelucrări ulterioare ale operilor

Introduction, CI

Les Vies des Saints (N° 180), par contre, bien qu’elles fussent imprimées
à Néamtz (en Moldavie), paraissent être une copie d'un original valaque,
Les formes valaques proviennent peut-être de ce que ces Vies sont écrites
dans la langue de l’église, qui, comme je l'ai dit plus hant, était devenue un
idiome littéraire différent du dialecte populaire et profane.

Les Caractères de P. Mumuleanu (N° 191) se rattachent également
au groupe valaque; de même la Logique de Chir Grigorie (N° 192) et
les Maximes de Golescu; c'est avec ce dernier livre que finit la littérature
proprement dite. Les extraits des textes valaques qui suivent sont signalés

comme tels, aussi bien celui de POpincar (II, p. 258) que tous les autres
appartenant à la littérature populaire. C’est à l'influence de la langue lit-
- teraire qu'on doit la phonétique presque uniforme que l’on observe dans les
_ textes de la littérature populaire. Çà et là ont pénétré pourtant des formes
_ populaires dans certaines voyelles et consonnes surtout, comme j et g, ainsi
que d’autres petits changements. La grande différence entre les divers
textes consiste principalement dans le vocabulaire; de mots ayant un
sens local, dénotent avec exactitude l’origine immédiate de la chanson, du
conte ou d'un texte quelconque. Nous avons donné des textes valaques à
la page 1%, 7%, 9%, N° 6, 7, 8, 9, 13, 15, 20, 229, 220, 28, 33, 85, 88 (42)
43, 53, 54, 55, 62, 72, 76, 82, 86, 88, 89, 94, 98, 99, 101, 102, 108,
104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 116, 118, 120, 122, 124, 125, 126,
ca 198, 129), 136, 139, 140, 144, 149, (150), 154, 155, 164, 166,
173), 180, 191, 192, 193.

Transylvanie. En passant au groupe transylvain, nous mention-
nerons de prime abord les textes qui présentent le phénomène connu sous
le nom de rotacisme, à savoir le passage de n en r entre deux voyelles.

Dans la Chrestomathie l’on trouvera en tout quatre textes en ce

enre : le Psautier (p. 1*), le Praxion (p. 2*), la Légende du Dimanche
(No 4) et l'Evangile avec commentaire (N° 19) de Van 1619. Parmi ces
quatre textes, les deux derniers ont été écrits ou copiés par l’abbé Mihaiu
de Mahaciu, qui, dans l’Epilogue du catéchisme de 1607 (p. 43) écrit ciri
au lieu de cine, par conséquence usa du rotacisme. La date et le lieu où
ces deux derniers furent copiés, ainsi que le nom du copiste étant hors de
doute; nous fait croire que les autres deux textes dans lesquels ces formes
se trouvent sont l’œuvre d’un seul individu ou, ce qui est plus probable en-
core, qu'ils proviennent de la même localité, probablement quelque endroit
du Nord de la Transylvanie, peut-être bien de Măhaciu. Il faut encore re-
marquer la forme păr au lieu de păn pour pănă originaire de la Bucovine
(v. le glossaire s. v. păn).

Il n’est pas moins difficile encore de préciser le caractère dialectal
de certaines parties du codex copié par l’abbé Grégoire, telles que l’A po-
calypse de St Paul (N° 1) et St Sisinie (N° 8), qui se rattachent au
groupe moldave, bien qu’elles fussent légèrement retouchées par le copiste,
mais pas assez pour rendre méconnaissable leur nature primitive. Le caté-
chisme (N° 13) se trouve dans un rapport étroit avec la II* Cazania de
Coresi, mais il est profondément imprégné de formes transylvaines lexi-
cales et phonétiques, qui sont justement la preuve d’un travail postérieur,
local, qui dépend entièrement du livre analogue de Coresi. Les autres
textes, que je considère comme des refontes ultérieures des œuvres de Co-

CII Introducere.

lui Coresi si adică Psaltirea (p. 1*) și Praxapostolul (p. 2%) cară au pe
lângă aceasta si rotacismul. Dacă am divide dialectul transilvănean într’unu
de Nord-ost și altul de Sud-vest, ași zice că cel dântăiu se apropie
mai mult de graiul popular din Moldova si Bucovina, pe când cel din urmă
se apropie mai mult de cel din Muntenia. Textele pomenite pănă aci
aparţine toate clasei de Nord-ost, sau pentru a preciza-o încă și mai mult
geograficeşte ași spune că toate aceste sânt din Maramureş sau din Buco-
vina, pe când graiul din Ardeal propriu zis si din Haţeg este acela de Sud-
vest. Tipäriturile ce voiu pomeni de aci înainte aparțin, în cea mai mare
parte, acestor provincie din urmă, pe când manuscrisele, în mare parte,
constitue monumentele literare ce posedâm din Nord-ostul Transilvaniei.
Acolo nefiind nică odată tipografii, ușor putem înţelege că sau făcut copii
în seris, după cărţile tiparnice de prin sudul Transilvaniei, cari erau rare
și scumpe si că sa modificati limba cacă nu se potrivea întocmai cu graiul
de acolo; cu atât mai mult cănd acele au fost de origină munteneascä.

Un text adevărat Transilvănean este acel al Paliei (No. 10) care și
el nu prezintă absolută unitate în fonetica sa. Nu se aseamână apoi de loe
cu textele Coresiane, dovedind iarăși cum-că acele texte nu ’si au ori-
ginea lor în Transilvania și nu reprezintă acel dialect decât în rarele escep-
țiuni cari sânt datorite lucrătorilor și ajutătorilor lui Coresi, când la tradu-
cere, când la tipar.

Mai mult se aseamână însă cu această limbă a lui Coresi, cele-l-alte
cărți tipărite în Transilvania în secolul XVIII-®, căcă ele stau deja supt
influența Evangheliei, a Psaltirii și a Cazanielor lui Coresi. Limba literară
începe a se fixa. Nu puţin contribuește Noul Testament de Belgrad
(No. 42) la această fixare si închiegare. Precum am văzut deja mai sus,
cartea se datorește munceï si științei unui Muntean. Izvodul alcătuit de
dânsul se continuă de către alţi si se adaptă cerinţelor locale de către
învățații din Belgrad, dar ei deja au conștiința diferenţelor dialectale,
și ei sânt cei dintăi cari se încearcă să creeze o limbă literară română,
care nefiind. seamă de formele dialectale, tinde a fi o limbă înţeleasă și
prin urmare adoptată și imitată de toţi; ceea ce sa și întâmplat până la
un punct.

Limba Psaltirei de Belgrad (No. 52) se aseamână cu aceea a Noului
Testament dar se apropie și mai mult de acea a Palieï.

In Geografia Ardealului (No. 58) dăm iarăși de forme cară se
apropie de graiul muntenese, deosebindu-se de Psaltirea (No. 52) si de
Paliea, d. e. neavând $ ci numai 3, tot așa % ţine locul lui y ete. cu toate
că cele-l-alte forme sânt curat transilvănene. Mai pronunţat dialectal este
caracterul Asezämintelor (No. 70) si acel al textului ce urmează (No. 71)
cari se pot numără la clasa Nord-Ost.

Același caracter îl are apoi un Diaconariu (No. 79) care din ne-
fericire ni s'a păstrat numai întrun exemplar defect. Nu poate să fie opera
lui Ioan din Vinţi, căci se deosibeste în fonetica sa de Sicriul (No. 84)
si de Cărarea pre scurt ale acelui autor (No. 85) care urmează în limba

Introduction. CII

resi, tels que le Psautier (p. 1*) et le Praxapostol (p. 2*) présentent
également un caractère transylvain, et de plus suivent le rotacisme. Si
Von pouvait diviser le groupe transylvain en deux sousdialectes : de Nord-
Est et de Sud-Ouest, on verrait que le premier se rapproche du langage
populaire de la Moldavie et de la Bucovine, et que le dernier ressemble
davantage à celui de la Valachie; tous les textes d'origine transylvaine
mentionnés jusqu'ici appartiennent à la classe Nord-Est, ou bien pour préciser
d’une manière plus exacte, proviennent du Marmoros ou de la Bucovine;
tandis que le langage du S.-0. est celui de la Transylvanie et du Hatzeg.
Les textes imprimés que je mentionnerai plus loin appartiennent, pour
la plus grande partie, à ces dernières provinces, alors que les manuscrits
forment généralement les monuments littéraires du groupe N.-E. Comme
il n’y avait pas d'imprimerie dans cette région, on comprendra facilement
que l’on n'y pouvait faire que des copies manuscrites d’après les ori-
ginaux imprimés au Sud de la Transylvanie, qui étaient fort rares et hors
de prix et modifiées dans un dialecte différent de celui de ce pays-là; à plus
forte raison, si les livres provenaient de la Valachie, comme je Vai expliqué
plus haut.

Un texte d’origine purement transylvaine est celui de la Paliea
(N° 10) bien qu’il n’offre pas une unité absolue dans sa phonétique. Il ne
ressemble point aux textes de Coresi, ce qui prouve une fois de plus l’ori- -
gine non transylvaine de ces derniers, dont les seules et rares exceptions
qu'on trouve dans la traduction et dans impression sont dues aux colla-
borateurs et aux imprimeurs de Coresi.

Ce sont plutôt les textes imprimés au XVIII" siècle en Transylvanie
qui subissent fortement l'influence des œuvres de Coresi, telles que l’Evan-
gile, le Psautier et la Cazania. C’est vers cette époque que la langue com-
mence à se fixer et à se préciser, grâce principalement aux influences du
Nouveau Testament de Belgrade (N° 42), œuvre de mérite due au
labeur et au talent d'un écrivain valaque. Ce livre servit à beaucoup d’imi-
tations, et les savants de Belgrade, qui possédaient déjà la connaissance des
variétés dialectales, l’adaptèrent conforme aux exigences du dialecte local
et s’efforcèrent, les premiers, de créer une langue littéraire roumaine, qui,
sans tenir compte de formes dialectales, tendit à devenir une langue in-
telligible et correcte, ce qui, jusqu’à un certain point, s’est précisément
réalisé et réussit à être adoptée par un grand nombre d'écrivains postérieurs.

Dans le Psautier de Belgrade (N° 52) la langue ressemble en quel-
que sorte à celle du Nouveau Testament, mais se rapproche encore davan-
tage de celle de la Palie.

La Géographie de la Transylvanie (N° 58) présente égale-
ment des formes semblables à l’idiome valaque, tout en s’éloignant de la
langue du Psautier (N° 52) et de celle de la Palie, comme par exemple
pour ce qui touche à usage du 3 à la place de S qu’elle ne possède pas
et l'emploi de # pour y, ete., bien que les autres formes appartiennent
au dialecte purement transylvain. Les Așezăminte (N° 70), ainsi que le
texte qui les suit (N° 71), offrent un caractère très sensible du groupe N.-0.

De même un Diaconariu (N° 79), qui, malheureusement, s’est
conservé dans un texte incomplet. Je ne le crois pas être l'œuvre de l'abbé
Jean de Vinţi, car il s'éloigne par la phonétique du Sicriul (N° 84) et de

CIV | Æntrodustre

si grafia foneticä pe acea a Nouluï lestament de Belgrad si apartine claseï
Sud - Vest.

Molităvnicu (No. 87) se aseamână cu ,Diaconaru“ de mai sus.
Acela, fiind tipărit în Belgrad și mai având și alte forme dialectale sigure,
ne întărește în judecata cum să și „Diaconaru“ este de aceeași origină.
In Chroniea lui Dorotheus (No. 95, p. 311) avem un text de origine
moldovenească care a trecut prin mâna unui copist din Transilvania;
amestecul ambelor dialecte o dovedește. Mai greu este de precizat ca-
racterul operilor lui Alexandru Dascal. Penticostariul (No. 96) se
aseamână cu graiul de Nord-Ost adică eu al Moldovei, iar textul ce ur-
mează: Psaltirea cu tâle (No. 97) dacă n’a fost prelucrată de un scriitor
din Muntenia, ne ar arăta același autor scriind în două dialecte bine
deosebite, ceea ce este cu neputinţă. Mai mult asï înclina a crede cum
că Alexandru Dascal a fost Moldovean și că Psaltirea este o copie mun-
tenească. .

In vol. al Ile al Crestomatiei avem întăiu Calindariul (No. 120)
care are deja caracterul limbei literare munteneștă; tot așa este cazul cu
Catechismul (No. 147, p. 97) care sa tipărit în Viena si anume pentru
folosul Românilor de supt stăpănirea Austriei. Nici Biblia lui Clain
(No. 165) cartea cea mai voluminoasă ce a apărut în Transilvania în tot
cursul secolului al XVIII“ nu_se depărtează de această limbă literară,
din care au dispărut mai toate urmele dialectale. Nu întru în chestiunea
originalității acestei producţiuni, cu toate că e lesne de presupus că sa
folosit Clain de Biblia de Bucureștă.

Caracterul dialectal ese mai vădit la iveală în productiunile beletri-
stice și literare ce se datorese seriitorilor transilvăneni de pe la sfârşitul se-
colului al XVIII-a. De atuncea începe abea adävärata literatură originală,
când autorul nu se mai mulțumește a fi un traducător sclavie, urmărind ori-
ginalul strein din cuvânt în cuvânt, ei autorul, sau este cu totul original
în concepţiunea sa, sau prelucrează în mod liber subiectul imprumutat de
aiurea.

Precum am văzut, când am tratat despre istoria literaturei românești,
literatura din Transilvania este supusă unei înrăuriri cu totul deosebită de
aceea supt care s'a născut, a crescut și s'a desvoltat vechea literatură română.

Acestei înfluenţe deosebite se și datorește schimosirea stilului în
acele opere cari sânt traduse dintro limbă cu desävärsire opusă spiri-
tului limbei românești.

O altă cauză puternică care a înrâurit în Transilvania asupra limbei
române de pe acea vreme este tendinţa latinisării, care începe a se
manifesta pe atuncea, și a cărei urme se pot observa în serierile lui Maior,
Clain, Țichindeal si alţii. Tendinta era îndoită, adică de a serie limba
română cu litere latine si de a elimina din dicţionarul limbei, ori ce
cuvânt ce se părea a fi de origine nelatineascä. Tendinţa. întăăa a produs
acea încurcătură grafică din care n’a esit nică chiar cea din urmă ortografie
autorizată; căci uniă scriau etimologiceste, alţii transeriau sunetele române

Introduction. Cv

la Cărare pre scurt (N° 85), dont la langue et l'orthographe sont celles

“du Nouveau Testament de Belgrade, et par conséquent se rattachent au

8.-Y. —

Le Molitävnie (N° 87) ressemble au ,,Diaconariu‘“ précédent.
Celui-lă, imprimé à Belgrade et présentant de plus des formes dialec-
tales évidentes, nous confirme l'opinion que le ,,Diaconariu‘ doit être de
la même origine. La Chronique de Dorotheus (N° 95, p. 811) est
un texte d’origine moldave, ayant passé par les mains d’un copiste transyl-
vain; le mélange de ces deux dialectes nous le prouve suffisamment. Il est
plus difficile à préciser le caractère dialectal dans les œuvres d'Alexandre
Dascalul. Son Penticostariu (N° 96, p. 312) se rapproche du dialecte
(N.-E.), de la Moldavie, et le texte qui suit: le Psautier avec commen-
taire (N° 97), au cas où il n'aurait pas été refait par un écrivain valaque,
nous présenterait le même écrivain s'exprimant dans deux dialectes dif-
férents, ce qui réellement est impossible. Je serais plutôt porté à croire que
Dascal était Moldave et que le Psautier ne serait qu’une adaptation valaque.

Dans le second volume de la Chrestomathie, nous avons d’abord le
Calendrier (N° 120) qui porte déjà la marque de la langue littéraire,
valaque; de même le Catéchisme (N° 147), imprimé à Vienne et publié
pour les besoins des Roumains habitant l'Autriche. La Bible de Claïn
(N° 165), l’œuvre la plus volumineuse qui ait paru au XVIII” siècle en
Transylvanie, ne s'éloigne pas non plus de cette langue littéraire, dont
toutes les traces dialectales se sont complètement effacées. Il est inutile
de me prononcer sur l'originalité de cette traduction, car il est facile à sup-
poser que Claïn s’y est servi de la Bible de Bucarest,

Dans les productions littéraires, en prose ou en vers, des écrivains
de la Transylvanie vers la fin du XVIII” siècle, ce caractère dialectal est
encore plus sensible. C’est à peine à partir de cette époque-ci que com-
mence la littérature véritablement originale, où l’on n’a plus affaire à des
traductions serviles, qui suivaient mot-à-mot le texte original, mais à des
écrivains, ayant une puissante faculté de conception ou à des traducteurs
habiles, qui refont, conforme au génie de la langue roumaine, les travaux
des autres. |

La littérature de cette province, ainsi qu’on l’a vu lorsque j'ai parlé
de l’histoire de la littérature roumaine, est soumise à une influence bien
différente de celle qu’a subie l’ancienne littérature roumaine dans son déve-
loppement. |

C'est à cette influence qu'on doit la bizarrerie du style dans les livres
traduits d’une langue absolument opposée au génie de la langue roumaine.

Une autre influence non moins puissante fut la tendance à latini-
ser, qui commence à se manifester à cette époque-là, comme l’on en peut
se convaincre par les traces qu’elle a laissées dans les ouvrages de Maior,
de Clain, de Țichindeal et d’autres. La tendance était plutôt double : car il
s'agissait d'écrire le roumain avec les caractères latins, et aussi d’éli-
miner du dictionnaire chaque mot qui ne semblait pas être d'origine
latine. Le premier essai donna naissance à une confusion orthographique
d’où n’est pas encore sortie même la dernière orthographe officielle : quel-
ques-uns écrivaient selon l’étymologie, d’autres rendaient les sons propres
au roumain par des signes arbitraires, et c’est à peine de nos jours qu'est

CVI Introducere.

cu semne arbitrare și abea acuma începe să răzbată o ortografie curat fo-
netică, întoemai precum era cea veche chirilică, care a reprodus cu o
esactite perfectă toate sunetele proprie graiului românesc. "Tendinţa la-
tinisării a contribuit la decâderea literară si la sărăcirea limbei, ce se
poate observa în cursul secolului al XIX-1*%, mai ales acolo, unde această
tendinţă predomina.

Ca esemplu de ortografie cu litere latine am tipărit textul No. 174
adică Acathistul lui Clain, după cum se pare, cea mai veche carte bi-
sericească română tipărită cu litere latinești; din care cauză reprezintă deja
acele dificultăţi și nedumeriri ortografice ce se perpetuă supt forme va-
riate la toţi urmașii, ce întrebuinţează literile latine. Valoarea esactă a
vocalelor și a sunetelor curat românești nefiind decât abea indicată, toate
acele texte cu ortografii mestesugite si sucite nu sânt decât de o valoare
îndoelnică pentru cercetările filologice. Din această cauză n'am reprodus
alte texte decât acel Acathist si câte-va cântece populare din Sas-Regen
(Transilvania), cară au fost scrise de culegătorul cu o astfel de ortografie.

In cărţile însă cari au păstrat slova chirilică caracterul dialectic reese
din ce în ce mai mult, și această cu cât ne apropiăm de epoca modernă.
Asa avem Retorica (No. 167, p. 162) si toate operile lui Barac, si
Aaron de cară voiu vorbi mai la vale.

Gromovnicul (No. 168) este o copie făcută de către un Muntean
după un izvod transilvănean. Contrariul, adică copiarea și tipărirea în
Transilvania de texte muntenești, se înţelege cu modificări mai mult sau
mai putin pronunțate dialectale, a avut loc la Bertoldo (No. 170), Sin-
dipa (No. 175) si Esop (No. 182, p. 207). Așa că în toate aceste, avem un
amestec de dialecte.

Forme dialectale pronunţate sau strecurat apoi în Arghir și
Elena a lui I. Barac (No. 172) precum si în Patima (No. 176) a lui
V. Aaron. Tot așa este cazul cu Didahiile (No. 179), ale lui P. Maior
si cu Hronica (No. 181) a lui Sincai. Tichindeal în Fabule (No. 183)
începe a schimba limba întroducând câte-va neologisme, dar totu-și mai
păstrează ortografia chirilică și astfel ne arată caracterul dialectic al limbei
serise de dânsul. Verșul Cotronţei (No. 186) ca o productiune populară
oglindește întrun mod corect dialectul local; păcat numai că P. Furdui
a întrebuințat literile latine si ortografia ungurească, care întunecă putin
caracterul adevărat al sunetelor românești nereproduse cu esactitatea al-
fabetului chirilic. Colindele ce urmează (No. 187) sânt de asemenea
de origine transilvană, limba fiind mai mult populară. Mai literară este
limba în Chiemarea la typărire (No. 188) a lui Loga și în Răsipirea
lerusalimului (No. 189) de I. Barac, dar are forme dialectale amestecate
cu formele literare.

La suma textelor de origine transilvăneană mai este de adăugat
textul dialectal din Haţeg și cântecele populare din secţiunea
literaturei populare, a căror ortografie nu este în tot deauna fonetică cei,
când mai mult, când mai puţin etimologică, iar graiul este acel al cule-
gătorului, influențat de acel a poporului, fără al reproduce cu acea esac-
titate care e necesară pentru cercetări filologice. Avem deci următoarele
texte ca reprezintând graiul din Transilvania: p1%,:9%...No. (1, 3), 4,

Introduction. CVII

apparue une orthographe purement phonétique, ainsi que l'était l'ortho-
graphe cyrillique, qui reproduisait avec une parfaite précision les sons

iculiers au langage roumain, La seconde tendance contribua aussi, de
son côté, à la décadence littéraire et à Vappauvrissement de la langue du-
rant tout le XIX" siècle.

Comme exemple d'orthographe en caractères latins, j'ai donné le
texte N° 174, un fragment de l’Acathiste de Claïn, le plus ancien livre
ecclésiastique imprimé en semblables caractères, et qui présente, le pre-
mier, déjà toutes les difficultés orthographiques que l’on verra, sous des
formes plus ou moins différentes, se perpétuer dans tous les livres des
écrivains postérieurs, se servant de Valphabet latin. La valeur exacte de
certaines voyelles ou consonnes propres au roumain étant insuffisamment
indiquée, le mérite des textes imprimés avec une orthographe pareille,
compliquée et travaillée, ne peut être que fort douteux pour les recherches
philologiques. C’est pourquoi je me suis borné à l’unique reproduction de
PAcathiste et de quelques chants populaires de Sas-Regen (en Transyl-
vanie) écrits également en caractères latins par celui qui les a recueillis.

Par contre, le caractère dialectal s’est mieux conservé dans les textes
imprimés en caractères cyrilliques, et il se fait sentir plus on avance vers
l'époque moderne, comme dans la Rhétorique (N° 167) et dans toutes
les œuvres de Barac et d'Aaron, dont je parlerai plus tard.

Le Gromovnic (N° 168) n’est qu’une copie faite par un Valaque
d’après un original imprimé en Transylvanie. Le contraire “est produit,
avec certaines modifications plus ou moins sérieuses, pour Bertholdo
(N° 170), Sindipa (N° 176) et pour Aesope (N° 182), de sorte que dans
tous ces livres on trouve un mélange de dialectes.

Des formes dialectales prononcées ont pénétré dans Arghir et Hé-
lène de Barac (N° 172) ainsi que dans la „Passion“ de V. Aaron, dans les
Didahii (N° 179) de Pierre Maior et dans la Chronique de Șincai.
Tichindeal, dans ses fables (N° 183), commence à se servir de néologismes,
mais conserve encore l'orthographe cyrillique, à l’aide de laquelle il est
facile de reconnaître les nuances dialectales. Le Versul Cotronţei
(N° 186) comme production populaire reflète d’une manière exacte la na-
ture du dialecte local ; il est à regretter seulement que Furdui se soit servi
de caractères latins et de l’orthographe hongroise, qui altère en quelque
sorte la valeur réelle de chaque son roumain, non plus rendu avec la même
exactitude que par l'orthographe cyrillique. Les Colinde qui suivent

° 187) appartiennent également au groupe transylvain, la langue en
étant plus populaire. Elle est purement littéraire dans la Chiemarea la
typarire (N° 188) de Loga et dans la Dispersion de Jérusalem
(N° 189) de J. Barac, bien que dans ces œuvres on trouve parfois encore
des formes dialectales.

Voilà où je me suis arrêté pour ce qui concerne les textes d'origine
transylvaine. Il me reste pourtant encore à ajouter un texte dans le dia-
lecte du Hatzeg, et aussi quelques chants populaires, dont l’ortho-
graphe n’est pas toujours phonétique, mais plus ou moins étymologique, et
dont le dialecte est celui de l'éditeur influencé par celui du peuple, sans
le rendre avec l'exactitude nécessaire dans une semblable recherche. Les
textes représentant le dialecte de la Transylvanie sont : p. 1*, 2%. N° (1,

CVIII Introducere.

10, (13), (42), 52, 58, 70, 71, 79, 84, 85, 87, (95), (96, 97), (120),
147, 165, 167, (170), 172, 174, (175), 176, 179, 181, (182), 183, 186,
188, 189.

Moldova. Dupä ce am analizat din suma textelor publicate în ambele
volume toate acele ce am crezut că aparţin dialectului muntenese și celui
transilvănean, toate cele-l-alte reprezintă dialectul moldovenesc. Nu este
deci necesar a le înşira aci, şi mă voïu mulţumi numai cu câte-va indica-
tiunï generale. Din toate dialectele, afară de acela cu rotacismul cel
moldovenese cel mai pronunţat este. Dacă vre odată ne îndoiam asupra,
unui text de este din Muntenia sau din Transilvania, care ar fi locul ade-
vărat de provenienţă, o atare îndoeală nu încape la textele moldovenești.
Chiar prelucrări făcute aiurea din aceste texte din urmă au păstrat foarte
des forme cari ne arată caracterul moldovenesc al originalului. Astfel de
împrumutări si schimbări din texte moldovenești în texte muntenesti si
viceversa am pomenit foarte des în această introducere fiind de atäta im-
portanță pentru studiul dialectelor române.

Luăm de pildă textul cel mai vechiu moldovenese tipărit, adică Ca-
zania lui Varlaam (No. 37) şi vedem că numai un an după aceea apare
o editiune muntenească, tipărită la mânăstirea Dealului. Limba moldo-
venească este cu desävärsire schimbată în editiunea muntenească. Studiul
acestor două verziuni, una aläturea de alta ne va da rezultatele cele mai
pozitive si cele mai satisfăcătoare asupra caracterului dialectal muntenesc
si moldovenesc si a supra deosebirelor între aceste două, pe la întăăa jumă-
tate a secolului al XVIIVea. Tot așa s'a încorporat Pravila lui Vasile Lupu
(No. 40) în Pravia mult mai voluminoasă a lui Mateiu Basarab (No. 53).

Nu mai putin pronunţat decăt în acele opere reese graiul moldovenesc
la Cronicarii Moldoveni. Abea pe la mijlocul secolului trecut se strecoare
limba literară bisericească în operile literare bisericești și în tipăriturile
din Moldova. Mersul gradat al desvoltării dialectale s'a păstrat. mai bine în
manuscrisele de origină moldovenească și mai ales în literatura populară
serisă. Cu cât aceste texte provin din provincii mai în spre Nord, de pildă
din Bucovina, cu atât mai pronunţat este caracterul dialectice; așa schimbä-
rile vocalelor e în i, ea în è etc. si altele ce n’au intrat în limba literară se
află cu prisos în texte cum este: Intrebarea înţeleptului cu lume
(No. 145) sau Istorie Poamelor (No. 146) Avestita (No. 171) si
snoavele p. 359—360; mai ales în textele din sbornicul de la 1784, pu-
blicate subt No. 157, 158, 159 și 160 cari reprezintă graiul din Bucovina,
căcă acolo s'a copiat acel manuscris.

Foarte important ca rezultat al cercetărilor noastre este apoi faptul că
din toate textele atât tiparnice cât și manuscrise nu se află nici unu care
să prezintă fenomenele cunoscute din graiul popular moldovenese modern,
răspândit și prin unele părţi răsăritene din Ardeal, si adică trecerea lui p
înainte de i în eh, alui b+i — gh; v+i—=isau j; e+i=s;m+i=h.
E un fapt cu atât mai curios cu cât această trecere este regulată în dialectul
Macedo-român și la mai întreaga populaţiune de azï a Moldovei, pe când

Introduction. CIX

8); 4, 10, (18), (42), 52, 58, 70, 71, 79, 84, 85, 87, (95), (96, 97),
(120), 147, 165, 167, (170), 172, 174, (175), 176, 179, 181, (182),
183, 186, 188, 189:

Moldavie. Maintenant, après avoir énuméré parmi les textes de la
Chrestomathie, ceux qui appartiennent aux dialectes valaque et transyl-
vain, il est tout naturel que tout le reste est de provenance moldave. Je
ne crois pas par conséquent nécessaire de les mentionner ici; je me bor-
nerai seulement à donner quelques indications générales. Le dialecte mol-
dave est le plus prononcé de tous les autres, à l'exception du dialecte
qui présente le phénomène du rotacisme. Si l’on pouvait parfois douter

de la provenance réelle d’un texte imprimé en Valachie ou en Transyl-
. vanie, un semblable doute ne saurait subsister pour ce qui touche aux textes

moldaves. Même les adaptations des textes moldaves faites en dehors de
la Moldavie, ont encore conservé telles autres formes qui trahissent leur
origine primitive. Dans l’Introduction j'ai montré un fort grand nombre
de semblables adaptations de textes valaques en moldaves et vice-versa,
vu l'importance qu’elles ont pour l'étude des dialectes roumains.

Prenons par exemple le plus ancien texte moldave imprimé, la Ca-
zania de Varlaam (N° 37) et nous constaterons qu’une année à peine
plus tard parut une édition valaque, imprimée au monastère de Deal. La
translation d'un dialecte dans l’autre y est très sensible. Une étude com-
parative entre ces deux versions nous fournirait les résultats les plus précis
et les plus satisfaisant sur la nature des dialectes et leur dissemblance vers
la première moitié du XVII“ siècle. C’est de la même façon que la Pravila
de Vasile Lupu (N° 40) a été incorporé dans la Pravila plus volumineuse
de Matei-Bassarab (N° 53).

La nuance dialectale est non moins sensible dans le style des chro-
niqueurs moldaves, car ce n’est À peine que vers le milieu du siècle der-
nier que la langue littéraire ecclésiastique commence à s’insinuer également
dans les œuvres imprimées en Moldavie. La marche progressive du déve-
loppement littéraire est mieux représentée par les manuscrits et surtout
par la littérature populaire écrite. Plus les textes proviennent des provinces
du Nord, telles que la Bucovine, plus la nature dialectale est sensible. Des
changements de voyelles, comme € en î, ea en è et beaucoup d’autres que
la langue littéraire n’a pas admis, se trouvent de plus dans des textes tels
que : le dialogue du sage avec le monde (N° 145), l'Histoire des
Pommes (N° 146), Avestiţa (N° 171), les anecdotes p. 359—360
et principalement les textes du Codex de 1784, publiés sous les N*157,
158, 159 et 160, et qui représentent le dialecte de la Bucovine, où le
manuscrit a été copié.

VUn fait très important, résultat de nos recherches, est que de tous
les textes imprimés ou manuscrits, il n'y a pas un seul qui présente les
phénomènes particuliers au dialecte moldave populaire de nos jours, répandu
également dans certaines régions orientales de la Transylvanie, tels que le
passage de p devant i en eh, de b+i en gh, de vi en i ou j, de e+i en &,
de m--i en à. Et ce fait est d'autant plus curieux que ce passage est de
règle encore dans le dialecte macédo-roumain, ainsi que chez presque toute

CX Introducere.

nici o urmă nu se găsește la vre-unu din numeroșii scriitori Moldoveni din
a căror opere atât publicate cât si manuserise am dat extracte aci.

După cum însă se poate dovedi atât prin ajutorul monumentelor lite-
rare cât şi prin viul graïu al locuitorilor, se pare că în secolii din urmă un
dialect, care are multe afinități cu dialectul Istrian și întru cât-va cu cel
din Macedonia sa răspăndit cu încetul de-alungul șirului munţilor Carpaţi.
Niste Mocanii sau mai bine păcurari originară de dincolo de Dunăre, cari
vorbeau acel dialect trebue să se fi întins de la Sud-Vest la Nord-Ost tot
de-alungul munţilor si la un moment dat să se fi așezat în unele locuri,
mai ales în acele putin populate, precum era Moldova de Nord. Acestora sar
datori formele cu rotacismul. O altä imigratiune a unui element român în
număr considerabil, venind din Macedonia sa efectuat în see. XVI si :
XVII care urmând drumul bătut de mocanii sa întins din Transilvania
prin Maramureş pănă în Bucovina. In cursul a doi secoli sa contopit cu
elementul maï vechiu îndigen, modificând întrun mod esenţial graiul ace-
stuia. Contopirea și schimbarea graiului a avut loc însă abea în cei din
urmă doi secol, după ce se închegase deja limba literară română în forma
ei de faţă. Căcă schimbări precum le prezintă dialectul moldovenesc de
pildă, bi=ghi, pi==chi ete. precum am observat nu se găsesc nică măcar
în acele texte cari sânt de origină cu totul populară. Urme numai se pot
găsi pe ici pe colea, câte un cuvânt, câte o formă se strecoară întrun
text, care de altfel mare nimica în comun cu acea esceptiune. Se pot ast-
fel urmări numai tendinţele latente ale unei schimbări ulterioare, produse
însă nu în modul organic al desvoltării ci în modul violent al amestecării
și contopirii cu un dialect întrodus de aiurea.

«

Altfel o schimbare precum este aceea de care ne ocupâm ar fi fără
seamăn în istoria limbelor. Localizarea acestui dialect, reprezentat în Chre-
stomatie numai prin texte macedonene și istriene (si numai câte un exemplu
din ţara Hațegului si din Văleni de munte) dovedește că stă în legătura intimă
cu acel element care locuește azi în creerii munţilor Carpaţi, care pribegind
din loc în loc ea păstori cu turmele lor, varănd aci si ernănd aiurea, în
Istria si Macedonia, s'a hotărât a se așeza și a stăpăni ţinuturile atăt de
des bătute de dânsul, dar că a venit de sa sălășluit aci abea în timpuri
relativ moderne. Astfel sar esplica uşor acea schimbare surprinzătoare a
graiului moldovenesc si acel al locuitorilor megieși de prin munţii Tran-
silvanieï.

Nuanţa dialectală din Basarabia este reprezintată prin textul No.
185 iar cântecele populare și textele de literatură populară fiind
scrise în limba literară nu au decât puţine forme dialectale pronunţate. Pe
cât am putut am păstrat ortografia culegătorilor neschimbată, căci nu voiam
să iau asupra mă răspunderea de a transerie poate neesact texte dialectale
schimbându-le ast-fel fără voia mea caracterul lor distinctiv.

*
* *

ra. S

FITI OI CA N Del Dé da

Introduction. CXI

la population actuelle de la Moldavie, tandis que dans les ouvrages des chro-
niqueurs moldaves on ne trouve aucune trace de pareils changements.

Ainsi que Von peut s'en assurer à l’aide des monuments littéraires
et par le langage vivant des habitants, il semble que dans les derniers siècles,
un dialecte ayant beaucoup d'affinits avec le dialecte istrien, s'est répandu
peu à peu le long des Carpathes. Quelques ,,mocani‘‘ ou bien bergers, ori-
ginaire d'au-delă du Danube, se seraient répandus du Sud-Ouest au Nord-
Est tout le long des montagnes, et à un moment donné se seraient établis
dans certains endroits, principalement les moins peuplés, comme l’étaient
les parties du Nord de la Moldavie. C'est à cette colonie que l’on doit l'in-
troduction du rotacisme. Une autre immigration d’un élément roumain
en nombre considérable, venant de Macédoine eut lieu entre le XVI” et
le XVII” siècle. Ils suivirent la route frayée par les bergers ou mocani, et
s'étendirent en Marmoros et en Bucovine en passant par la Transylvanie.
Ils fusionnèrent avec l'élément indigène ancien durant deux siècles, modi-
fiant ce dernier d'une manière absolue. La fusion et la transformation de
ces deux dialectes se sont effectuées à peine durant les deux derniers
siècles, après que la langue littéraire roumaine se fût désormais arrêtée à
lu forme actuelle. Des changements dans le dialecte moldave, tels que
bi = ghi, comme nous l’avons déjà vu, ne se retrouvent même pas dans les
textes avec un fond populaire. C’est à peine si l’on y rencontre une trace,
çà et lă un mot ou une forme qui d’ailleurs n’ont rien de commun avec
le reste. L'on ne peut donc suivre que les tendances insensibles d'un
changement ultérieur, produit non à la façon naturelle du développement,
mais d’une manière abrupte dans la fusion violente d’un dialecte indigène
avec le dialecte étranger.

D'ailleurs un changement, comme celui dont nous nous oceupons ici,
serait sans exemple dans l’histoire des langues. La localisation de ce dia-
lecte, représenté dans la Chrestomathie par des textes macédoniens et
istriens (avec un seul exemple du Hatzeg et de Văleni de munte) prouve
qu’il est dans un rapport étroit avec le dialecte de la population qui se ren-
contre dans le creux des Carpathes, errant de place en place comme les
bergers avec leurs troupeaux, passant l’été dans un endroit et l’hiver ailleurs,
dans l’Istrie ou la Macédoine, jusqu’à ce qu’elle se décida à s’y établir et
à se rendre maître des régions qu’elle avait tant de fois parcourues, mais
qu'elle s’y fixa à une époque relativement moderne. Ainsi s'expliquerait
facilement et cette transformation surprenante du langage moderne mol-
dave, et parmi des habitants des montagnes aux confins de la Tran-
sylvanie.

La nuance dialectale de la Bessarabie n’est représentée que par le
texte N° 185, et les chants populaires et les textes appartenant à
la littérature du peuple n'offrent que fort peu de différences dialec-
tales sensibles. Autant que j'ai pu, j'ai gardé intacte l’orthographe des édi-
teurs, ne voulant pas prendre sur moi la responsabilité d’une transcription
peut-être inexacte, en altérant le caractère dialectal des textes.

*
* *

CXII Introducere.

Cu aceasta se închee darea mea de seamä asupra textelor publicate
de mine: Ce valoare au pentru cercetärile filologice si istorico-literare
îndreptate în spre deslusirea crestereï limbei românești si a resfirării ei în
dialecte și nuanţe de dialecte; cum cu ajutorul acestor texte se poate
urmări desvoltarea limbei de la monumentele cele mai vechi până la cele
maï moderne. Ele ne arată ce forte au contribuit la formarea si ce ele-
mente sau întrebuințat la alcătuirea literaturei românești si ele constitue
monumentele neperitoare ale neamului român.

irâe — l'on pout suivre —— de la langue,
uments les plus anciens aux monuments les plus modernes. C’est
Le ma Be sur la valeur intrinsèque qu'offrent pour les

philologiques et d’histoire littéraire les textes, que j'ai repro-
| vue de mettre en lumière le début et le développement de la
e roumaine, et de suivre sa séparation en dialectes; ils nous font voir

"constitutifs de la littérature roumaine. Nous pouvons dire qu'ils
sent les monuments impérissables de la nationalité roumaine.

Gramatica.

$. 1. Alfabetul.

Aa (a), a (b) a (v), r (ga, go, gu; ghe, ghi), A (d), ce (e),
x (j), 3 sau s (d = dz), 3 (2), Hïi(i}, 4 (5), x (ca, co, cu;
che, chi), a (D), m (m), n (n), o w (0), n(p), p(r), es)
rm (+), o $ (u), 4 (£), F (h), u ($), u (ci, ce; ëa, to, cu),
un (s), un (st), * (&, ü), à ( ü, ä), Mi (i, y) k ( = ea),
A (à), 10 (ru), ta (a), a (ea), e (th), VW (ps), â &) v (y,v)
A (în, D, u (ge, gi; ga, go, Bu).

$. 2. Accentele.

(7) accentul tonice, (S) am pus pe è lung final dialectal = à italian, istr. € sau e.
(—) semnul preseurtärif, se pune pe abreviaturi. (+) stă deasupra cuvântului
în loc de m sau n.

$. 3. Abreviaturile

se fac prin eliminarea vocalelor, sau prin tăierea ultimelor silabe, „de pildă:

SIncran — Ap(o}st(o)l, Aanseés — D(u)mn(e)zeu, cry — stih, cour — sfânt,
zau — zacealo etc.

$. 4. Articolul.

I. Substantival sau enclitic:

Masc. Sing. Nom. -l (-ul), -lu, -le, -a; G.D. -lui, -lu, lu, -i; V. -0, -e, -le.

Plur. Nom. A; G.D.V. -lor.
Fem. Nom.Ac.-a; G.D. -eï, ii.

Plur. Nom. Ac. V. -le; G.D. -lor.

Macedor. -lu, -le; -lui. Hi; -lor. -a, „ea; -lăi. -le; -lor.

Exemple: S.m. G.D. lu; lu: 2%,3. 3%,92.9. 6%. 8,5 08 119,9:
18%, 2,3, 15%, 9. 16,3. 1. 2:92. 3. 6. 7. 10.1 12,2. 13,8 10. 16,5 102...
21. 23. 24. 25,2. 26. 27,2. 80. 2.8. 32, 2.3. 38,3. 35,2. 36,3. 37,23. 44. 58,2.
74. 81. 85,2.3. 90, 3. 93, 1.2. 107, 3. 130, 2.3. 131. 132, 2. 134,2. 137,2. 107,3.
207,3. 221,3. 5. 77,2. 258,2. v. si pronumele pers. persoana 3%: el.

Plur. G. -loru 1. 3. j

II. Adiectival:

Masc. Sing. Nom. Ac. V. cel, ăl; G.D. celui, ălui.

Plur. Nom. Ac. V. cei, ăi; G. D. celor, ălor.
Fem. Sing. Nom. Ac. V. cea, a; G.D. cei, ăi.

Plur. Nom. Ac. V. cele, ale; G.D. celor, alor.

cel și cea sânt si pronume demonstrative v. $. 6, No. III.

—_ 7

Gramatica, CXV

III. Pronominal:
Mase. Sing. al. Fem. Sing. a.
"Pur, al, Plur. ale.

IV. Nehotărăt:

Mase, Sing. Nom. Ac. un; G.D. unui,
Plur, Nom. unit; niște; G. D. unor; nistor,
Fem. Sing. o, ună; GQ. une.
Plur, Nom. unele; G. D. unor.
Macedor. un, unul; unâ, unei. niște.
un si o v. numerale $.7.

$. 5. Substantivul.

I. Declinarea nearticulatä:

Masc. Sing. si Plur. bürbat(-ti); GQ. de-, a bärbat(ti); D. bărbat(ț1); Ac. pe băr-
bat(ti); V. bärbat(ti); Abl. de la bärbat(ti).

Fem. Sing. si Plur. fată (fete); G. de-, a fată; D, fată; Ac. pe fatñ; V. fată;
Abl. de la fată (fete).

II. Declinarea articulată :
1. Cu terminatiune consonantică:

Mase. Sing. Nom. Ac. banul; G. D, banului; V. bane, banule.

Plur. Nom. Ac. banii; G.D. banilor; V. bani, banilor.

Macedor. luplu, a luplui, lupu; luplii, luplior.

Exemple arhaice si esceptiuni: Plur, Nom. upostoly 77,3; G.D.
-lylor 116,3. brazâlor 5. 234, 2. copiei 200, 2. dărnițâlor 240,3. domnieluru 53,3.
fecioarii 315,2. grumadâi 258. înțălepțâi 5. 181,2. direpțâlor 256,2. b. 232,3. frață
6. 230. frațâlor 259,1.2, 6. 234, morțâi 215,2. mesterdi 6. 136.

Sing. V. învățătoriu 108,3; -țătoară 187.

Domn, doamne ete.

2. Cu terminatiune vocalicà:

a) -u. Nom. Ac. boul; G.D. boului; V. boule.
Plur. Nom. boii; G.D. boilor; V. bor, boilor.
Macedor. favrulu, favrului, favrilii, favrilor.
b) 1. -e. Nom. Ac. cărbune-le; G.D. -lui; V. -le.
Plur. cărbuni-i; G.D. -lor; V. -ni, -lor.
nume, V. nume.
Macedor. jone-le, jone-lui, jone; jon-lii, jon-lor, joni.
d) 2. -ea. Nom. nenea; G.D. nenii; V. nene.
Plur. Nom. nenil;. G.D. nenilor; V. neni, «ilor.
5) 3.-e. Nom. pârslea; G.D. pârslii; V. pârsle-o.
Plur. Nom. pârslit; G.D. ilor; V. pärsll, «ilor,
gâdea.
c) -a. Sing. Nom. popa; G.D. popii; V. popo.
Plur. Nom, popii; G.D. popilor; V. popi, “ilor.
vlădică, iuzbasa, G. D, -pi 92,2; =pie 92,2.
Macedor. Dumnezeu, V. -zeale d. 272,3; gione, V. gioneale d. 275.
H*

CXVI

Fem. 1.

1. Fem.

G.

Gramatica.

a) terminatiunea -a. Nom. Ac. casa; G. D. casei; V. casă.
Plur. Nom. Ac. case; G.D. caselor; V. case, -lor.
b) Sing. Nom. Ac. seara; G.D. scării; V. scară.
Plur. Nom. Ac. scările; G. D. scărilor; V. scări, -ilor.
c) -că. Nom. Ac. turturică; G.D. turturiceï; V. turturico.
Plur. Nom. Ac. turturicele (-relele); G. D. turturicelor; V. turturicelor.
Macedor. luna, lunilii, lunâ. lunile, lunilor, lune.

. terminatiunea -e.

a) Sing. Nom. Ac. V. cartea; G.D. cărții.
Plur. Nom. Ac. cărțile; G.D. cărţilor; V. cărți, -ilor.
b) Nom. zestrea; G.D. zestrei; V. zestre.
Plur. Nom. zestrele; G. D. zestrelor; V. zestrelor.
Macedor. adunarea, adunarilii, adunare ; adunârle, adunârlor, adunâri.

. terminatiunea -ie.

Sing. Nom. datoriea; G. D. datoriei, -iii; V. datorie.
Plur. Nom. datoriile; G.D. datorielor, “iilor; V. datorielor, “iilor.
Macedor. istoriea, istoriilii, istorie; istoriile, istoriilor, istorii.

„ terminatiunea -eauă.

Sing. Nom. steaua; G.D. stelei; V. steauo.
Plur. Nom. stele; G.D. stelelor; V. stele, stelelor.

termin. în -a: Macedor. steaoa, steaolii, steao; steale, steallor.
Exemple arhaice şi escepţiuni:
D. -eei. asineei 36,2; aspideei 16,2. 60; apeeï 1,2; caseei 13,2; credin-
teeï 10%,3, 11%; fôteeï 12,2; învățătureei 138,3; nâpăreeei 60.

G. D. -ieï, dulcetieï 13*,3; Gheenieï 113,2; gropiei 230; inimieï 13,2. 97,3.

G. D..-ii. beséreciÿ 114. 129. 148,2; besérici 77,3. 317,2. 193; besea-
rici 257,3. d. 9; besericii 363,3; bisericii 297; maicii 249,3;
casi 291,2. 296. 2. 7,2; cäsi d. 169,2; babii d. 362,2.3; coro-
niă b. 219,2; carătii 5. 73; ectii 329,3. 330; cinà 332; doamnii
d. 68,3; lunii 5. 9,2; apii 69. 265. 6. 111,2; dumnezäoat 6. 83,3.

G. D. = — 98. 87,3; gropi 138,3; fabuli 5. 213; făpturi 5. 100;
dumnezăoai 3. 84,3.

G. D. -âi. maicâi 64. 340,2; comoardi 23; casti b. 117,2; cunostintéi
b. 156,2.

G. D. -e. basne 359,3; drâpte 345,2; biruinté 192, 2.

G. D. -eï. asinei 232,3; babei b. 348; besèreceï 107,2. 220; câtei 130,3;

137. 141. 154,2; învățăturiei 25,3; limbiei 6*, 2. 125,3; lumi-
niei 85,3; lumiriei 3*; Asiei 36.

crăiasei b. 77; gupănâsei 45; maicei.

Plur. -ă. biruintäle b. 198; blăndețăle 5. 65; buzăle 350,3; cădelniță

b. 14,2; casăle 333,2. d. 56,3. 113,2. 171,3. 218,2; cosità
b. 89,2; cucoarăle b. 132,3; fețăle 301,3; fețâle d. 218; fiïa-
răle d. 150,2. 164,3. 217; -rălor d. 59,1; ghiarăle b. 129,2.
130,3; grăunță b. 66,3. 221,3; limbâ 8. ete.

Adiective femin.: alâsă 8.10; amară 363,3. 5. 48, 179,3; aprinsă 147,3; —

5. 86. 141. 172,3; groasă 6. 141. 145. ate,
-&. megiiaș? 197; fapteale 99,3; — - faptile 2. 49; biruintilor
b.;:197,2: Lust b. 98,3; căsi b. 223. 225.

e i Comb icia dl aa iii ai

7

PER,

Gramatica, CXVII

2. Fem. term. în -e:
G. D. -eeï. afunzimeei 86,8; legeel 5,8.
Sel, bunătâției 112,2; cârției 97,3; chemariei 10*,3; creștinătâției
89,8. 98; cetätiei 176,2.8; dereptâției 10%, 18%,8; legiei
16*,8; lumieï 1. 12,2. 17,2. 18,2. 29,2. 41. 46,2 64, 56,8.
84, 8, 104, 109,2. 154,2. 186; măiîneâriei 80; mâriei 11,2,
34,3. 85; mariei 36; — (grand) 11*,2; meserâtâției 25; mie-
riel 98; morției 18*, 14%,3. 28, 99,2. 102,2. 188,1.2. 141;
nopției 34,2. 154.
el. cetăței 66. 67,8; direptăței 48; mârei 49,3; nopteï 286,2.
it arderii 281,3; cülit 286,2; cărții 125,2.3; cetății 147,2.
b. 197,8; cinstit 5. 5,2; creștinătății 76,2; direptății 79,2;
dragostii d. 23; lumii 96,2. 118,3; mării 110,8. 127,2; mă-
nâstirii 78; morții 166,2.
A. cetățâi 254; mortdi 257,2, 267,8.
ş DA cruci 106. 226,2; lumi 86,8. 42,2; mănăstiri 94,2; nopți 245,
3. Fem. term. în -ie:
G.D. i bätäit à. 159; bogății b. 95 (-tieï 5. 128,3); curätit 79.
-di. avuțăi b. 359,2.
Plur. în -ă. bätränetà 2. 63,2; cărțâle 251,2.3; Neutre: brață b. 190,2.3.
230,3; carăle 5.293; gerurâ 8; giudâță 150,2 (-te 46. 119. 3.9).
i. bhrisoavile b. 219,8, 222,2. 220,2.
Macedor. Sing. G. D. a ingiurarelieï b. 267,2.3; lumi-lliei d. 280,2.
Plur. ingiurârile b. 267,2.3.

III. Numele proprii:

Mase. 1. Consonantă: Musat; G.D. lui M.; V. Mușate.
V. Isoape 351,2; Anadami d. 135,2,
2, -e. Sing. Nom. Ac. V. Gheorghe; G.D. lui Gheorghe.
Plur. Gheorghii; G.D. Gheorghilor.
G. Mihnieï 172; -nei d. 206,2; Mambre-ei 37.
3. «ie. Zaharie; G.D. lui Zaharia; V. Zahario.
G. Antonii 6. 199; Ghenarii 44.
4. -u, Radu; G. D. lu R.; V. Radule!
Sandule; Vladule. Alexandre!
5. -a. Luca; G. Lueat 307,3. G. Cogoleï 53,2; Agripei 148,2; -pii
149,2; Nekiteï 53,2.
Fem. Martha; Martel; Martho!
Ana; Anei; Anno!
Nume proprii.
G. D. -iei. Xenedoriei 37,2; (cei, Araviei b. 55,8).
G.D. -t Annit 249,3. 3. 171,2; Aretusit 5. 178; Aravit 367,2.3; Artemii
. 91; Elisaftit à. 61,2; —, à, Evi d. 232,2,
G. D. -âi. Dâmboviţâi 189,2.
V. Evvo 64,2.
Substantivele comune, adică de doue genuri, se declinä la singular ca
masculine, iar la plural ca feminine.
Aceeași regulă urmează și adiectivele, cari se deelinà ca substantive.
Formele lor feminine și plurale sânt însemnate în glosar.

“CXVIII Gramatica,

$. 6. Pronumele.

I. Pronume personal.
Pers. 1.

A) absolut.: Sing. Nom. eu; G. meu; D. mie; Ac. mine.
Plur. Nom. noi; G. nostru; D. nouă; Ac. noi.
B) conjunet.: Sing. D. îmi, mi, -’mi, mi-; Ac. mâ.
Plur. D. ne, ni; Ac. ne.
Macedor. eu; niui; niia; mine. noi; a nostror; nao; noi. nii; me; nâ.
Istr. 16; mire; (a) miile; nôi; a nô(i); Conj. mê; (ä)m(ï); n(6); n(6).
Exemple arhaice și esceptiuni: eu 3. 4, 8. 16,2. 40. 51,3. ete.;
meu 8; mieu 5. 18,2. 3. 31. 42,3; mie 4. 5.12. 18,3. 52,2; mii 207. 2. b. 199;
mine 1. 4. 10,2. 16,2. 16*,3. 18,3; mene 1*,6. 6. 40. 46. 47,3. 104. 108. 184,2.
366,2. 3; meînre 2*,1, 4%,3. 6%,3. 7%; minre 2*. 6%,3; m 215,2; mi 9; mi 6.
2*,3; em b. 47; mù 18,2; mă 3,2. 3; mâ 16,3. 18,2. 364,3; me 2*,3, 4%. 5*,
Macedor. Nom. mine d. 270,2. 272,2. 274,3; ieu 0.281,83; mt b.270,3;
măi b. 263,2. 265,2.
Istr. îo b. 284; mire b. 285.
Plur. Nom. noi 1. 3; Ac. D. nui 55. 36,3. 2; noao 10. 25,3. 27. 40,3.
17,2. 167,3. 5. 101,3; noaoû d. 252,3; noaâ 48,2. 108. 187. 196,3.
230. 322,3. Bb. 11. 199,2; noaâ 179; noa 207,2; noo 35. 11,2. 119,2;
nuoi b. 56,3.
nostru, V. pron. posesiv.
D. ne 26,2. 27,2; ni 285; nă b. 271.
Macedor. nă 8.279. 282.
Istr. na b. 288.
mines 94,2. 183,

Pers. 2.

A) absolut.: Sing. Nom. tu; G. tâu; D. tie; Ac. tine.
Plur. Nom. voi; G. vostru; D. voao; Ac. voi.
B) conjunet.: Sing. D. âţi; ti; “ţi; ti-; Ac. te.
Plur. D. vă; vi; Ac. vă.
- 3; ât 254,2.
Macedor. tu; tui; tea; tine. voi; vostror; vao; voi. te; te. vâ.
Istr. tu; tire; (a) tie. voi; a vô(i). t6; (ä)t(r); v(6); vê.

1; el; | Pers. 3.

A) absolut.: Mase. Nom. Ac. el; G. D. lui; lu; Plur. Nom. Ac. ei; G.D. lor.
Fem. Nom. Ac. ea; G.D. ei; Plur. Nom.Ac. ele; G.D. lor.

Reflexiv Sing. Plur. G. său; D. sie; Ac. sine.
Ace. cu pron. conjunet.: sine-mi; sine-fi; sine-și.
B) conjunet.: Mase. D. âï, i, -ï, ï-; Ac. àl, -], l-; Plur. D. le, li; Ac. ăi, à, 1-.
Fem. D. îi, i, i, ï-; Ac. o. Plur. D. le, li; Ac. le.
Reflexiv: D. își, si, “și, si-; Ac. se.

Gramatica. CXIX

Macedor. Abs, el, lui; elii, lor. Ya, Hei, în; ele, lor. sû, se; Conj.
Hi, lu. là, li; Fem, li, u. là, le,

Istr. Abs. mase. 16, 16, atè, tell, tel, atel; Conj. (A), l(6i). 11, I(e);
Fem. ia, Ia, ală. lale, iale, aïale; Conj. vo, o, la. H(oï), le, I(e), sire, sé.
Exemple arhaice și esceptiunt: elû 141; eal 801. 4, 860,2; clu 2.
5. 6. 14. 14*,2. 27,1. 8. 54,2; del b. 68,2, lui 25. 35; lu v. Articol. ef 1. 2. 5. 18.
26,2, 192; eai 1. 300,3. 807; lor 1. 9. 19,2. 28. 84,8; eah 142; ceah 186,2;
| à 807. 5.85. 171,2. 8; ei 29,2; eai 806,8. 5.83. 85; eale 8*,2, 24,2, 84,2, 40,8.

42,2. 281; el 5.73; tale 67. 94,2. 167,8. 349; à 2. 17,8. 19,8. 26,2, 30,3. 88.
89,8. 51,2; B. 212,2; eï 216, 2; e 6.360; -17. 18; le 8. 28; D 7; LA 18; di
218; 6 29,2. 7. 8. 18. 15,2. 18. 27,2. 46,2. 60,2. 218; le 46; 14 5%,2. 7*; sine
46,3. 50,2; siînre 4*,8; sdne 364; sdni 5.360; pie 285. b. 14; piea 313,2; -pi 2.
235,2; își 167; 4 362,2. 8. 51,8. 120,2. 122; elu-pi 7. 21. 128,2; lipi 828,2,
b. 62,8. 107. 208,8: 21, 8. 8, 79,8. 107,2; loru-pi 21,8. b. 57,8. 83,2; sine-mi
316,2; sine-și d. 5.
Macedor. Plur, Nom. edi b. 268,8; ellă b. 276,3; a lei b. 267,2; D. M
d, 263,3. 264,8. 265,3. 266; il b. 270. 272; UN 5. 281; li b. 272,8; Ac. -lă
d, 272,2; lu d. 272; 14 b. 265,8. 266,2; là b. 276,2. 279,3; le b. 278,8; li

d, 266.
: Istr. Sing. Nom. egl d. 283; G. ieilt d. 282,3; D. lu b. 283,8, 284,2. 8,
; 285; Plur. Nom. el 5. 282,2. 286,3; D. lu 5. 283; la b. 284,2; lieï
| b. 288,8; li b. 284,2; N b. 283,8.
E 2. nus. Simplu.
À) nus, nusä. nusi, nuse.
Artie. nusul, nusa. nușii, nusele,
| Macedor. nâsu, nâsâ, nâsi, nâse.
{ B) Sing. mase. îns; fem. însă; Plur. mase. înși; Fem, înse.
| Compus cu pron. conjunctive.
| 1. Sing. mase. însu-mi; Fem. însa-mi; Plur. mase. înși-ne; Fem. înse-ne.
2. Sing. mase. însu-ți; Fem. însa-tl; Plur. mase. înși-vâ; Fem. înse-vă.
3. Sing. mase. însu-și; Fem. însa-și; G. D. înse-și; Plur. masc. înși-și;
Fem. înse-si.
| Mase. Nom. dânsul; G.D. -lui; Plur. Nom. Ac. dânșii; G. D. dânșilor.
| Fem. Nom. dânsa; G.D. dânsel; Plur. Nom. Ac. dânsele; G.D. dânselor.
| Macedor. însuni, insuti, insusi, insusä, inșină, inșivâ, insusi, insusf.
Exemple arhaice și escepțiuni:
| nus 100,2. 102,2. 108,8, 187,2.
nusul 18,2. 21,2. 68,2, 85,3; nuyit 15,2. 85,8; musa 108,3. 188,1. 2; nu-
L sele 81.
| îns 15. 231,2. 232,1. 2; Plur. éngi 306,3.
ş Mase. Conj. însul 99. 137,3. 139,3. 186; Plur. mase, însu-mi 92,3. 98,2, 138,3.
b. 363,2. |

insu-fi 113,2. 192,3. 186. 345,8. 5.48. 119. 149,2. 6. 208, 2.

însu-pi 15,2. 41,8. 44,2. 47,3. 56. 62. 69,2. 88,2. 97,3. 100,2. 182. 281,2.
309,3. 316. 817,2. 342,2. 367,3. 8. 21. 78. 80,8. 120. 127. 168.

înpi-ne 44,8. 109,2. d. 124,8. 164,2.

înpi-vă 46,2. 50. 140,2.

înșiși 46,3. 60,2, 111. 130,3. 278,2.

d d pri in ai d

„i ăia ar dinu a acacia 38 Adi a
pe |
Se é

CXX Gramatica,

Fem. însă 110. 188; Plur. înse 229,2. 3; Comp. s. însă-mi 53; însa-fi d. 194;

însă-și 141. 5. 163,2; însa-ș b. 179,2. 363,2; Plur. însăși b. 87,3; înse-ș 32,

adins-voi-si 12*,2; adins-ei-si 12*,2; adinși-și (semet ipsos) 12*.

cătrăns 108,3; -însu 31. 365,3; di însul 48,2, 84,3; di insu 366,2; d'ins
367,3; d'inșii 15,3. 59,3; dănsăle Fem. plur. d. 132,3.

într'änsul d. 157; Fem. într'ănsă 8; Plur. mase. d i 11. 15,3. Fem,
într'änsile b. 91,2: dentr'ânse 57.

pre îns 67. 230. 286,2; pre însul 185,1. 2. 187,2. 3. 267,3; priînsul 82;
“insu 51,2; prinsu 365; priînși 50,2. 183,3; prinşi 367; — pri însă
366,2; pre-însăle 187,3; Plur. pre înșine 24; sprensă 14; print 15,3;
tant 247,3.

II. Pronume posesiv.

- A) Nearticulat.
a) cu subiectul în singular:

1. Sing. mase. mieu; Fem. mea; G.D. mele; Plur. mase. miei; Fem. mele.
2. Sing. masc. tău; Fem. ta; G.D. tale; Plur. mase. tăi; Fem. tale.
3. Sing. mase. lui; Fem. ei; Sing. masc. său; Fem.sa; G.D. săi, sale;
Plur. masc. săi; Fem. sale.
5) cu subiectul în plural:

1. Sing. masc. nostru; Fem. noastră; Plur. masc. noştrii; Fem. noastre.

2. Sing. mase. vostru; Fem. voastră; Plur. masc. voștrii; Fem. voastre.

3. Sing. Plur. mase. fem. lor, său.

B) Articulat.

al mieu, a mea; ai miei, ale mele, ete.

Macedor. ameu, niu; a mei, a mea. amele. ateu, tu; atei. ata,
ta; atale. su, sa; (sâi). a nostru, a noștri; a nostra, a nostre. a vostru,
a vostri; a vostra, a vostre. .

Istr. Masc. meu, tea; nostru, voștru; (lutela?) (alor. Fem. me, tâ;
nostré, vostré; (lutêla?) (a)lor. Plur. mase. meli, tel; noștrii, vostri; lu-
tel, (a)lor. Fem. meli, teli; nostre, vostre; (lutelïi?), (alor.

Exemple arhaice si esceptiuni:

Mase. meu 6; mieu 1*,3. 4. 14,3. 47,2. 100; mieau 366,3; miu 87. 102,3.
Fem. mâ 4. 5. 11,3; me 1. 135,2. 208. 299,3. 302. 365,3. b. 57,3. 84,2. 95,3.
138,2. 179,3. 183; meah 141,3; G. me 7. Plur. mêle 3. 4. 8. 12. 13;
meli 365,3. b. 57,3; mele 9; tei b. 69,2.
Macedor.: a meu b. 269,2. /
Istr. Plur. meli 5. 284.
Plur. nostru 1. 3. noștri 32. 66,2; -try. 76,3; nostri 69,2. noastră 9. 38,2;
mostră 45. 141,2. d. 84,2. 233; nostre 37,3. 45,2. 48,3, 363,3.
Istr. nostra b. 284,3; Plur. nostre d. 283. 284,3.
Sing. Plur. său 5. 11%; seu 2; săă 5. 12,2. 16,2; se 71,83. 5. 12; si
d. 311,3; sa 1. 2; sale 2. 3. 9. 34,2; sali B. 82,5. 119,2;
Macedor. su d. 279,2. 280,2.
Istr. Mase. sev 5. 286,2; Fem. sae d. 284, 2.

RU rr.

E |

de

Sr

Gramatica. CXXI

III. Pronume demonstrativ,
1. acest, cest. A) Nearticulat.
Mase, acest, acestui; acești, acestor. Fem. acenstä, acestei; aceste, acestor,

B) Articulat.
Mase. acesta, acestuia; aceștia, acestora. Fom. aceasta, acestea; acestea, acestora.
a) cest, cestul; cești, cestor, ceastă, cestel; ceste, cestor,
b) cesta, cestula; cestia, cestora, ceasta, cestela; cestea, cestora,
a) hat, ăstul; ști, ăstor. astă, astel; aste, astor.
d) ăsta, ăstula; astla, ăstora. asta, astela; astea, astora.

Exemple arhaice si escepțiuni: Mase. acesta 5. 21. 30,3. 66; -to
43,3; «ti 88; acista b. 66. 182,8. 359,2; acistu 87. 3.172; acestuea 17,2. 17; -ue
b, 196, 2; acâstă 15. 31,8. 34,2. 49,8. 5. 247; acestă b. 213,8; acește 2,2. 184;
aceștă 15. 18,3. 77. 100,2. 165,2; -lea 49,3. 116,3. 184,2; -eptiă b. 197, 2.
198. 222,2; acestor, -ra; cest 31. 36,2. 44,3. 74,8. 93. 102,8; cesta 162,2. 170,3;
cestul 23; -uea 32; Plur. Nom. Ac. cești 26,2. 3. d. 107; cegfi 216,2; ceagfi
b. 11,3; ceștă 85; G. D. cestor; cestora 128; dat b. 260. 362,2; ăsta; datuia
355,2; acestag 1*. 11,3. 5.8. 39,2. 58,2. 55,2. 163,3. 195,3; Plur. aïesti 226,3.

Macedor. aistu b. 265,2. 271; aistuï d. 271,3; Plur. aisti b. 266.

Fem. aëasta 2. 4. 13,2. 30,2. 36,8. 8. 61,3; G. D, aceștii 23. 46. b. 82,8,
251,3; «tie 806,3; -tiea 331,2. D, 21,2. 215; acestiea 159,2, 160; aceagtiea
b. 10,2; aceaste 77,3; -tea 123; éastü 23,2. 24,3, 26. 27,2. 38,2. 91,8. 96,3. 118,3.
131,2. 151,2. 196,3. 348,2; câată 62,2; ceptiă 82. 36,3. 79,3. 80,2. 125,2. 131,3;
cêste 25,2. 28,2. 38. 181; ceste b. 108,2. 313; adastaș 319. 320—322; aceștieașiă
331,2; astă 5. 360,3; aste b. 105. 323,3; astea 259,2. d. 261; astor d, 315,3.

Macedor. aista b. 263,8, 264,2, 278,2; aestă b. 278,2; aisteï b. 267,2.

3; aiste b. 264,8. |

Istr. casta b. 284,2.

9. acel. . A) Nearticulat.
Mase. acel, acelui; acei, acelor. Fem. acea; acelei. acele; acelor.

B) Articulat.
acela, aceluia; aceii, acelora. Fem. aceea, aceleia. acelea, acelora.
a) cel, celui; cet, celor. cea, celei; cele, celor. cela, celula; ceil, celora. ceea,
celeïa; celea, celora. i
5) al, ălui; ăi, lor, ă, älel; ale, ălor. ăla, ăluia; âla, ălora. a, alei; alea,
alora.
Macedor. ațelu, atelut; atelli, ațelor. atea, ateliei; atele, atelor.
Exemple arhaice şi escepțiuni: Mase. cel 27,2. 31. 79,2. 80, 2.

„157,2; ceal d. 9; dal 6. 56; cela 4*. 3. 4. 9. 26,3. 29,2. Nearticulat: cei

26; cie 365,3; cii d. 88. 143,3; că 363,3. Articulat: ceea 2%,3. 9*. 10%. 1. 2.
9: 19,2. 3. 29,2. 52,2. 155. 247,8. 849,8: cela 106; dad 8; ceû 50,3. 83,3; cee
16,3. 54,2; ciea 266,2. 366; cita 5.57,3. (dl Plur. -'i à. 826,8.) celora 3°,2. 1.
18. 19. 47,3. 848.

Macedor. afel 6. 267,3; Plur. ațeli d. 265.
Banat. Plur. şei à. 262,2.

CXXII

Gramatica.

Fem. cea b.11. 299; câ 17,2. 29,2. 340,2; da 34. 198. că 363,3. b. 56. 517.
64,2. 83,2. 114,2. 142,2. 181,3. 197,3. 292,2; ceu 141,2. 142,2; cee 12*,2. céea
3*,2, 29,2. 31,2. 128,2. 137,3; céea 29,3; ceii 9. 95,3. 107. b.5,2. 106,2. 164,2;
cei 306,3; cee 15*,2; cele 2; câle 5. 24,2, 25,8, 42,3. b.29,3; ceale b. 351;
celi b.65. 120,3; Art. câlâ 4. 24,3. 29,2. 31,2; câlea 34. 50. b. 13,2; cealea 8;
cale 6*,3; celâ 8.

Istr. Plur. celi 5. 283,2.

cel-al G. D. celui-Palt db. 355,2; Plur. ceilalți b. 126, 3; cielanți d. 97,3;

G. celoralalti 5. 84,2; ceea-lalti 66,2; Fem. cealaltă 6. 84,2; ceailaltă
b. 325,2. Si

Plur. Fem. G. D. celoralalte 6. 357,2.

IV. Pronume relativ şi interrogativ.
A) Nearticulat.

1. Mase. care; G. D. cărui; Fem. care; G. D. cării; Plur. cari; G.D. căror.

B) Articulat.

Mase. Nom. Ac. carele; G. D. căruia; Plur. Nom. Ac. carii; G.D. cărora.
Fem. Nom. Ac. carea; G.D. căriia; Plur. Nom. Ac. carile; G.D. cărora.
12 miscare, se declinä ca și care; Plur, niscari 177,3; -cai b. 312,2. 315,3.

2.
3.

cine; G.D. cui; cuiși 13*,3.
ce nedeclinabil.
_Macedor. care, a cui. ti.
Istr. cârle; Fem. caré; Plur. Mase. Fem. cârlii.

. Mase. căt; Fem. cătă; Plur. Mase. căți; Fem. căte; G.D. cätor;

Plur. Masc. Fem. cätâ 1,2;

. Mase. atât; Fem. atătă; Plur. atäti; Fem. atăte; G. D. atätor; Plur.

Masc. atätea 199,3; -f0 b. 46,3. 255,2; -ja b. 70,2; Fem. atäfê b. 47,2;
alité 104,3.
Macedor. Plur. Mase. ahäti 6. 280.

V. Pronume nedefinit.
A) Nearticulat.

. Sing. Mase. un: G. D. unui; Plur. Nom. Ac. unii; G.D. unor. Fem.o;
G. D. unei; Plur. Nom. Ac. une; G.D. unor.

B) Articulat.
Mase. unul, unuia; unii, unora. Fem, una, uneia. unele, unora.

. nime: G. D. nimenui, nimerui.

nimănui 171,3. 204,2; nemănui 159,2; nimărui 174. 177,3. b. 178,5.
350; nemărui 230,2. 245,3. 5.218; nimăruia 198,2; ne- d. 11,2.

. Mase. all: altui; alți, altor. Fem. altă, altei; alte, altor. Art. Mase. al-

tul, altuia; alții, altora. Fem. alta, alteia; altele, altora.
Sing. G. D. altuea 119,3. 197. 327,2; -uâ b. 189; -uia 51,2;
Plur. Nom. altie 87,2; alțâi 258,3; G. D. altorâ 88,2; Fem. G. al-
tiea d. 208; Plur. Nom. altile b. 61.

Istr. Mase. Sing. Nom. ato b. 282,2, 284,2; Fem. ata b. 283,3. 285.

. Sing. Mase. Nom. Ac. tot: Fem. toată; Plur. Mase. toți; Fem. toate;

G.D. tuturor; Art. tuturora.

a DTP PS POT POE PE PS Sn VO té ce

PETE VO LE

Ras cs

Gramatica. CXXIII

$. 7. Numerale.
I. Ordinale,
1 un, unu, ună, o (a); 2 dot, două (n); 8 trei (r); 4 patru (A); 5 cinet (+);
6 șase (5); 7 șapte (5); 8 opt (n); 9 nouû (e); 10 zece (1); 11 un-spre-zece (ai);
12 doï-spre-zece (nl); 13 tret-spre-zece (11); 20 donă-zeci (n); 30 trel-zeci (A);
40 patru-zeci (m); 50 cinel-zeci (n); 60 șal-zeci (4); 70 șapte-zeci (0); 80 opt-
zeci (n); 90 nonă-zeci (4); 100 o sută (p); 200 doué sute (€); 300 tre sute (7);
400 patru sute ($); 500 cinet sute (e); 600 șase sute (3); 700 șapte sute (7);
800 opt sute (w); 900 nonă sute (4); 1000 o mie (,4); 2000 donă mit (,#);
1891 o mie opt sute nouä-zeel și una (ça).
un: G. D, unui; Plur. unit; G.D. unor. Art. unul, unuia, unii, unora.
Fem. ună,o; G.D. uniei; Plur.une; G.D. unor. Art. una, unela, unele, unora.
un si o mal slujesc ca articol nehotärft,
doi: G. D, douor; Fem. două; G. D. douor; amândoi, -donă, -douor.
zece, sută si mie: G.D. zeci; Nom. Plur. Mase. zeci; Fem. zecile; G. D. zeci-
lor, G. D. sutet; Plur. sute, sutele; G.D. sutelor. miel; mit, miile, miilor.
Macedor. unu, unâ; doi, dau; trei; patru; tinti; șase; șapte; optu;
nau; zate; unsprezate; daosprezate; treisprezate; lintiti; treizâți; patru-
zâți; ținzâți; șaizâți; șaptezâți; optuzâti; nauzâti; unâ sutâ; dao sate;
trei sute; unâ nilie; dao nilii. Mase. doilii, doilor; Fem. daole, daolor,
treilii, treile, zatelti, zatele. (Bojadshi p. 40.)
Istr. ur, urâ; doi, do; trei; patru; tinti; sase; sapte; osän; devet; zêti;
urprezèti; doiprezêti; do-vote-zêt1; 21. ur-pre-do-vote-zêf1; 30. trei-vote-zâţi ;
40. patru-vote-zâți; tinti-vote-zêti; devet-vote-zâți; 100. sto; 200. do-vote-sto ;
milar; doi milar; 1879 milar asen-vote-sto devet-pre-sapte-vote-zăţi, (Miklo-
sich, Rum. Unters,, I, p.74.)
II. Cardinale.
* Mase. întălu, al doilea, al treilea, al zecelea, al o sutelea, al o. mielea. al din-
tălu, cel dintălu, ăl, cel deal doilea ete.
Fem. întăla, a doua, a treea, a patra, a zecea, a o suta, ao miea. cea-, a din-
tău, cea-, a deadoua ete.
Macedor. Masc. a intenea, primlu; a doilea, a treilea, a patrulea,
a tintilea, a șaselea, a șaptelea, a optulea, a naulea, a zatelea, a unspre-
zatlea, a linlițlea; Fem. a intenea, prima; a daoa, a treia, a patrua, a
tinția, a şasea, a septea, a optua, a naua, a zațea, a unsprezațea, a lintiția.
Istr. Mase. prvi; Fem. prvé; doile, treile, patrile, osmile, devetile;
deseti, desetă; do-vote-zățile.
întaiu mase. și fem. 89,3. 180. 5.31. 68,2. 65,2; întăe mase. 8,3; în-
tăi 56. 5. 50,3; ai doii 6; al doelea 110,2; al treile, al sasele, al noile,
al unsprädècele 180,2. 3; al şâseale 5.11; Fem. întăea 29,2. 115. 309,2.
6. 26; întăe 249,3; a doa 25. 26,2. 180; a treea, a patra, a cincă, a sêsea,
a şâptea 115. 180; a trie, a cince, a pdsa, a șapte d. 63,2. 65,2; a dono,
a șăsăle, a säpte b. 65,2.
Macedor. de fintânin d. 267.

Ş. 5. Verbul,

I. Verbul auxiliar cam,
Infinitiv. a avea, avere:

Indie. Pres.: am, ai, a (au, are); am (avém), ati (avéti), a (au).

CXXIV

Imperfect:
Aor.:
Perfect:
Plusqpf. I:
II:

IIla:
IIT 6:
Futur) E
IT a:
IIB:
IIT a:
IIT 6:
Conj. Pres.:

Perfect I:

II:
Plusqgpf. I:
IL:

Futur. :

Optat. Pres.:
. Imperfect :

Perfect I:

SEE
Plusqpf. I:
ŢI:
Cond. Pr. I:
Imperfect:
Perfect I:
IT:
Plusqpf. I:
TE:
Futur. :
Imperativ:
Infinitiv :
Perfect:
Plusqpf.: -
Part. Pres. :
Perfect:
Futur. :
Supinu :

Gramatica.

aveâm, aveai, avea; aveam, aveati, avea (aveau).

avi, avüsi, avu; avum (avurăm), avut (avureti), avu (avură).

am avut, aï-, a- (au-); am-, afi-, a (au) avut.

avusem, avuseși, avuse; avusem (-serăm), avusefi (-serefi), avuse (-seră).
avusésem, avusesesi, avusese; avusesem (-seserăm), dci a (-se-
sereți), avusese (-seseră).

am fost având, aï-, a (au)-; am-, ati-, (a) au fost având.

am fost avut, aï-, a (au)-; am-, afi-, (a) au fost avut.

voiu avea, vei-, va-; vom-, veti-, vor avea.

voiu fi avut, vei-, va-; vom-, veti-, vor fi avut.

voiu fi având, vei-, va-; vom-, veti-, vor fi având.

voïu fi fost având, veï-, va-; vom-, veti-, vor fi fost având.

voiu fi fost avut, veï-, va-; vom-, veti-, vor fi fost avut.

să am, să ai, să ară; să avem, să aveţi, să ară; sau: să aïb, să aibi,
să aibă; să avem, să aveţi, să aibă. |

să fiu având, să fi-, să fie-; să fim-, să fit, să fie având. sau:
să fi având eu, tu.
să fiu avut.

să fiu fost având.

să fiu fost avut, să fii-, să fie; să fim-, să fiti-, să fie fost avut.
sau: să fi fost eu avut. sau: să fi fost avut eu.

voiu să am, vei să ai, va să aibă; vom să avem, veţi să aveţi, vor
să aibă. sau: o să am, o sà aï ete., sau: am săam, aï săai, are să

aibă; avem să avem, aveţi să aveți, are să aibă. sau: ama avea,
aï-, are-; avem-, aveti-, au a avea, sau: am aveare.

ași avea, ai-, ar-; am-, aţi-, ar avea.

vream avea, vreaï-, vrea-; vream-, vreafi-, vrea avea. sdu: vreare-
ași, -aï, -a (ar); -am, -ati, -ar (a).

ași fi având, aï-, ar-; am-, afi-, ar fi având. sau: fire-ași având, fire-

aă-, fire-a-, fire-am-, fire-ati-, fire-ar-având. sau: de ași fi având, sau:
să ași fi având.

ași fi avut, de ași fi avut sau: să ași fi avut,

ași fi fost având, aï-, ar-; am-, atï-, ar fi fost având.

ași fi fost avut, ai-, ar-; am-, aţi-, ar fi fost avut.

de ași avea, de aï-, de ar-; de am-, de ati-, de ar avea. sau: să ași avea.
de vream avea; sau: să vream avea.
de ași fi având; sau: să ași fi având.

de ași fi avut; sau: să ași fi avut.

de ași fi fost având; sau: să ași fi fost având.

de ași fi fost avut; sau: să ași fi fost avut.

de voiu avea, de vei-, de va-; de vom-, de Ri de vor avea.
aibă, aibă; aveţi, aibă.

a avea, avere.

a fi avut.

a fi fost avut.

având.

avut.

aïbätor (avutor?).

de a avea, de a avere.

button

co US aies dr DS à té

PRES LE APO PE ANII UP RP NT ET ȘI

PT ©

+

Gramatica CXXV

Macedor.

Indie. Pres.: àmu, al, are; avemu, aveți, au.
Imperfect: aveamu, aveai, avea; aveamu, aveai, avea.
Aor.: avai, avuşi, avu; avumu, avutu, avurÂ.
Perfeet:. am avutÂ, al-, are-; avemu-, aveti-, au avută,
Plusqpf.: aveamu avută. p
Futur, I: volu avere, vrel-, va-; vremu-, vreți-, voru avere.

II: vasiamu, va si al, vasiaibâ; va si avemu, va si aveți, va si aibf.

Conÿ. Pres.: si furi că eu amu, -că tu al, -că elu are; -că noi avemu, -că voi
aveți, -că elii au,

Imperfect: si furi că eu aveamu.

Aor.: si furi că eu avui.

Perfect: si furi că eu am avută.

Plusqpf.: si furi că eu aveamu avută.

Futur, I: cando eu volu avere, canilo tu vrei avere.

II: cando va si amu, -si ai, -si aibâ.
Cond. Fut.: si avurim, si avuri, si avuri; si avurimu, si avuritu, si avuri.
Imperativ: ai, aibâ; aveți, aibâ. O

Infinitiv: avere.
Partie. : avundu, avundalui.
Istrian, vé,

Indie. Pres. : (a)m, (ä)ri, i, (ä)re, a; (4)ren, an, (ä)ref, at, (â)ru, a.
Imperfect: vâ(v)u, vévi, vâvâ; vevän, vevät, ve(v)u.

Perfect: am vut.

Plusqpf.: ve(v)u vut.

Futur.: voi vê. -.

Conj. Pres.: (â)vu, (Ai, (â)ie; (a)ién, (acţ, (ä)vu.
Cond.(Opt.): râz ve, rot vă, râi vê; rân vă, rêt vă, rê vè.
Imperativ: â(ii) (1. Plur.) arétme; 2. arét.

Infinitiv: ve.

Partie. : vut.

Exemple arhaice și esceptiuni: am 3. 9. 31. 108,2; amu 4. 5.
189,3; -'mu 92,2. 217,2. 220; ar 2,2. 108,2; -"1 2. 8. 306. 5.47; au, -u 2,2. 8.
5. 26,2. 35. 41,2; am (avem) 19. 34*, 346,2; aväm 21,2. 23. 26,2. 30,2. 81,2;
avemu 55,3; ați 5. 8. 109; au 31. 37; avèm 298; avèl 298,2; aveñ 18. 132.
810,2; avè 6. 110. 198,8. 5. 62,3. 64,2. 119,2. 134,3. 139,3; avi 15. 17,8.
296,2; avusèse 351,2; vil avè d. 128; va avè 142. à. 66,3, 67,2; ifi avè à. 225,2;
vor avè d. 220,2; or avea 6. 108,2; volu fi având 5.221; am fost având 6.34; am
fost avut 354; ași avea d. 47; aravea 339,2. à. 241; are avea 52, 2. 3. 76,3. 121,3;
arâ avea 21; ari avea d. 14; ași avea fi având à. 148,2; de va avea 291; de om
avea 197; să aïb 207,3. 5.78. 95. 98; aïbu 207,2; să albi 33. 40,2. 108. 291,3.
d. 49. 17,2. 78. 295,3; să albă 5. 16. 20,2. 32. 35. 45,3. 47. 50; va să aibă
338,3; să fiu avut 360. 361,2; avè à. 181,2. 243; a f avut 6. 173; avându 110,8.
187,2. 296,2. 349. à. 17,2.

Macedor. am 6.265; al à.264,2; are à.270,2. 274,3; era aveam

(Perf.) d. 264,8.

Istr. am 6. 284,2; 1o'm d. 286,3; om d. 282,8; aï d. 284,2; av, a

d. 284; o b.292,2; ara 6. 284,2; amo 6, 282,8; arem o 6. 282,2. 3; aren

CXXVI

Gramatica.

d. 286,3; Impf. aveia d.283,3; vut-a 5.286,3; Fut. ver avae 8.285; va
avae b. 284,2; Opt. ras b. 285,2. 7

Infinitiv.
Indie, Pres.:
Imperfect:
Aor.:
Perfect:
Plusqpf. I:

LE:

Futur. I:

II:
Optat. Pres.:

Imperfect:
Perfect I:

II:

Futur.:

Cond. Pres.:
Imperfeet.:

Perfect:

Futur.:

Conj. Pres.:
Imperfect:
Perfect:

Futur.:

Imperativ:
Infin. Pres.:
Perfect:
Part. Pres.:
Perfect:
Futur.:
Gerundiu:
Supinu:

II. Verbul auxiliar sânt.
a fi, a fire (a hi, a hire):

sănt (îs), eşti, este (e); sântem, sâneți, sânt (îs).

erâm, erai, era (erau); eram, erati, era (-au).

fui, fusi, fu; furăm (fu), fureti (fut), fură (fu).

am fost, aï- a- (au); am-, ati-, au (a) fost. sau: fost-am, -aï.

fusci, fuseși, fuse; füsem (-seräm), fuseși (-sereti), fuse (-seră).
fusésem, fusesesi, fusése; fusésem (-séseräm); fuséseti (-sesereti); fu-
sese (-seserà).

voiu fi, vei-, va-; vom-, veti-, vor fi. sau: oi fi, ei fi, a (o) fi; am
(om) fi, eti fi, or (0) fi.

voiu fi fost, veï-, va-; vom-, veti-, vor fi fost.

ași fi, aï-, ar-; am-, ati-, ar fi. sau: fire-asi, fire-ai, fire-ar; fire-am,
-ați, -ar. :

vream fi, vreai-, vrea-; vream-, vreafi-, vrea fi.

ași fi fost, aï-, ar-; am-, aţi-, ar fi fost. sau: fost-ași fi, fost-ai fi,
fost-ar fi; fost-am fi, fost-ati fi, fost-ar fi.

fire-asi fi fost, fire-aă fi fost, fire-ar fi fost; fire-am fi fost, fire-afi
fi fost, fire-ar fi fost.

fire-ași să fiu, fire-ai să fii, fire-ar să fie; fire-am să fim, fire-ați
să fiți, fire-ar să fie.

de ași fi, de ai fi, de ar fi; de am fi, de ati fi, de ar fi. sau: să ași fi.
de vream fi, de vreai-, de vrea-. sau: să vream fi. sau: de eram
să fiu, de erai să fii, de era să fie. sau: să eram să fiu.

de ași fi fost, de ai fi fost, de ar fi fost; de am fi fost, de aţi fi fost,
de ar fi fost.

de voiu fi, de vei-, de va-; de vom, de veti-, de vor fi. sau: să voiu fi.

să fiu, să fii, să fie; să fim, să fiți, să fie.

eram să fiu, erai să fii, era să fie.

să fiu fost, să fii fost, să fie fost; să fim fost, să fiți fost, să fie
fost. sau: să fi fost eu, tu- (sau: a fost să fie).

voiu să fiu, vei să fii, va să fie; vom să fim, voti să fiți, vor să
fie. sau: o să fiu, o să fii, o să fie; o să fim, o să fiți, o să fie.
sau: am să fiu, ai să fii, are să fie; am să fim, ati să fiți, are să
fie. sau: am a fi, ai a fi, are a fi. sau: are a fire.

fii, fie; fiți, fie.

a fi, fire.

a fi fost.

fiind.

fost.

fitor.

fiind.

de a fi, de a fire.

Gramaties O CXXVII

Macedor.

RL cn, ești, este (6); himu, hiti, suntu.
Imperfect: eramu, erai, era; eramu, erati, era.

Aor.:

“fui, fuși, fu; fumu, fatu, furf,

Perfect: am futâ, aï-, are-; avemu-, aveti-, au fută.
Plusqpf.: aveamu fut, aveal-, avea-; aveamu-, aveati-, avea futf.

Futur,

I: voi hire, vrei-, va-; vremu-, vreti-, va hire.
Il: va si hiu, va si hit, va si hibă; va si himu, va si hiti, va si hibă,

Conj. Pres.: si furi că escu, si furi că ești, si furi că este.
Imperfect: si furi că eu eram, si furi că tu erai.

| . Aor.:

si furi că eu fui.

Perfect: si furi că ea am futâ.
Plusqpf.: si furi că ea aveam futi.

Futur,

I: cando voi hire, cando vrei hire.
II: cando va si hiu.

Cond. (Opt.) Futur.: si farimu, si furi, si furi; si furimu, si furitu, si furi.
Imperatiy: hi, hibâ; himu, hiți, hibâ.
Infinitiv: hire.
Part. Pres.: fundu, fundalui (hiindu).
Perfect: fut.

Istrian. fi.

Indie. Pres.: (ä)som, (şti, (ä)1; (ä)smo, (äste, (â)s.
Imperfect: léru, teri, lèrè; lerän, lerât, 1éru.

Perfect: am fost, (ari)i fost, (are)a fost. sau: fost-am.
Plusqpf.: vévu fost, vevi fost, vâvă fost.

Futur.: voi fi, ver fi, va fi; ren fi, vet fi, vor fi.
Conj. Pres.: fi(v)u, fiti, fite; fitèn, filét, fi(v)u.

Cond. (Opt.): râs fi, râi fi, rê fi; rân fi, rêt fi, re fi.
Imperativ: fi, (1. Plur.) fitéfme, 2. filet.

Infinitiv: f.

Part. Perf.: fost.

Indie,

Exemple arhaice și esceptiuni:

Pres,: sânt 21,3. 33. 40. 44,2. 298. 5.17; sântu 4. 16,2. 8.57,2.8:; sămt
108,8; simtă 138,2; simtu 139,2. 324; sintu 6; -a 46; ești 2. 9. 10,2. 21.
32. 39,3. 65. 82,2. 86,2. 96,2. 108. 129,2. 136,3. 153,3. 328,8. 8. 17,2.8.
94; epty 85,3; ept 308. 8. 5,2.8; eagti 1; test 226; este 44,2. 70,3. 165.
b. 55,3. 65. 109,8. 210; laste 25,2. 35,3. 38,2. 45,2. 47,3. 51. 57,1.8.
62,2. 65. 76,2. 84,2.8. 86,8. 99. 102. 143. 166. 314,3. 340,8. 5.4. 96. 81.
87,2.3. 69,8. 189. 200. 857; easte 1. 2. 6. 10. 11,2. 15,8. 16. 19,2. 29.
30. 32. 33. 85. 41. 55. 126. 146,2. 183,2. 8.9,2. 10; easté 2; estô 197:
estea 198,3; estă 141,3; esti d. 120. 142. 359; lasti d. 113; dest 296,23;
e 2. 8. 6. 11,2. 12,8. 14. 16,2. 18,2. 19,2. 80. 81,2. 34,2. 61,2. 88,2.
111. 262. 316,3. 3. 158,8. 260,2; de 6. 260,8; -i 18. 29,3. 30. 36,8. 48,8.
51. 56,2. 108,8, 114,8. 144. 154. 155,2. 201. 254,5. 364. 8. 14. 95. 118,8;
î 186,2. 139; îi 56. 3. 105,3. 138; di 5. 300,3. 351,3; sântem 27,2. 85,8.
96,3. 124,3, 126,3. 165. 179,3. 262,2. 318,2. 8.16,2. 101; sămtemi 137,2:
simtem 48,3; sintem 101. 112. d. 183,3; semu 55,3; sănteți 86. 88. 96,8.
b. 28,2. 210,2; sănteț 128,3. 366; siméefi 46,8. 51,2; se 54,2; sânt 16.

CXXVIII | | on

25,2. 29.3. 32,2. 42,2. 82,2. 81. 95. 99. 112,3. 129. 148,2. 157. 313,2.
331. 338,2. b. 27. 246,3; sântu 1. 126. 172. 5.48,2; sînt 215,2; sâmt 35,2.
59,2. 77,3. 18,2.3. 109. 115. 117,2. 118. 121. 122,2. 193; sâmtu 180,3.
182,2. 217,2. 219,3; simi(u) 45,3. 47,% 48. 49, 50. 51,3. 52,2. 76,3.
116,2. 137,2. 140,2. 141,3; simpt 226. 227; sintu 2,2. 145,2. 149,2. 152.
193,2. 197, 199,3. 201. 323,9. 8. 9,2. 12,2. 82,3. 197,2; -sù, -s 2. 19,2.
36,3. 40. 42. 49,3. 83,8. 85,2. 93,2. 99. 112,2. 114,2. 153,2. 154,2.
179,2. 184. 203,3. 363,2. 8. 8.95; îs d. 103; de 6. 300,2. 320, 3. 351;
-se 28; îi 36,3. 3

eram 268; era (1. sgl.) 18,2.3. 19; eraï 267,2; eră 2. 8. 15,2. 20.
27. 30,3. 33,2; erati 47,3; era 21,2. 35,2; fu 2. 6. 7. 15. 18,2. 20. 26,3.
30,3. 32,2. 34. 38. 57. 82. 101. 164,3. 215. 254,3. 265,2. 308,3; fum
302. 318,3; fură 67,2.3. 84,2. 184,3. 215,3. 232. 306,2. 308,3. 6. 167,3;
fusei D. 293,2; fusăși 182,2.3; fusă d. 191,2; fuset 195,2; fuseră d. 168,2;
am fostu 3. 104; au fostu 5.60. 61; ati fost 262,3; au fostu 5. 24. 48.

„5, 13. 25,2. 353; fost-au d. 36,3. 134,3. 188,2; fusese 5.352; fusesea 6;

fusêse 163,3. 232,2; voiu fi 81,3; vei fi 35,2; vii fi 6. 135,2; va fi 4.
15,3. 17,1.2. 28,2. 99; o fi 8.224; veţi fi 3. 77,2. 96,3; vor fi 9. 10,3.
36. 54. 78,3; fi-voiu 3; fi-va 25. 368, 6. 218,2; fi-vefi 19,2. 20; fi-vor
112,3. 310; voïu hi 4; oï hi 266; va hi 47,2. 48. 69,2. 105,3. 108. 161.
175,2; o hi 6.260; voiu hi 48,3; vor hi 52,2. 104,2: hi-va 188,2; va fi
fost 122. ae -

Optativ: agi fi, ai fi 113,2; ar fi 5.8. 52,3. 95,3. 114,3. 160,2. 170,3;
arâ fi 34. 36. 127,2; are fi 76,3. 79,2. 119. 120; ai hi 256; ar hi 148,2.
256,2. b. 260,2: are hi 52,2. 138; al fi fost d. 132; ar fi fost 244,2. 292,3.
297, 2. 339,2. 6. 150,3; arâ fi fost 274; vre fi fost à. 213,2; ar hi fost
319,2. 324,3; are hi fost 138,2. 287,3; vre hi fost 138; de are hi 48;
de ai hi fost 139,2. 188; de are hi fost 48. 3

Conjunctiv: să fiu, să fii 6. 33. 285,3; să fie 5. 16,2. 20, 35. 38,3. 70,3. d.7.
77,3; să fii 6. 144. 359; să fila 135; să fim 55; să fiimu 55,2; să fifi
3. 4. 96,3. 348,3. 5.38; să hie 43,3. 46,3. 47,2. 68,2. 74,3. 105. 139;
să hi 93; să hiie b. 258,2; să him 48,2; să hiți 52,3. 63; easte să hiie
200,2; iera să hiie 6.261,2; să fie fost 280. 358,2. 361,2. b. 191,2; să fi
fost 5.33; au fost să fie 0.358,2; va să fie 31,3. 32,3. 38,2. 99,3. 166,2;
vrê să fie 132,2; o să fie d. 192,3. 315; vreţi să fiți d. 23; vor să fie
76,3. 133,3; vor a fi b. 248; ai să fii 5.320,

Imperativ: fii 129,2. 266. 365. d.182; fy 36,2; fie 1. 32. 34. 35,2. 128; hiie
b. 260,2; fiți 20. 28,3. 111,2. 166,3. 240. 365,3. 8.79; nu fireti 13,2. 112.

Infinitiv : a fi 129,2. 324,8. 5.120. 124,2; a firea 5.187,2; a hi 3. 199.

Particip.: fiindu 46,3. 52. 70. 108. 137,2. 5.13; find 47,2. 5.233,38; fost.

Supinu : de a hirea 211,3. 212.

Macedor.

Indic.: escu à. 266, 2. 269,2; să- D, 272,8; ești bd. 264, 3. 266; hit d. 281,3;
este d. 264, 2.3. 255; easte 6. 268,2. 271; e b. 264,2. 271; himi d. 268.
276,2; hi-tù 5.276,2; suni 5. 273,2; fu 6.268; fură 6. 281,3.

Conjunetiv: să escu 5. 272,3; si hit 5. 264,3; să hibă d. 276,3; va si hibă
b. 264. 267,2.

aicea a i aie 4: du x,

RES NETEDE RIN e SOCI ID a — ces

Gramatica. CXXIX

Istrian.

Indie.: saem d. 285; losam d. 289,8; tosti d. 286,2; ști d. 289: À d. 283. 284,2.
2805, 3, 286; smo D. 282, 3. 286,8; esmo b. 282, 8; seu b, 286,2; fin
5. 284,3; fost-a d. 286,8: -fi d. 286.

III. Verbul auxiliar votu.

Infinitivul: a vrea, vrere.
Indie, Pres.: voru (01), vel (et), va (a), vom (om), veți (eţi), vor (or).
Imperfect: vreâm, vreâi, vreă; vreâm, vreafi, vrea (-au).
Aor.: vréi, vrusl, vru; vrum (vrurăm), vruti (vrureti), vru (vrură).
Perfect: am vrut.
Plusqpf.: am fost vrut.
Putur.: volu vrea.

Conj. Pres.: 'să vreau, să vrei, să vrea; să vrem, să vreți, să vrea.
Perfect: să fiu vrut. sau: să fi vrut.

Plusqpf.: să fiu fost vrut. sau: să fi fost vrut.

Futur.: va să vreau, -să vrei. sau: 0 să vreau.

Optat.Pres.: ași vrea. sau: vrere-ași.
Perfect: ași fi vrut.
Plusqpf.: ași fi fost vrut.
Imperativ: vrea, vreți.
Infinitiv: a vrea, vrere.
Perfect: a fi vrut.
Plusqpf.: a fi fost vrut.
Part. Pres.: vrând. ;
Perfect: vrut.
Supinu: de a vrere.
Alte forme mai vezi în Glosar, s. v. voesc.

Macedor.

Indie. Pres.: voi, vrei, va; vremu, vreți, va. -
Imperfect: vreamu, vreai, vrea; vreamu, vreafi, vrea.
Aor.: vrui, vruşi, vru; vrumu, vrutu, vrurâ.
Perfect: amu vruti.
Plusqpf.: aveamu vrutâ.
Futur. |: voi vrere, vrei-, va-; vremu-, vreti-, va vrere.

II: va si voi, -si vrei, -si va; -si vremu, -si vreți, -si va.

Conj. Pres.: si furi că eu voi, -că tu vrei, -că el va.
Imperfect: si furi că eu vreamu, -că tu vreai, -că el vrea.
Aor.: si furi că eu vrui.
Perfect: si furi că eu am vrutâ.
Plusqpf.: si fari că eu aveamu vrutâ.
Putur. I: cando eu voi vrere, -tu vrei vrere.

II: cando va si voi, -va si vrei.
Cond. Fut.: si vrurimu, si vruri, si vruri; si vrurimu, si vruritu, si vruri.
Imperativ: vrea, va; vremu, vreți, va.
Infinitiv: vrere.

GASTER, Chrestomatie româna. I. 1

CXXX Gramatica.
Part. Pres.: vrundu, vrunda lui.
Perfect: vrutâ.

Istrian.

Indie. Pres.: voi, ver, va; ven, vet, vor.
Imperfect: vre(v)u, vrévi, vr&'vâ; vrevân, vreväf, vre(v)u.

Perfect: am vrut.
Plusqpf.: vévu vrut.
Futur.: voi vre.

Conj. Pres.:. va, va, va; ran, vat (rat), va.
Condit.: rêz vrê.

Infinitiv: vre.

Part: Perf.: vrut.

Exemple arhaice si esceptiuni:

Pres.: veri 35,3. 13%,3. 2. 3. 7. 23,3. 27,2; were 54; vei 66,3; vit b. 122,8. 123;

va 13*,3. 12,3. 5.219; văm(u) 14*,3. 3. 28. 24,2, 26,2. 27. 30,2. 40,3;
vem 56,2; vremu 4*,3; vom 121,2. 126; veţi 3; vor(u) 3*,2. 78,3; vuru
1*,2; où b. 33,2. 288. 297. 318; où d. 809,2. 340,2; eï d. 33,2; îi d. 141,3;
ăi b. 349,3; -i d. 294. 306,3. 307,2; o, b. 260,3. 318. 362,3; a b. 269,2. 3.
307. 308,3; om 6. 365,3; -"f# b. 303. 319,3; or 174,2. 253,3. 254. 6. 19.
133,2. 295.

Imperfect: 1. pl. vrê 3%,3. 5*,8; 1. pl. vrâmu 6*,2; veţi 9*,2; 8. pl. vrê 5*,2.

Perfect: vru 3%; vrură 5*,3.

Optat.: vrérêsi 11%,2; ară vrê 5*.

$. 9. Conjugarea verbelor regulate.
I. Conjugarea Ia.
Verbele care au terminatiunea -a, -are la Infinitiv.
À) a adun-4, adun-dre.

Indie. Pres.: adun, aduni, adună; adunâm, adunäti, adună.
Imperfect: adunăm, adunai, adună; adunâm, adunäfi, adună (-au).

Aor.: adunăi, adunași, adună; adunâm (-nârăm), adunäti (-nareti), adună
(-nâră).
Perfect: am adunät.

- Plusqpf. I: adunăsem, adunăseși, adunâse; adunäsem (-serăm), adunäseti (-sereti),
adunase (-seră).
II: am fost (sau: fost-am) adunând.
III: am fost (sau: fost-am) adunat.
Futur. I: voiu adună, vei-, va-; vom-, veti-, vor aduna.
Ila: voiu fi adunând.
115: voiu fi adunat.
IITa: voiu fi fost adunând.
III5: voiu fi fost adunat.
Conj. Pres.: să adün, să adiini, să adüne; să adunâm, să adunâţi, să adune.
Imperfect: eram să adun, erai să aduni, era să adune.

Perfect: să fiu adunat, să fii-, să fie; să fim-, să fiti-, să fie adunat. sau: să
fi adunat eu, tu.
Plusqpf.: să fiu fost adunat. sau: să fi fost adunat eu.

Canaan dt hé cu iii a A den oi

—

Gramatica. CXXXI

volu să adiin, vel să aduni, va să adune; vom să adunâm, veți să
adunați, vor să adune. sau: o să adun, © să aduni ete, sau: am
să adun, al să aduni, are să adune, avem să adunfim, aveți să
| “adunati, au să adune. sau: am a aduna (Adunare).
Optat. Pres.: ași aduna, al-, ar-; am-, afl-, ar aduna. sau: adunare-ași, ‘ai, a,
Perfect: ași fi adunat, al fi-, ar fi-; am fi-, ați fi-, ar fi adunat. sau: fire-
ași adunat.
Plusqpf.: ași fi fost adunat.
Cond. Pres.: de ași aduna. sau: să ași aduna.
Imperfect: de vream aduna. sau: să vream aduna. sau: de eram să adun. sau:
de adunam.
Perfect 1: de ași fi adunând.
II: de ași fi adunat.
Plusqpf. I: de ași fi fost adunând.
II: de ași fi fost adunat.
Futur.: de volu aduna.
Imperativ: adiină, adiine; adunäfi, —

Infin. Pres.: a aduna, a adunare.
Perfect: a fi adunat. À
Plusqpf.: a fi fost adunat.

Part. Pres.: adunând.

Perfect: adunat.

Futur.: adunător.

Supinu: de a aduna, de a adunare.

B) Inchoative cu -ez la Indic. Pres. a lucra, lucrare.

Indie. Pres.: lucrez, -6z1, -eâză, lucrâm, luerâti, lucreâză.
Imperfect: lucrâm.
Aor.: lueraï.
Plusqpf.: lucrasem,
Conj. Pres.: să luerez, -ezi, -6ze; să lucrâm, să Inerâti, să lueréze.
Imperativ: lucrează, lncréze; lucraţi, lucreze.
Infinitiv: a lucra, lucrare.
Part. Pres.: lucrând.
Perfect: lucrat.
Futur: lucrător,
Supinu: de a lucra.

Timpurile compuse se formează întocmai ca la A.

C) Cu terminatiunea -êre la Infinit.: a doborâ, doborâre.

Indie. Pres.: dobor, dobâri, doboâră; doborfim, doborâti, doboârâ.
Imperfect: doboräm.
Aor.: doborât, doborâsi, doborâ, doborâräm, doborâräti, doborâră.
Perfect: am doborât.
Plusqpf. 1: doborâsem.

II: am fost doborât.
Futur, I: voiu doborâ.

II: volu fi doborât.

III; volu fi fost doborât.

Ie

. CXXXII Gramatica.

Conj. Pres.: să dobér, să dobéri, să doboäre (ră); să doborâm, să doborâţi, să
„doboare (ră).
Imperfect: de vream doborâ.

Perfect: să fiu doborât.

Plusqpf.: să fiu fost doborât.

Futur: voiu să dobor. sau: o să dobor.
Optat.Pres.: ași doborâ.

Perfect: ași fi doborât.

Plusqpf.: ași fi fost doborât.

Imperativ: doboärä, doboare; doborâti, doboare.
Infin. Pres.: a doborâ, doborâre.

Aor.: a fi doborât.

Plusqpf.: a fi fost doborât.

Part. Pres.: doborând.

Perfect: doborât.

Futur: doborâtor.

II. Conjugarea II.

Verbele care au terminatiunea -ere la Infinitiv.

A) Verbele cu -ére accentuat: a tăced, tăcere.

Indie. Pres.: tac, tacă, tace; täcém, täcéti, tac.
Imperfect: tăceâm, tăceai, tăceâ; tăceim, tăceaţi, tăcea (tăceau).
Aor.: tăcută, tăcuși, tăcu; tăcum (täcüräm), tăcuți (tăcureți), tăcu (tăcură).
Perfect;: am tăcut. sau: tăcut-am.
Plusqpf. I: täcusem, täcüsesi, tăcuse; täcüsem. (tăcuserăm), täcuseti (-sereti),
tăcuse (-serä).
II: täcusésem, täcusésesi, täcusése; täcusésem (- —— tãcusẽseti (se-
serefi), täcusése (-seseră).
IIIa: am fost tăcând.
III: am fost tăcut.
Futur. I: voïu tăcea, vei tăcea. sau: täcea -voiu, -vei.
II: voïu fi tacând. —täcut.
III: voiu fi fost tăcând. —tăcut.
Conj. Pres.: să tac, să taci, să tăcă; să tăcem, să täcéti, să tacă.
Imperfect: eram să tac, erai să taci, era să tacă.

Perfect: să fiu-, să fii tăcut. sau: să fi tăcut eu, tu.
Plusqpf.: să fiu fost tăcut, să fii fost tăcut. sau: să fi fost tăcut eu, -tu.
Futur: voiu să tac, vei să taci, va să tacă; vom să tăcem, veţi să täceti,

vor să tacă. sau: o să tac, o să taci. sau: am să tac.
Optat.Pres.: ași-, aï-, ar- (a-); am-, ați-, ar tăcea. sau: täceäre-A$i, -aï.
Perfect: ași-, aï, -ar fi tăcut. sau: fi re-ași tăcut.
Plusqpf.: ași fi fost tăcut. sau: fi re-asi fost tăcut. sau: fost-ași tăcut.
Cond. Pres.: de ași tăcea.
Imperfect: de vream tăcea. sau: de tăceam. sau: de eram să tac.

Perfect: de ași fi tăcut,
Plusqpf.: de ași fi fost tăcut.
Futur.: de voiu tăcea.

—

Gramatica, CXXXIII

Imperativ: taci, tacă; tăceți, tacă,
Infln. Pres,: a tăcea, a tâcére,

Perfect:
Plusqpf.:

Part. Pres.:

Perfect:
Futur. :
Supinu :

a fi tăcut.
a fi fost tăcut.

tăcând,

tăcut.

tăcător.

de a tăcea, de a tăcere, de tăcut.

B) Verbele cu -e, -ere neaccentuat: a ripe, répere.

Indie. Pres.: rup, rupi, rupe; rupem, rupeti, rupe.

Imperfect:

Aor.:

Perfect:
Plusqpf, I:

II:

Futur, I:
II:
III:

Conj. Pres.
Imperfect:
Perfect:
Plusqpf.:
Futur.:

rupeâm, rupeal, rupea; rupeam, rupeâți, rupea.

rupséi, rupsâși, riipse; riipsem (rupserâm), riipseți (rupsereți), riipse
(rupserà).

am-, al-, a- (au-); am-, afi-, au- (a-) rupt. sau: rupt am, -al ete.
rupsésem, rupsésesi, rupsése; rupsesem (-seserăm), rupseseti (sese-
refi (-sesereți), rupsese (-seserà).

am-, al-, a- (au-); am-, afi-, au (a) fost rupând, — rupt. sau: fost-
am rupând. sau: rupând am fost.

volu-, vel-, va-; vom-, veti-, vor rupe. sau: rupe-volu.

volu-, vel-, va-; vom-, veti-, vor fi rupt. sau: fi-volu rupt. — rupând.
volu fi fost rupt. sau: fi volu fost rupt. — rupând.

să rup, să rupi, să rupă; să rupem, să rupeti, să rupă.

eram să rup, eral să rupi, era să rupă.

să fiu-, să fil-, să fie rupt. — rupând. sau: să fi rupt eu, -tu.

să fiu-, să fil-, să fie fost rupt. — rupând. sau: săfi fost rupt eu, -tu.
volu să rup, vel să rupi, va să rupă; vom să rupem, veți să rupeți,
vor (va) să rupă. sau: 0 să rup, -rupl, sau: am să rup, sau: am
a rupe. sau: am a rupere, |

Optat. Pres.: ași-, al-, ar- (a)-; am-, afi-, ar rupe, sau: rupere-ași.

Perfect:
Plusqpf.:

Cond. P res. :

Imperfect :
Perfect:
Plusqpf.:
Futur.:

Imperativ :

Infinitiv:
Perfect:
Plusqpf.:

Part. Pres.:

Perfect:

„ Supinu:

ași fi rupt, sau: fire-ași rupt.
ași fi fost rupt. sau: fost-ași-fi rupt. sau: fire-asi fost rupt.

de ași rupe.

de vream rupe. sau: de rupeam. sau: de eram să rup.
de ași fi rupt.

de ași fi fost rupt,

de volu rupe.

rupe, rupă. rupeți, rupă.
a rupe, a rupere.

a fi rupt.

a fi fost rupt.

rupând.
rupt.

rupător.
de a rupe, de a rupere, de rupt.

CXXXIV Gramatica.

III. Conjugarea, III.
Verbele cu terminatiune -i, -ire la Infinitiv.
À) a dormi, dormire.

Indie. Pres.: dorm, dormi, doarme; dormim, dormiti, doarme (dorm).
Imperfect: dormeäm, dormeaï, dormea; dormeam, dormeatï, dormea (-au).

Aor.: dormi, dormiși, dormi; dormim (dormirăm), dormiti (dormireti),
dormi (dormiră).
Perfect: am dormit, aï-, a- (au)-; am-, atï-, au (a) dormit.

Plusqpf. 1: dormisem (-sesem), dormiseși (-seseși), dormise (-sese); dormisem
(-sesem, -seserăm) dormiseti (-seseti, -sesereți); dormise (-sese, se-
seră).

II: am fost dormind. sau: fost-am dormind. sau: dormind am fost.
Ila: am fost dormit. sau: fost-am dormit. sau: dormit am fost.

Futur. I: voïu dormi, vei-, va-; vom-, veti-, vor (va) dormi. sau: dormi-voiu,
-vei etc.

II: voiïu fi-, vei fi-, va fi dormit. sau: fi-voïu, -vei dormit.
III: voïu fi fost dormit. sau: fi- voiu fost dormit.

Conj. Pres.: să dorm, să dormi, să doârmă; să dormim, să dormiti, să doârmă,
Imperfect: eram să dorm, erai să dormi, era să doarmă.

Perfect: să fiu-, să fii-, să fie dormit. sau: să fi dormit eu, -tu.

Plusqpf.: să fiu-, să fil-, să fie fost dormit. sau: să fi fost dormit eu.

Futur.: . voïu să dorm, voi să dormi, va să doarmă; vom să dormim, veţi
să dormiti, vor să doarmă. sau: o să dorm, o să dormi, sau: am
să dorm.

Optat. Pres.: ași dormi, aï-, ar-; am-, afi-, ar dormi. sau: dormire-ași, -aï.
Perf.: aşi fi-, aï fi-, ar fi dormit, sau: fire-ași fi dormit.
Plusqpf.: ași fi fost dormit, aï-, ar-. sau: fire-asi fi fost dormit.

Cond. Pres.: de ași dormi. .
Imperfect: de dormeam. sau: de vream dormi. sau: de eram să dorm.

Perfect: de ași fi dormit;
Plusqpf.: de ași fi fost dormit.
Futur.: de voiu dormi.

Imperativ: dormi, doărmă; dormiti, doärmä.
Infin. Pres.: a dormi, dormire.

Perfect: a fi dormit.

Plusqpf.: a fi fost dormit.

Part. Pres.: dormind.

Perfect: dormit.
Futur. : dormitor.
Supinu: de a dormi, de a dormire, de dormit.

B) a mări, mărire. Verbe inchoative eu terminatiunea -esc la Indic. Pres.

Indie, Pres.: măresc, imärésti, mărește; mărim, märiti, măresc (-este).
Imperfect: măreâm.
Aor.: mării,

SPONSOR RÉ de

il ir an biti ice dE

PRIN st OSD dl, Débit a

PEPI ITI o

7 Pop

Gramatica. CXXXV

Plusqpf.: mărisem.

Conjunetiv: să märése, să märésti, să mâreâscă; să mârim, să märifi, să mâredsca.
Imperativ: märégte, măreâscă; mâriți, măreâscă,

Infin, Pres.: a mări, mărire.

Perfect: a fi mărit.

Plusqpf.: a fi fost mărit.

Part, Pres.: mărind.

Perfect: mărit,

Futur.: măritor.

IV. Conjugarea reflexivă,

Verbele se conjugă ca la activ, adaugându-se pronumele personale
conjunctive sau enclitice, cari în timpurile compuse stau în tot de-
auna înaintea verbului auxiliar.

A) Verbele cu pronumele în Dativ îmi zic.

Indie. Pres.: îmi zic, îţi zici, își zice; ne zicem, vă ziceți, își zic (zice).
Imperfect: îmi ziceam.
Aor.: îmi zisel, îți ziseși.
Perfect: mi-am zis, ți-al zis, "și-a zis. sau: zisu-mi-am, zisu-fi-afi.
Plusqpf. 1: îmi zisesem, îți ziseseși. |

II: mi-am fost zicând. sau: fostu-mi-am zicând.

III: mi-am fost zis. sau: fostu-mi-am zis, sau: zisu-mi-am fost.

Futur, I: îmi volu zice, sau: zice-mi-volu.
II: îmi volu fi zis, sau: zisu-mi-volu fi.
III: îmi volu fi fost zis. sau: zisu-mi-volu fi fost.

Conjunetiv: să 'mi zic, să ‘fi zici, să "și zică; să ne zicem, să vă zicefl, să
"ŞI zică,

Imperfect: de eram să ’mi zic.

Perfect: să "mi flu zis, să ‘fi fil zis. sau: să "mi fi zis, să MI fi zis.

Plusqpf.: să "mi fiu fost zis. sau: să "mi fi fost zis.

Futur.: volu să ‘mi zic, vel să "fi zici, va să "ȘI zică. sau: 0 să ‘mi zic,
o să'ți zici, o să "și zică.

Optativ: mi-ași zice, ți-al zice, "și-ar zice. sau: zicere-mi-ași, zicere-ți-al.
Aor.: mi-ași fi zis, ți-al fi zis, sau: zisu-mi-ași fi.
Plusqpf. : mi-ași fi fost zis. sau: zisu-mi-ași fi fost.

Cond. Pres.: de mi-ași zice.

Imperfect: de "mi ziceam. sau: de "mi vream zice.
Perfect: de mi-asi fi zis,

Plusqpf.: de mi-ași fi fost zis.

Futur.: de ‘mi volu zice.

Imperativ: zice-ţi, zică-'și. ziceți-vă, zică-"'şi.
Infinitiv: a "şi zice. |

Perfect: a "și fi zis.

Plusqpf.: a ‘si fi fost zis.

Part, Pres.: zicându ‘mi, —ţi, "şi; -ne, -và, și.

CXXXVI

Indice. Pres. :

Imperfect:
Aor.:
Perfect:

Plusqpf.: I:
pi

III:

Futur. I:
II:

III:

Conj. Pres.:

Imperfect:
Aor.:

Plusqpf. :
Futur.:

Optat. Pres.:
Aor.:
Plusqpf.:

Cond. Pres.:
Imperfect:
Perfect:
Plusqpf :
Futur. :

Imperativ :
Infinitiv :
Perfect:
Plusqpf.:
Partic.:
Supinu :

Gramatica.

B) Cu pronumele în Acusativ: mă inchin.

mă închin, te închini, se închină; ne închinâm, vă fnchinati, se
închină,

mă fnchinam, te închinaă.

mă închinâiu, te închinași.

m'am închinat, te-ai închinat, s'a închinat, né-am închinat, vaţi

închinat, s'au (s'a) închinat.

mă închinasem, te închinaseși.

m'am fost închinând. sau: fostu-m'am închinând. sau: închinându-
m'am fost.

m'am fost închinat. sau: fostu-m'am închinai. sau: închinatu-m'am fost.
mă voiu închina, te vei închina. sau: închina-mă-voiu, închina-te-vei.
mă voiu fi închinat. sau: închinatusmă voiu fi.

mă voiu fi fost închinat. sau: închinatu-mă voiu fi fost.

să mă închin, să te închini, să se închine. să ne închinăm, să vă
închinați, să se închine.

de eram să mă închin.

să mă fiu închinat, să te fii închinat. sau: să mă fi închinat eu,
să te fi închinat tu.

să mă fiu fost închinat. sau: să mă fi fost închinat.

voiu să mă închini, vei să te închini, va să se închine. vom să ne
închinâm, veți să vă fnchinati, vor să se închine. sau: o să mă în-
chini, o să te închini.

m'ași închina, te-ai închina. sau: închina-m'ași, închina-te-al.
m'ași fi închinat. sau: închinatu-m'ași fi.

m'ași fi fost închinat. sau: închinatu-m'ași fi fost.

de m'ași închina,

de mă închinam. sau: de mă vream închina.
de m'ași fi închinat.

de m'ași fi fost închinat.

de mă voiu închina,

închină-te, închine-se; fnchinati-vä, închine-se.
a se închina.

a se fi închinat.

a se fi fost închinat.

închinându-mă, -te, -se; -ne, vă, -se.

de a se închina, -are.

V. Conjugarea pasivă

se face prin ajutorul verbului auxiliar a fi, cu perfectul

Indie, Pres.:
Imperfect :
Aor.:
Perfect:
Futur.:
Conj. Pres.:
Imperativ:

articipiului.
sânt bătut. a tr sii

eram bătut.
fui bătut.

am fost bătut.
voiu fi bătut.
să fiu bătut.
fii bătut.

LA

Imperfect:
Aor.:
Perfect:
Plusqpf.:
Futur. :

Cond, Pres. :

Imperfect:
Aor.:
Perfect:

Plusqpf.:

a) Macedor.

Indie, Pres.:

Gramatica. CXXXVII
* 10, Conjugarea verbelor neregulate.
A) dau.

—

să: dai, dă; dăm, daţi, dă (dau).

dâm, dât, dă; dâm, dâți, da (dau). sau: dedeam, dedâai, dedea;
dedeam, dedeati, dedea (-au).

dedét, dedési, dâde; dédem (dederăm), dédeti (dedereți), déde
(dederà).

dedésem, dedâseși, dedese; dedésem (-seseräim), dedeseți (-seserett),
dedese (-seră),

volu da.

: să dau, dă dal, să dea (dee); să dâm, să dati, să dea (dee).
: dă, dea; dâti, dea.

a da, dare.
a fi dat.
a fi fost dat,

: dând.

dat.

dătător. B) tau,

.: dau, lei, ia; luâm, luâţi, ta (iau).

luâm, lui, luâ; luâm, luâti, lua (-au).
luâi, luâși, luă; luâm (luarăm), luâţi (luareti), lu (luară).
luasem, luaseși, luase; luasem (-serâm), luasefi (-sereti), luase (-seră).

: să iau, să lei, să ia (lee); să luâm, să luaţi, să ia (ïee).

o să lau.
ași lua.

: pers. 2. ia. 3. ja; luaţi, la.
: luând.

luat.
luätor.
a lua, luare.

$. 11. Conjugarea dialectală regulată.

I. Conjugarea I.

calcare.
caleu, calti, calcă; caleâmu, căleați, calcă.
calcam, calcai, calcă; căleâmu, câleati, calcă.
câleäi, caleaşi, câlcâ; eâlcâmu, calcatu, calcară.
amu caleatâ.
aveamu calcată,
voi calcare, vrei-, va-;,vremu-, vreti-, va calcare.
si furi că eu caleu.
si furi ca eu caleamu.
si furi ca eu caleai.
si furi ca eu amu calcată,.
si furi ca eu aveamu caleată.

CXXX VIII

Futur. :

Conjunetiv:
Futur.:
Imperativ:
Infinitiv :
Part. Pres.:
Perfect:

d)
Indie. Pres.:
Imperfect:
Conj. Pres.:
Imperativ:
Part. Perf.:

a)
Indie. Pres.:
Imperfect:
Aor.:
Perfect:
Plusqpf.:
Futur.:

Cond. Pres.:
Imperfect:
Aor.:
Perfect:
Plusqpf.:
Futur.:

Conj. Pres.:
Futur. :
Imperativ:
Infinitiv:
Part. Pres.:
Perfect:

b)
Indie. Pres. :
Imperfect:
Conj. Pres.:
Imperativ:
Part. Perf.:

a)

Indie. Pres.:

Imperfect:
Aor.:
Perfect:
Plusqpf. :
Futur. :

Gramatica.

si calcarimu, si calcari, si calcari; si calcarimu, si calcaritu, si cal-
cari. sau: cando voi calcare. sau: cando va si caleu.

si calcu, si calti, si calcâ; si calcâmu, si calcati, si calcâ..

va si calcu. :
pers. 2. 3. calcâ;
calcare.
calcândn, calcânduluï.
calcatâ.

1. pl. calcâmu, 2. calcati, 3. calcâ.

Istrian. porté, portare.

pôrt(u), porți, portă; portân, portat, portu.
portă(v)u, 3. portävê, 1. pl. portavân.

portă, portă, porţi (2); portén, portet, portă.

portă; 1. pl. portatme, portat.

portat. (Celelalte forme v. vè = am, pag. CXXV.)

II. Conjugarea II.
Macedor. A) tajere.
tacu, taţi, taţe; tatemu, tateti, tacu.
tateamu, tateai, tatea; tațeamu, tateati, tatea.
tacui, tacusi, tacu; tacumu, tacutu, tacurà.
amu tacutâ.
aveamu tacutà.
voiu tatere, vrei-, va-; vremu-, vreti-, voru tatere.
si furi că eu tacu,
si furi că eu tateamu.
si furi că eu tacui.
si furi că eu amu tăcutâ.
si furi că eu aveamu tăcutâ.

si tacurimu, si tacuri, si tacuri; si tacurimu, si tacuritu, si tacuri.

sau; cando voi tatere. sau: cando va si tacu.

si tacu, si taţi, si tacâ; si tafemu, si tateti, si tacâ.
va si tacu.

tati, tacâ; tatemu, tateti, tacâ.

tatere.

tacundu, tacundalui.

tacutâ,.

Istrian.

tac, tâti, tâte; tatän, tatäti, tacu.

tațâ(v)u, tatävi, tatävê; tatavän, tatavät, tațâvu.
tâte, tâte, täti; tatén, tatét, tâte.

tate.

tatat (?) (tacut ?).

Macedor. B) arüpere.

arupu, aruchi, arupe; arupemt# arupeti, arupu.
arupeamu.

arupsu, arupsesi, arupse; arupsemu, arupsetu, arupserâ.
am aruptà.

aveamu aruptâ.

voi arupere.

PO PPT EN PCR OCT PET EE a ca

Gramatica, CXXXIX

Cond. Pres.: si furi ca eu arupu.

Imperfect: si furi ca eu arupeamu,

Futur: si arupserimu, si arupseri, si arupseri; si arupserimu, si arupseritu,
si arupseri.

Conÿ. Pres.: si arupu, si aruchi, si arupâ; si arupem, si arupeli, si arupă.

Putur,: va si arupu, -aruchi, -arupă.

Imperativ: arupe, arupă; arupemu, arupeti, arupâ.

Infinitiv: arupere.

Part. Pres.: arupsendu, arupsendalui.

Perfect: aruptâ.

b) Istrian. crêdere,

Indie. Pres.: cred(u), crézi, crâde; credân, eredét, erédu.
Imperfect : credâ(v)u, 3. eredèvé; 1, pl. credevän.

Conj. Pres.: erâde, crâde, crâde (cred); credân, eredät, erède.
Imperativ: 2. crède, 1. pl. credétme, 2. eredét.

Part. Perf.: crezut.

III. Conjugarea III.
a) Macedor. A) avzire.

Indie. Pres.: avdu, avzi, avde; avzimu, avziti, avdu.
Imperfeet; avdeamu.
Aor.: avzil, avzisi, avzi; avzimu, avzitu, avzirâ.
Perfect: am avzitâ.
Plusqpf.: aveamu avzitâ.
Futur. : voi avzire.

Cond. Pres.: si furi că eu avdu.

Futur. : si avzirimu, si avziri, si avziri; si avzirimu, si avziritu, si avziri.
Conj. Pres.: si avdu, si avzi, si avdâ; si avzimu, si avziti, si avdă.

Futur.: va si avdu.

Imperativ: auzi, avdâ; avzimu, avziti, avdâ.

Infinitiv: avzire.

Part. Pres.: avzindu, avzindalui.

Perfect: avzită.

5) Istrian. mințire.

Indie. Pres.: mint(u), minți, minte; mintin, mintit, mintu.
- “Imperativ: minți(v)u, 8. mințivâ; 1. pl. minfivan.
Conj. Pres.: minte, minte, minti; minfän, mințăt, minte.
Imperativ: 2. minte; 1. pl. mintițme, 2. mini.
Part. Perf.: mințit.

B) Inchoative.

a) Macedor. florescu.
Indie. Pres.: florescu, floresti, floreaste; florimu, floriti, florescu.
Imperfect: floreamu.
Aor.: florii, florisi, flori; florimu, floritu, florirâ.
Perfect: amu florită.
Plusqpf.: aveamu floritâ.
Futur. : voi florire.

CXL

Conj. Pres.:
Futur.:
Cond. Fut.:
Imperativ:
Infinitiv:
Part. Pres.:
Perfect:

b)
Indie. Pres.:
Imperfect:
Conj. Pres.:
Imperativ:
Infinitiv:
Part. Perf.:

Indie. Pres.:
Imperfect:
Conjunetiv:
Imperativ:
Infinitiv:
Part. Perf.:

Indie. Pres.:
Imperfect:
Conj. Pres.:
Imperativ:
Infinitiv :
Part. Perf.:

Gramatica.

si florescu, si floresti, si floreascâ; si florimu, si floriti, si floreascâ.
va si florescu.

si floririmu, si floriri, si floriri; si floririmu, si floriritu, si floriri.
2. florea, 3. floreascâ; 1. pl. florimu, 2. floriti, 3. floreascâ.

florire.

florindu, florindalui.
floritâ.
Istrian. A) provesc (probare).

provesc, provést(i), provê; provâin, provêit, provescu.
provâi(v)u, 3. provêivé; 1. pl. provâivan.

provâ, provâ, provi; provän, provâţ, prove.

2. prove; 1. pl. provêitme, provâiţ.

provêi.
provêit.

B) ramaresc (remänére)

ramarâsc, ramarest(i), ramarè; ramarén, ramarét, ramarescu.
ramare(v)u, 3. ramarêvé; ramarevân.

râmarâ, râmar€, râmarâ; ramarân, ramarät, râmare.

2. rämaré; 1.pl. ramarétme, 2. ramaréf.

ramarê.
ramas.

C) finesc.

finese, finest(i), fin€; finin, finiti, finescu.
fini(vhu, 3. finivé; 1. pl. finivän.

finê, finé, fini; finân, finät, finé.

2. finê; 1. pl. finitme, 2. finit.

fini.

finit.

$. 12. Conjugarea dialectală neregulată.

a) Macedor. A) dare.

Indie. Pres.: dau, dai, da; dâmu, dati, da.

Imperfect: dedeamu, dedeai, dedea; dedeamu, dedeati, dedea.

Aor.: dedu, dedeși, dede; dedemu, dedetu, dederâ.

Perfect: amu 'datâ.

Plusqpf.: aveamu datâ.

Futur.: "voi dare.

Conjunetiv: si dau, si dai, si da; si dâmu, si dati, si da.

Futur.: va si dau.

Cond. Fut.: si darimu, si dari, si dari; si darimu, si daritu, si dari. |

Imperat. 2, 3: da. 1. pl. dâmu, 2. dati, 3. da. |

Part. Pres.: dendu, dendalui. |

Perfect: datâ.

Infinitiv: dare. |
B) loare. :

Ind. Pres.: "lau, Liei, la; lomu, loti, la. |

Imperfect: loamu, loai, loa; loamu, loaţi, loa.

Aor.: loai, loasi, lo; lomu, loatu, loarâ.

LG dé

bat dainui ae dt de

Gramatica. CXLI

Perfect: amu loată. :
Plusqpf.: aveamu loatâ,
Futur.: voi loare.
Conj. Pres.: si lau, si lei, si ne; si lomu, si loti, si la.
Futur: . va si lau.
Cond. Fut.: si loarimu, si loari, si loari; si loarimu, si loaritu, si loari.
Imperat. 2, 3: Ha; 1. lomu, 2. lofi, 8. Ha,
Part. Pres.: londu, londalui.
Perfect: luatà.
Infinitiv: loare.

C) bére.
Ind. Pres.: beau, bei, bea; bemu, beti, bea.
Imperfect: beamn, beai, bea; beamu, beaţi, bea.
Aor.: biui, biuşi, biu; biumu, biuta, biurâ,
Plusqpf.: aveamu biutâ.
Futur.: voi bere.
Conjunetiv: si beau, si bei, si ben; si "aia: si beti, si bea
Futur. : va si bean.
Imperat. 2, 3: bea; 1. bemu, 2. beti, 3. bea.
Infinitiv: bere.
Part. Pres.: biundu, biundalui,
Perfect: biutâ.

b) Istrian. À) fațe.
Ind. Pres.: fac, fâti, fâte; fatén, fatéte, facu.
Imperfect: fațe(v)u.
Conj. Pres.: fâte, fâte, fâte; faţân, fatät, fate.
. Imperat, 2: fate.
Part. Perf.: facut. (Tot așa: zite. dar. Part. Perf, zis).
B) prâide (= perde).

Ind. Pres.: predu, prezi, prêide; predén, predét, predu.
Part. Perf.: predüt.

C) conogte.
Ind. Pres.: conâsc, conosti, conogte; conostén, conostét, conoseu.
Conj. Pres.: conôste, conoste, conôste; conogtän, conostät, conoște.
Part. Perf.: conosetit (Tot așa: naşte, paste, crèste).

D) pti.
Ind. Pres.: sti(vhu, ştiri, stile; stitén, ştileț, ști(v)u.
Conj. Pres.: 1, 2, 3: ştie; stilän, stilâf, ştire.
Imperat, 2: stile.
Part. Perf.: stivüt.

E) pute.
Ind. Pres.: poc, poț(i), pôte; putén, putét, potu.
Imperfeet: puté(vu.
Conj. Pres.: pâtă, pôtè, pâți; putân, putät, pôté.
Part. Perf.: putüt.

CXLII

Ind. Pres.:
Imperfect:

Conj. Pres.:

Imperativ:

Part. Perf.:

Ind. Pres.:

Conj. Pres.:

Imperativ:

Part. Perf.:

Ind. Pres.:
Conj. Pres.
Imperativ:

Part. Perf.:

mărâne, märânti, mărânke; muncân, muncâț, märâneu.

muncă(v)u.

märânké, märânkê, märânti; munken, munkét, mârânké.

mărânkâ.
muncât.

Gramatica.

F) munca,

G) bé.

bcu, bei, bâie; beien, beïet, beu.
bâie, bee, béi; beiân, beïät, bâie.

bé.
beiut.

H) la (— lua).

la(v)u, lâii, laie; laïén, laïét, la(v)u.
1, 2, 3: lâie; laiân, laïät, laïe.

16.

lat. (Tot: așa: da, sta).

I) mâre (— merge).

Ind. Pres.: meg, meri, mêre; merjén (2), merjét, mergu.
Conj. Pres. 1, 2, 3: mêre; merzan, merzat, mere.
Imperativ: mêre.

Part. Perf.: mes.

Ind. Pres.:

K) veri (— veni).

viru, viri, vire; verin, verit, viru.

Imperfect: verivu.
Conj. Pres. 1, 2, 3: vire; verän, veräf, vire.
Imperativ: vire, sau: vir-o.

Part. Perf.:

verit.

Exemple arhaice și esceptiunit —
Conjugarea I.

adunară 67,2; adonară-să 8; să adunase (pl.) 139; ajutasă d. 239;
ajută 27; agută 363,2; alârgâ 12,3; aliargă d. 48; să alergi (3. pers.)
5. 196,2; alerg (pl.) d. 249; se apropie (pl.) 13,2. 139; apropie-se 29. 316,3,
352; să ne apropiem 86; s'au apropietu d. 62; "lui-apucâ 184,3; arata 226;
să arăt 5.112; să arate 79,2; să să arate 48. 112; să se arête 137,3. d. 213;
are să se ardte b.84,2; simti arätati 49; mă aruneasără 254,2; vor
arunea 18; arunca-i-va 17,3%; mă asemeni, te voiu asămăna d. 209,2; *1 ase-
mănă 5.70, 3; să asâmene 341; vre asëémäna 6.93; să aseâmănă 162,2;
sasâmăn (3 pl.) 6. 250,3; vă asämärareti 54; sari asămâna 323,2; să
va asemăna 5.11,2; să să asemine 68,3; asemânăndu-se d.150,2; ascol-
taţi 53,3; ascultă (pl.) 283,3. ‘297,2; ascultat (Aor.) 8; veți asculte 4;
aşteptă (pl.) 6. 239,3; aşteptă (pl.) 5. 245,3; să-l aștepte 73; să aștepte 95,3.
96; aștâptă (Imperf.) 5.96; astaptà 304,3. 306; mâ astèptà 96; să se aș-
tèpte 14,3; bâgă 131,3; băgă 300,2; băgărâ 209,2; băgără 5.134; m'au
fost băgat 148,2; voi băgă-vâ 215,3; bâagà 352,2; blastemi 113,3; -mâ
(pl) 19,3; nu blastâmareti 79,3; nu te-or blăstemare d.321; să te blas-
teme 7; să nu te blastămi (3 sgl.), să nu blăstemaţi 98,3; botedind 229,3;
sâre bucura 52,2; voiu căutah 141,3; veri căuta 138,3; vrei căuta 61,3;
să căstigă d. 5,2; să le cästige d.252,3; chemându-mî 13; nu te-or che-
mare b. 321; să cumpiri d. 135; cumpărasâ (pl) 229,3; vrem cumpărat

à. où tte se.

Gramatica. CXLIII

134,2; v'or cumpărat (= vă au-) d. 225,2; cutezarti 298,8; dereptèza 31,2;
de a se depărtare 73,2; să 1 déstepte 4. 70,8; ertase, i ertñ, să-i larte 96;
te erti, să fiți -ertați 183; gudecâ (pl.) 105; să-i ăndec, gudecafi, va gu-
deca 46,2; nu gudecare/ 105. 198,2; câ să ÿudece 218; are gudeca, vor
hi gudecati 105; a să guca 295,3; să gunghi (1. sgl.) 67; să gunghiem
66,3; să 'ș gunghe (pl.) 67; izvordea 860,2; nu imbrâeat (2. pl. Aor.) 19;
ti inbrâca 6.171; o să mâ îmbrae 6. 860,3; te inbarbätési d. 181,8; au
încălecat, încalecă 3. 33; să fie încălecat 361,3; m'ol închina 210,2; te-a
îndrepta b. 349,2; a se îndereptare 71,2; înnălțindu-să 4 209,2; înprumu-
tâză 20; —, (Imperf.) 96,2; să aţi înprumuta 20; Pare inputina 79,2; în-
rădăcintazâ 111,3; a înserat, om însera b. 316. 884; însemnfază 148; nu
vă înșelareți 46,3; va să "1 înșale 5, 215; să vor fi înșălat 4. 218,8; se-u
întămplat 134,3; de se vrô întâmpla 134,2; de sar — 828,2; de sa —
5. 139,3; va fi întrebat 120; dâ-i voru întreba 140; invätind 229,3; ne-
învățindu-să d. 203,3; învise 32,2. 41,2. 137,2. 138. 182; învisă 140,8.
182. 5.143; învisără 182. 215; amu învisu 140,2; au învietu (v. activ,
trans.) d. 66; va învie, vor — 139,2. 3; ca să învie 215; învie (Imperf.)
12,2; să are învie 31; are hi învilat 138; ‘mi lasă 81; n'am a te lăsa 7;
vel să lași d. 148,3; vom să lăsăm 97; de nu vor fi lăsând 338; las să
grălască d. 104; lăsațimă 296; să lăsare tu 7*,3; lăsind 296,2. 327,2:
vor lâuda 254; nu vă läudaret 250,2; nu vă miraret 316,2; a să mirare
69,2; s'arû fi mănieat 273; a mână; me b. 293,2.

Macedor. banati d. 266,2; ași ‘mi bănezi d. 279,2. 281,3; adärat
(pl.) Aor. 5. 278,3; se aspare d. 267; să nu te asparii d. 269,2; "II avina,
nă avina bd. 282; de 'mi avinași 4. 270,2; căftat (2. pl. Aor.) 5.277; însurat
d, 216,2; inviţă d. 263,3. 281; me invefai, se me invefi, invefândalui à. 267,3;
va să te inveață 5. 269,2; lucrat (2 pl. Aor.) 4. 278,8.

Istrian. afla d. 286; las (Imperf) à. 284; lasam (1. pl.) 6. 284,3.

dau. da 5.356,2; ded (Aor.) 33,2; dedâșa 315,2; dediu 9. 228,3.
266,3; dâde 59,2; dâte 6.211,2; dete à. 255,2. 256,3. 355; dăde 313;
dèderemu 55,3; dèdet 18,2. 3; dâderă 5*,8. 16%. 59,2; dideră 5.132,3;
dadeñ 5.296. 301,2; dădu 6. 357,3; dase 6. 356,3; didesă 5.84; vera da
(2. p.) 88,2; Pare 108; nu dea 117,2; nu dareti 285; dăîndu 38; date
d. 81; datâ-i 229,2; să albi a-i dare 207,3; a dare 235; să nu o dée
d. 100,3; să-" dele 5.33,3. 306,3; să nu dee 5.34,2; să-i dăre d. 262,2;
să dă 5. 132,3; să dé (pl.) 6. 248; să-i dea 128,2; o sâ "mi dea à. 860,3;
să nu mă dare 5.321; îți va dare 4. 320,8.

Macedor. dădeşi 5. 273,3; deade 6. 273; dede 5.266,2; va si te dan
b.264,2; dâ-le b. 273,3.

Istrian. n'a daveit (Perf.) à. 283,3; de d. 288; dae à. 284,3; du à. 288.

lau, iai 364,3. 6.6; 18 6. 851,2; luom 20,8. 96,3; luați 181,3; luoti 8;
ea (3. pl.) 324,3; iau 106,2. 181,3; luă (3. pl.) 131. 817,8. 331; luau
d. 167,2; luasi 182,2. 267,8; luă 130,2. à. 166,2; Ino 6. 8. 15,2. 17, 26, 2.
43. 59. 65. 67,2. 101. 102,2. 223. 273,3; lui 182,3; loo 42,8; luoă à, 166,2;
luoară 172,2; am luat 86; -Inont 217,2; an Inont 134,2. 220. 224,2, 8. 200.
208,3; Iuasă 3. 358; -se d. 168; am fost luat 74. 362; votu luoa à. 166,8.
183,3; lua-se-va 128; ași fi luat 341,2; să eu 304,3; să eaï 40. 148.
b.49,8; să lai 182,2. 291. 848,2. 5.45; să lel 200,2; să da 160,2. 3. 367,

CXLIV Gramatica.

d. 364,3; să ea 120,3. 291. d. 7,3. 168; să ee 6. 34,3; să ïee D. 351,2. 352,3;
ieïe 5.306,3; să ei b.43,2. 3. 55,2. 116,2. 181,2; iae 6. 357,2; să luom
25,2. 28. 86; să fiu luat 3.33; (Imperat. 2) ea 10,3. 21,2. 36,3. 195,2;
ia 315,2. 6.58. 179; 16 b. 308,3; 6 304,3. b. 199, 2. 3; eae b. 159,3; luaţi
21; loaţi 53,2; luând 148,3; luînd 79. 342,2. 6. 55,2, 200,2; luoänd 6. 199;
tie 144,3. 333.

bea, be, beu 8.141,2. 5. 292; beu 61,3; bêti 16,2. 43; | Beié (Im-
perf.) 5.292; au băut 108; o va bea à. 34: ca cändu ai bè 8. 135,3;
dêre si bê 230,3; arà fi bând 271,3; să bau 107,3; să bei 108,2; se bè
363,2; se bee 218,3; bêfi (Imperat.) 244,4; be 5.293; a bè b. 226,2; ee
beut să să bâ b. 45,3; vremu cädè 55,3; au fost căzut 5.33; să-i fi căzut
d. 32,3; a să le — b. 103,2; cädind 306,2; i s'au căzut 5.50; să va
închiè d. 221,3; mă încuie 156.

Istrian. beïetsme (Imperat.) d. 286, * za bae (Infinit) 5. 285,2.

Conjugarea II.

aduc (pl.) 95,2. 116,2; -cu d. 114,2; aduce (sgl.) 132,3; —, (pl.)
305,2; adusă (pl.) 3.132,3; —, (sgl.) 286,3. 5.62; adusäse (pl.) 5.19;
-sese 5.71,3; au adus 5.19; adă 8.229; ado 254,3. b. 224,2; adu 66,2;
aduce-ti-vâ 231; își adusârâ 231,3; îmi adă 5.300; îmi adu 352; agunsă
(pl) 6. 132,2; au aguns 6.220; ajunsem (pl.) 29,2. 360,2; -săm 302,2;
arâ agiunge 155,3; s'au agiuns 190,2; aleageti 264; aprinsiră 289,3; să
aprindă b. 180,2; să aprinză d. 41; aprindindu-să 304,2; să să aprindă 46;
-nză 141,2; arde 142; arsă 296,2; să-i arqâ 117,3; să'l ardà 120,3. 121.
218,2. 331,3. 352,83. b. 180,2; să nu arză 141,2; să ardă d. 19,3; să le arzi
352,3; ardind 303,3; de a ardere 142; ascund (pl.) 95; ascunde 0. 5,158;
să ascunză b. 158; vrutu-m'am ascunde 366,2; vă ascundeti 112; nu aseun-
dereti 112; să ascund (sgl.); să ascund (3. sgl.) 79,2; -nză 134. 351; să
se ascunzâ 154,2. 166,3; s'ascund 241,3; să'ș ascunză 279,3; să nu să
atingă d. 130,3; au fost bătut 2. 204,2; să baată 352,2; a-i — 234,3;
pănă s'a bate 5, 35,2; nam să mă bat 5.115; s'oru bate à. 133; cer (PL)
d. 108; cere (pl.) 6.224,2; ceri 272; veri cêre 187,3; ai câre 108. 139,2;
arâ cere 272: vor să câră b.149; nu credea (pl.) d.18,2; nu o crezut (2. pl.
Aor.) 8. 15*,2; n'o să creadă d. 105,2; să se creză 208; va creşte 36,2;
are crêste 79,2; creastetä-vâ 266,3; crescând 36,2; cunoseu (pl.) 12,3;
cunoscum (Aor.) 254,2; a să cunoaşte (pl.) 6. 13,3; i-au fost cunoscând
117,2; n'a curge d. 318,3; deșchisă 252,2; să n’o deschidä d. 351,2; să fie
deschis 361,3; li sâ deschisérà 276,2; deșchisu-ți-s'au d. 158,3; de sar hi
deschis 256; derêge (Imperat.) 11; aţi derese 27; mâ duș 15%; tem dus
18,3; mâ duset (2. pl. Aor.) 18,2. 19; ne dusăm 306,2; duce-te-veri 54,3;
te veri duci 365,3; vei să te duci à. 148,3; du 5*; te du 67,2; dus 104,2;
de dus 8.328,3; faci (pl.) 19,3; faceţi 19; fe 266, 3; fecesi 60,3; féce
13,3. 14. 15,1.2. 34. 57. 58. 59,2. 61,3. 102: feace 249. 258. 264, 3. 268.
311; fece 7; fêcerâ 57,3. 58,2; feaceră 258,2, 259,3; fêpse 6; făcu 57. 58;
făcut (2. pl.) 18,3; făcuse (pl.) d. 170,2; au faptu 9. 54,2. 57,2; fapt-am
5. 325; era făcută 147,3; au fost făcut d. 32,3; va fi făcut 120,3; s'au făcut
311,3; nu s'ară face 56; face-te-ar 5.317,3; să aţi face 19,3; vrea face
235; cès vrâ face 241; să fie făcut 331,3; vre să facă 0.117; vom să fa-
cem 121,2; fă 81. 96,2; facă 8.19; faceți 19,3; nu face 341,3. 6.296;
nu ’mi face b. 37; dé facerê 51,2. 249,2. 264,2.3; fapt 203; fucut 2; să fac

TN Er
pa ct, e anal astia DARIA a a i
+ A TS — APE

Gramatica. CXLV

(P1.); se face (Aor.) 21. 215,2; se fâce 60,2; să fonce 215,2. 255; ne fea-
cem 249,2; să feacerâ 267,2; faptu-nâm 249,2; faptu-mi-s'a b. 324,3; să se
fie făcut 246; este să se facă b. 10,2; or să se facă d. 108,2; s'or face pa
frâmse 42,8. 62. 64,3; am înceape (pl.) 152,3; să fie început 361;
fie închis 360,3; vă încrezut (2. pl.) 8; ar întoarce 249,2; te veri sia *
întorșu-mă 865,8; să nu mâ A AA 13; înțelegu-te 13,2; înțelâgeţi 15;
să înțâlâgem 41,8; înţelâsetu (2. pl. Aor.) 8; înțelâge (Imperat,) 10,3;
merge (pl.) 182,2; mărgu (pl.) 182,2; marsăm 307; miarsără 4.132,38. 188;
mărsă, mârsă, erau mersi 182,2; dârâ mârge 31; o să mergem 5.105; vom
să mârgem 97; vor să mârgă b. 59; nâsctim (Aor.) 63,3; au fost născut
175,3; să nu fi fost născut 307,3; vra să nască 5.171,2; vel să te naști
267,3; nestiund 358; nevädind 300,3; disu 2*,3; dise 2*,3, ete,
Macedor. (aleg) 'ș-aleapsiră 2.282; aglanse 5.272,35; aglumse 4.278,8.
281; agiumsirà d. 282; s'era s'o aglungearesi (1.Sgl.) à 282; aglungändalui
6,267; (duc) dusiră d. 280,8; (fac) fati d. 266,3; fate 5. 265,2, 266,8; fetiu
d. 278. 270,2; fete 265,2; ili feate d. 272,2; mi se feate 5. 267; feţeră
b,263,3; țâ se feațeră d, 267,3; îți fetirä 5. 280,8; fa b. 266,8; să feate
b, 269,2; va "mi fac d. 280,3; — facă b. 269,2; să o fafeam d. 282,2; fapt
d. 260,2. 3. 257,3; facândalui 6. 267.

Istrian. bate 5. 285,3; facie d. 285,3; n'av facaveit d. 283,3; nu face,
nu fae 3.285; facut 5. 285,3. |

Banat. își feceră d. 262,3.

Conjugarea III.

adurmea d. 292,3; adurmi 273,2; an adurmit 138,4; au fost adurmit
273; vom adurmi 233,3; de va hi adurmit 138,2; "și agoniseaște 211,3;
să'ș agonisască 146,3; aud (pl.) 6. 72,2. 202,2; audât 215; auzi-mâ 10,2.
156; auzim 109; auzit 140,3; ar fi audit 306,2; n'au vrut fi auzit 270;
auză 281,2; să auz 14,3. 17,3. 134; să'l audă 5.133,2; audänd 79,2;
audind 296; să se audă 5.235; auzire 17,3; se asvărle 5.309; bajocorim
b. 209,3; vol blagoslovi 65,3; te veri blagoslovi 66; veri fi blagoslovit
65,3. 66; să blagoslovesc 37,3; fusäs biruit 182,3; boreste-i, boraste-f,
bori 7; coaperi-mă 12; sari cuveni 5.9; or să vă chinulască 4.225; dă-
ruim (Aor.) 37,2; era dăruit 33,2; nu ne-r hi dăruit 318,2; au fost dăruit
b. 64,3; deșparțea 34,2; despărță' 265; să desparță 34,2; desparțând 265;
era dojenit 23; dorm (pl.) 212,3; durmiea 61,2; durmind 61,2. 136,3;
ease 1; easu (pl.) 2; n'au eșită 5. 94,2; n'a esi 5.19. 35,2; o să iasă
d. 813,2; ease 11,3; (Imperf. 3) ease 114; Insă 264,2; să ensà à. 35,2;
lesänd d. 262,3; isindd 5.259; de a esire 73,2. 6. 19,8; i au fost făgăduit
273,3; fugisă (Aor. pl.) 197,2; gândii (1. sgl.) 66,3; vrè goni 60,3; m'au
gonet à. 180,3; gonindu-i, a-i gonire 234,3; grâeștea (3. sgl.) 2; grâi,
grăiei 65; grăila 5. 199,2; grăle (pl.) 139,2; au fost grăind 812; grädste
86; nice grâiret 250; a grüirè 284; grâmâdescu (pl.) 2; sû grijeaste 184,3;
sare griji 76,3; nu vă grijireti 8*,2; sânt hulind (pl.) 6, 80,2; hulia (pl)
163,2; huliè, a huli 295,3; 1ubese (pl.), aţi Iubi 19,3; wa împărță 213,2;
înpärätiè 3. 97,2; vor să înpărățâscă à. 86,8; nu läcomireti 44,2; ași hi
lipit 201; mäntuñste 86,2; să mântuâscă 82; înmicșurat-al 11,2; în (— vel-)
muri d. 208,2; n'or muri, de or si muri d. 94,8; are si muri 139,2;
n'are fi murit 139,2; va să moară 67. 159,3. 300,2. 5. 109,2; nu mintiret

K

GASTER, Chrestomatie româna. I,

CXLVI Gramatica.

10*,2; vine (Aor.) 16*,2; veniea (pl.) 16*,2; veînriu 6*,3; veînre 3%, 5%,

6*,2. 7*,2; veri-va 7*; veînri-voru 6*; se veînrimu 6*,2 etc.

Macedor. durmia .278,2; durmi 6.269,2; va să dormu b. 269,2;
fug (fugi) 6.272; fuz-i d. 264, 2; fugi 6.272; fugiam d. 270,3; grescu (pl.)
3.264. 281,3; ili gri à. 271,3; avde, avdi, avzindu d. 264,2.3; avzi d. 266;
avzii (1. Sgl.) 5.272; am avzită b. 276,2; arache 0. 263,2; aril d. 263,2;
264,3; "mă arichisi g. 282.

Istrian. za durmi d. 285,2.

Alte exemple precun si Adverbele, Prepositiunile si Conjunctiunile vezi
la Glosar.
#0
+R

SFÂRSIT.

pupe spere.

9.
10.
11,
12.
13.
14.
15.
16.

17.c.

18.
19.
20.
21.

22 b.

Precuvântare .

Int „ducere .

Gramatica . . .

e. 1550, Apocalipsul dota vi Pavel
1560. Leviticus (fragment) é
1550—1580. Minunile Sf-lui Sisoe .
1550—1600, Legenda Duminicei.
1574, Tatăl nostru —
1577. Coresi, Psaltirea

sec. XVI (1585). Psaltirea ms.

sec. XVI (1570—1600). Praxapostol ms. .

1574. Tetraevanghelie .
1569—1575. Coresi, Praxiul

1562. Coresi, Tetraevanghelul —— (1579 Ban Sebeş) . fs
1568—1570. Coresi, Cazania I. (Tălcul Sei — J

—1580 Saz-Sebes)

1581. Coresi, Cazania II». divanghelia cu învăţătură)

1582. Paliea de Orâștie.

1591. Hrisov de vânzare . —
1593. Luca Stroici, Tatăl nostru
1607. Grigorie, Catechismul
1609. Hrisov de vânzare ÿ
1610. Epitaful lut Radu —
1614. Hrisov de vânzare

1618. Cuvânt pentru curätie .
1619. Hrisov de vânzare se
1619. Grigorie, Evanghelie cu tâle .
1620. Moxa, Cronica —
1620. Hrisov de judecată .

1600—1650. Paleen .

23. ce. 1625. Ureche, Letopiset

24.
25.
26.
27.

1626. Hrisov de judecată .
1626. Hrisov de vânzare

1631. Hrisov de vânzare

1632. Evstratie, Pravila —

28. c. 1633. Molitvelnic .

29.
30.
31.

1638. Hrisov de vânzare
1640. Pravila de Govora
1641. Mărturie de vânzare

31 a. 1641. Hrisov de vânzare

22 a. 1600—1650. Povestea lui Adam si a à Evei (Calatoria lui Sith la sai)

gs

Q

56 _3

1328550000

—

OXLVIII Seara.

32.
33.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42,
43.
44.
45.
46.
47:

48. c.
49. c.

50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
-68.
69.
70.
41.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.

1642. Hrisov de vânzare .

1642. Melhisedec, Invätäturi.
1642. Silivestru, Cazania .

1642. Hrisov de vânzare .

1643. Varlaam, Cazania

1644. Meletii, Cazania :
1645. Evstratie, Şapte taine .
1646. Evstratie, Pravila

1648. Catechismus : ia te
1648. Selivestru, Noul d'estament:
1648. Năsturel, Varlaam si Joasaf.
1650. Hrisov de rumânie .

1650. Hrisov de vânzare .

1650. Hrisov de rumânie . ë
1600—1650. Cântec de crăciun, Propovoasiăi
1650. Simion Dascal, Letopiset

1650. P. Danoviciu (P. Gramaticu) Hronograf

1651. Hrisov de răscumpărare .

1651. Schimbare de moșii

1651. Psaltirea de Belgrad.

1652. Pravila de Târgoviște.

1654. Neagoe Vodă Invätaturile

1654. Viaţa Sf. lui Nifon .

1657. Hrisov de întărire .

e. 1660—1680. Gromovnic i

c. 1660—1680.. Geografia Ardbalutur ;

1661. Rafail, Paraclis

1669. Stoica, Molitvelnie

1650—1675. Letopiseţul Rom. și al Moldovei
c. 1650—1675. Tetraevanghel

c. 1670. Miron Costin, Letopiset

e. 1670—1675. M.Costin, Viaţa lumii.
1670. Hrisov de împărţire

1672. Hrisov de tigancàä —

1673. Dosoftei, Psaltire în versuri.

1673. Dosofteiu, Acathist .

1674. Haliciu, Oda

1675. Sava, Asezämänturi .

1675. Sava, Actele Soborului .

1675. Prologul sau Vieţile Sfinţilor .

1677. Vito Pilutio, Dottrina Christiana .
e. 1650—1675. Molitvelnic ù

e. 1650—1670. Evstratie, ———
1678. Cheea înțelesului

1679. Dosofteiu, Liturghia à
e. 1679—1680. Dosofteiu, Molitvelnie.
e. 1680—1700. Diaconariu ;
1680. Dosofteiu, Psaltire —
1682. —— Vieţile Sfinţilor

: 202

pag.
92

94

97
102
103
109
114
118
125
125
129
134
135
135
136
142
145
150
151
152
156
164
170
173
175
175
178
183
189
194
196

207
207
208
214
216
217
219

‘221

226
228
234
236
239
241
243
247
250

Seara, CX LIX

D 3599. Apostolul de București . . . . . , 5 ei e... 260
88. 1683. SIDA Pariniile ni ee HOME EU TS" 008
84. 1688. Joan din Vinți, Sicriul de aur . . . . . . . . . . 9268
85: 1685. Joan din Vinţi, Cärare pre scurt . . . . . . . . . 274
N Biblia . .. n e =: e 959
87. 1689. Molitvelnie . . . RE
88. 1691. Anania, Viata st.lu Nifon pie piei RL 10
N 50. Greceanu, . ,.... . . . + , . . 0000
4 3995. Cosma. Amartolon sotiile . . . . . . . , . ,:. UN
| 91. 1692. Cozma, Minunile Maicii Domnulu . . . . . . . . . ‘299
D Oosma, Viaţa lui Vasile . ©. . , . , . 900
A 98. 1692. Cosma, Pateric . . . . iza iei e ini. d 510 AN RI
i 94. 1693. Greceanu, Evanghelie — E ON —
95. c. 1680—1695. Cronica lui . . . . . . . . . . 811
| Bi 1006. L'Dascal, Penticonaru , . . . . . . . e . . sis
97. 1097. A. Dascal, Psaltire eu tâle . . . . . . . . . . . . 814
j DD I Oprea, Mollivelnie 5m". . . . , , cr #18
i 99. 1698. Miñelul . . . . Te + + NON LORS
100, 1698. Cantemir, Divanul lumi NS eco ie : DNS
DEN Mani OS. à e 0 . . . +. :. 1 0
| EI Rea, OO, e e e 0. e ae. 998
103. 1700. Filotheïu, Invăţături creștinești . . . . . . . . . . 836
104. 1700. Filotheïu, Floarea darurilor . . . . . . . . . . . 340
/ 105. 1702. Liturghie. . . 7 ad 0 Sa ae tie die aia pt ANN
E 106. 1703. Anthim, Noul Tésidisent e i pet E, A : 7
NR boier, e ea e cea 0
| 108. c.1705. Viaţa sf-lui Sata ee rer Tr dr pe er ea N
109. c. 17056. Glosar slavono-român. . . . . . . . . . . . + . 855
110. 1705. Anthologhion . . . NE COL AN GOT |

111. 1710. Cantemir, Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor . 60
VIN IR los Gin Vans, 6688

AIRE
— Hire :

DT à asia MA —
— glia ré

Diner EE te

— shit Râpa e

astupa d

Ec apari

—

ro in OTP... À

See. XVI.
(Ms. Acad. Rom. 8°, nepaginat.)

Psaltire.
Psalm 1. (pag. 1—3.)

BAL NOWPKK uim AMRPAT . K'RHT APE . une A:kpe NTRĂ . FANTE-
KOVA 4.

1. Depriue sRpsÂTR ue HS arkoue aa câTrSan nexSpâunaopr.
um npe kaakk NĂRĂTWUINAGph HS CTR . LM AA WIEAEpHAc NitpSă-
TOPHAËPR nov ur ae. 2. sep akua (|. a'kya) AMHSAOVH „NEA-
Mă-ce SSWa um HWNTA. 3. um YI-RA KA AEMHSA PRCRAUT AhHră
AUHTSA anee(n). me PÜASA CS AR p EpPkMA ca um dpSusa
AOVH HS RĂAc, um 'TOaTră RATĂ ce due Aocrrkuie 4. mu du,
HERSpăunAGpr, HW Aua; ue Ka NO ABEPA dé W MRTOpĂă B'RHTOYA
A6 4 dâna NAMANTOVASH. 5. Aepiners aua HS &SpS „paie mekSpa-
uin AA YÉ AE . net ARKATÉIMIN A ChATSA Acpénumaôps. 6. KR mit
AMROVA Kkdab Acpinunapn . um Kâak nexSpâunadpn niepe.

Psalm 2. (pag. 3—6.)

À cpnunr . KanTERSA AOYH AAEHA . npwpuie . Ey Feum REM
AUMEHAE.

1. Acpin-ue „pueriipă-ce AMMEMAE um Wâmenie (1) PERL ANA:
CE AEMĂPTĂAGph. 2. APAN(HÎTE cTĂTOpĂA -Măpâuin NĂMĂN-
TOVASu . um Ewapin aASpăpă-ce APE enpi AMHSA LM Ad
Xecova ASH. 3. CR POVTIEM APR TUVDHAE APR . IH AR ARM Ar
AA mon worsa AÔph. 4. BieTOpioa Aa Meprope PRAEIN AC EN. um
AMHSA BATE WOK A6 EM. D. ATSHUE TPAR K'ATOAÀ „puiu A
'hHia ca. uim. KS ovpuia ca caeirrkuqe em. 6. € cote notes cĂMTS
At A4 Aines no⸗ civinSaovu măr$pă CNT a ASu. 7. enſmo

SMCEAE AMHSAOH . AMHSAR SHCÈ K'ATOR MÈHE : dioa amies ei
GASTER, Chrestomatie română. 1 a

#2 Sec. XVI.

8. cop acTă-SH HARCKOÏI0-TE. 8. rkoe AË AA MEHE LH Aauu—
RIO AHMEHAE WUNHEAE 'TAAE . um LHHÉTSpHAE T'ÂAE ES cp'hum-
TOVA NăMANTSASu. 9. näme-n KS Sue At dieps . A Bac At AOÛT
dp'kuyen. 10. um akMS „pnăpâuiu qiuenkyeun . feuaun- BAR
TOI WIOAEKRATOPIH DRMRHTSAOH. 11. AOVKPAUH AMHSASH Ko
pusă LH FSKOVPAUH-ER AOVH KOV KSTPÉMSpH. 12. aoywAun
NERUĂTSpĂ . CE NS KRH-BA M'RHIE-CE AMHOVA, um BELL MEDE AEH
KĂAR AEpENTSAOVU . K'RHAS „Nan Ac- CE-BA KSPSHAS OVPUIA AOVH.
déphues Tout HeAëK ASH cnpe „pic.

Sec. XVI.
(Ms. Acad. Rom. 89, mic, defect, 170 pagini.)

Praxapostol.
Faptele Apostolilor, cap. XXII. (pag. 36 —45.)

1. B'apcaun, pauni win nafp'hHiiH AacKoVATAUH ABMOV 44
MÏES K'RTP'R Ron dSEAEAATIO. 2. FlovSHph KR EBPEdCRA AHME'R
FA'RCH K'RTP'RHINÏH POYTEC AAAOVCEP'R 4'RP'R-HOPOARTR. 3. Eau
SHCE : EOV, MIE SEOV, ChNTOV KHAOBHHOY . H'HCKOVTO TPS TApcSA
KHAHKHECKS, XP'RHHTOY TPS AHACTA AÉTATÉ, ARAT NHAOAPEAE
ASV rAMAAÏHAS _NERUATOV AIRE akua T'RT" —2 pERHUTOpIO
diHHAOY AOÛ AHSEOV, KOVM LUH RON TOILH eeun ACT'RSH. 4. In
AACTA KAAE UHK'RAOVHIO IMRAPR AA MOApTE, AETRHAS LUH non
AMRAHAHAS A TEMHHUR BRPBALH IH MOVEPH. D. Boym um
J'HTRHH NpEOVILH M'RPTSPHCECKS-MH um roun E'RTP'RPIH . KSM
LH AE Aa el KAPTE ASdIO cnpe ᷣpauin dea Ai JHTPS AAMackoV
un Mepyrk (|. Mepyrk) KOVM ULRPE ROI adaa, auïe Aerauu ce-n
AASKOY ATPOY IÉPCAHMR, CE-H MOVHAACKR. 6. In Ka cpa Mhp-
C'RHAS IH ANpONIMHAS-ME K'ATP'R AAMACKOV, TPS AMÏASR-SH
CTP'RAOVAH AOMHPR MOVAT At H'RIIPACH'R CHE MERDE. 7. Lu
K'RSOVIO CNPE M'RMRHTOV . LH AOVSTO TAACOV FORHHAS K'&TP'R
MERDE : CABAE! cakae! dé ME ronen? 5. E co pene un
SHIOV : MÉAPE EJIH AHE? SHCE K'RTY'R ME.ppE : EOV ChH'TOV IC HA-
3apkHHHOVA, ueaa ue Toy ronet. 9. G vea ue Epa KOV MEppE
AOVMHpa BRSSph LH -pbpukaun #oVP'h, 1aph MAACOVA MEAA ME
FPRHA KRTPR MINE HO 40 SHP'R. 10. Arkan Suwov : ue ce
dakov AE? € AHOVA SHCE K'RTP'R ME.ppE : CKOAAR-TE LH HAC'R

Praxapostol. #3

AMI AAMACKS, um AKOAO UMME-HM-CERA AF TOATE; AF KAPHAE SHC
mie ce fan. 11. [lu Ka mov m'aSSio Ac caana aovmnpiei averi,
AC MURAD Npipeeprh-Me meta ME epa KOY Meppe; Album puTpars
ros Aamackoy. 12. IIlu op m'aprarTs en spa noyer amania,
BOV.ppS ronwropie AS akiue, AMROTSDHCHTOY Ac rounu 10:
Atu mea e Eli TPS Aamackoy. 13, Heppe aa meppe, um
CTATS AEMH See : CÂRAE, DATE, WE RADA. um (OV „pp atena
Mac KROVTAR cnpi puces. 14. Aku eaov-mn Suce : ANSEOVA mh-
PHHUMASPS Hop kos ee Antteaeun koſkork Aorn, um ce nesu Ar
PENTOYA, um ce aoysu raac Alp poerova AH. 15. IIlu nova
ce din MAPTOPS ASH RATP roun WAmMepin, Rapin BRASOVUL LM
aoysuum. 16. [lu akaas Aépen-ue aeneaym-re? cRoaah A6 TE KOW-
TASR, umun CNAA MRKATEAE TAAË, SHCE A HSMEAE AHAOYH.
17, Mu ov AHTOPRRHAS-ME „TPS 1épCANMR, um POYTRMAS-
ME jp Gackpexs, um-mn ov enatauk. 18. kan K'asoyis cas
COBUMAS : HEROAINE-TE LU eum KOVPOYHAS AHAHTPS 1EPCAMBE, Ar
PEN-4E HOV-LH kooð npiemu MRhpToVpia ha 46 € A6 ME-ppE.
19. lu EC SHUIOV : AHE, Anumu TS RR OV Epa MEAA Men BRra
An Temă, umm OVUHAK NH 4 racare sea ve Kpea k „purps
upper. 20. Mn rmnAS ehpeapn cheat AS erehanus maprops
AS)u TROY, Meoyan EPA CT'RHAS um akea cpr ovunarpk asn,
um CTD'RROVMIA REUIMENTEAE MeAopa ve OVUHAK 648. 21. A'kun
SMCE RATE MHADE : Mach, KR OV TPS AMMEH AcnapTe Thé
MuuS-re. 22. Slekovara-A0V FAS M'RRDR AA AMÉCTA KOVR'RHTS,
Akon um D'RAÏKADR PAÂCOVA CROW PORMMAS : 14 Atenoe M'RARH-
TS Mea Ka atena, KR Mou ce at à Bic. 23. lu cpr
AOÛ EU LM AEDRAMHAS-UM BEUIMEMTEAE, NOVAREPE E'RPCRHAS
enpe BR3ASYS. 24. Ahn Siice mmmaimoya, ceAS ASKR 648 +
TOS MARKS, um SHC, KOV PAHEAE AS ATPAGE EAS, A6 ce „peak
ArpenrS ape Bu amă crpuri enon „puies. 20. IIlu Asa aov
CTPHHCEPR taoyx RS WAKAE, SHCE KNTPR MEAA ME CTA, COVTA-
uiova(S)u, NABEAS : Ace Wmova ema pumakiova hp wenn
AS, Biippe sacre noaw aa Bare? 26. flovsu CON TASA um ce
anponie warp MHAIUS Ac enset, PORM : RESH e REP CE dau;
AMECTA WMOY pumatbuS sacre, 27, Avkun ce anponie muta Sa mn
AS ATPES'R, SHCE : enov.ppe-mnee pHAMAkHS em. 28. Gaov suce:
66. P'RCNSNCE Miau SA, SHC : OV KO MOVATOY NIPEUS arommcito
AMACTA METATE . € HAREAS SHCE : MR £OV LM H'RCKOVIS-ME RTS ta.
29. Ameum ce AFAOV.praph Ar Eno meta e Bpk ce-a „prphee;
um Altaiuoyaoy CE CRAVATA, nuteakete KR PHMAANOV HCTE,
um Ka épa FAS R'ASSTS. 30. Aewapkua npk ce puusakre ak

a*

#4 Sec. XVI.

AEETRPS, UA UE KAËBETAUIE-CE AË IOV AE, LH AOV AESAËT'R FAS AE-
F'RTOV PE ; Aſkan Suce, ce Bie apXiepenu LH TOTS 3EOpOVA AOPS .
AASCE MAREA LUH-A NSce „NTpoV eul.

Cap. XXIII. (pag. 46— 56.)

1. RRoVTA NABEAS cnpe 330000 um SHce : F'RPEAUH, paun,
EV KOY 'TOTS T'RHASA HEAA BOVRPSA RO AY ANScov DRE
Aa auacTa SH. 2. flpXïepeun ananïa SHCE 4EAOPA UE CTA APAHNTA
AOVĂ, Cé-H BAT AOVH pocTSA. 3. Arovnue Shce NABEAS K'RTP'R
EAS : BATE-TE-BA ANSES, M'RPRTE BhpOVHTS; LH TOV LEZH AE uio-
AEUH ASTR A'kue 1H npecnpe Aku TPEUH, K'R MHUH CE ME EAT.
4. Hp ua ue cra APAUHTE SHCEp'h : AEPEN-UE AOCRAELIH MIPE-
OVTOVA SEOVASH? 5. OHCE NAREAS : SpauH, H'AM HTOVTS K'R npe-
OVTS ACTE; ckpie AMS : IOAELSA(S)H WAMERPHAOPS "TH, CE HS
gun peoy. 6. Mnuenakee amov nakea Kh W NAPTE HWCTE CANS-
KÏEH, € AAT'R dapucen, KIEM'R MAOÂTA LH SHCE : B'RPBAUH, paun,
cov dapnceio cură, lo Ac daphcrio: AE OVTIOR"RHHIUR LH AE
Akieork MOPLHAGPS EOY WCRHAR MIPÉEMECKOV. 7. Illu auacrk suce,
boy mph CAASKIEAOPS iun SapHcEHAOPS, ui ce J'TRPULH TAOATA.
8. Gaaskienn AMOY SHKS, K'h NOV Ba du „NBiEpe, HEUE Anuegs,
HEUE A, AXev, Ph dAPHCEHH HCNOREAECKS AMRHAOAÏ. 9. Dov vkprn
Mape . CKOVAAD'R-CE K'RPTSAAPIH NApTA daphcetacih IH CE I'RPHIA
OVPSA AA-AATS, rP'RHHAË : HEUE OVPS pes noy abanmov ATPS
WMOVA AMECTA; If’ CE AXOVA MO'RH AOH CAO AHUEPSAS CE HOY
NR NPOTHEHMOY ASH AHSEOÙ. 10. Akan MOovATR mhph do.
CRARHTR-CE MHIALSA ce HOV PoynTS die nageas Ac e; Aſkan
SHCE BOHHHAHAOPS CE AELTAIR um CE-AOV pan FAS ALA MHXK-
AOKOVA AOPS, UM Ce- AOV ASK 4 MARKS. 11. Ares HOANT A *
au ACT'ATS AHOVA AEAUR (MCV LH SHCE : KOVT'K SR NABAE KOV-
MS A'RYPTSpHCHUIH u'kia ue € AE ME-NPE TPS IÉPCAMR, alua CE KAA£
um jp pumS à MhprSpucu. 12. I Aeka doy soyw d'kuepra
OVPIH AÏR OA AHTOAPUEDE, LM CE LOPAP'R CÉAPE Mee ce MR-
PB.AHUE, Heue ue (!) ce BR M'RRPR K'RHAS HO ROPS OVAHAE NAREAS.
13. Gpa mau MOVALH A£ NATpSSEUH ven WE AUECTA WIOP'RMRNTOV
d'kucprh. 14. Vei ve ce anponiaph KATE NPEOVLH LUH K'ATPR
B'RTPRAPH LH SHCEŸP'R : KOV WOPRARHTOY BARCTEMBMOV-Nh
CÉAPE, HEMHK'R CE HS POVCT'RMOY IMRAPR HOW RPEMOV OVAHAE Far
BeAS. 15. fkmov Bon cnoypeun Miau SA(S)u Koÿ 3Eopova(S)n
(LL -poya) BOVM AFMRp'RUh CE AAOVK'R EAOV AA HO, um KOYM

Praxapostol. +5

uops np'k ce „pueark(rn) HCTOROVA ME € AC ÉAOV . LM HOH AHNTE
Ma pP'R KBHAS HOW ce koos ANPONTA AF FAOY, PATA CEMON 4-AOY
ovine ea8. 16. floysn diteaov coypopien moy (! 1. aoy) naseas às-
pekapk, un Be.ppe TPS nano A6 ensee AS nageas. 17. kan
RICA HAREAS OVPSA AÏp CSTAUIM, um SHC: AS AMECTS opera
AA Mumuoya, KR Wapeue n BA ce cnSe ASn. 18. Gaov-a aovw
uma AOVCE A4 MHMINOYA, A'kaï-nu Suce : naneas dovraova KIEAMR-
ME AË ME POYT'h CE AAOVKOV AMÉCTA WIOPE A4 TRE, WR Wapeute
ape au rpm. 19. Aovw-as 648 Mntailoy Ar M.Ap; Akan
M'kpee oxeekn um AOÛ ATPERR : se tace kta e an a-MH en$.ppe?
20, 6 aov Suce : OV AH ce CĂETOVHpR CE TE POAUE, AUIA KOYM
AUCUN CE-AR AASUN MABEAS TPS 3BOpOV, KOMOY APR
pk meta à puTpesa At 6a8. 21. Me roy amov ce MOV ackoyaun
AE EH; KR CETOVHD'R-CE AC EACV AÏ ATO'RHUIH MA MOVAUM A6
DATOSSEUM AC B'HPBAILH, ME ME CE WIOPAPTh KROVMOY MEME CE AMR-
ORAN Mee CE FR, mph K'RHAS HS-A EOPS OVUHAE EAS . um
AKMOY PATA CHATS um AUJANT'R HOYMAN EE AFAA THHE WIOpS-
wreac. 22. Matia aMoYÿ ARCR MIOPEAE LÏ-H 3HCE : markosn
ce noy cnov.ppu ki AMACTA BecTHT-an mie. 25. [ln nica ao
Wape-Kapin AÏp CSTAUIH, um Ah GHCE : FOTOBHIH ASAW coVTE Ar
RoHHHUH ce M'kpr'h MR Ad KiéCApia, um INANTESEIM At K'h-
ARPALUH, um ASAW COVTE AE C'HYÉTRTOP AÏRP AA TPAMAE ac Ar
moanre. 24. [lu eur ce AASK'R KOYA CE „phaaete NaBeaS um
cas nerpkim mapph aa #nanroy remous. 25. [ln ckpuce
KAPTÉ, AHERHAS auécra kHnoy. 26. Baagane aïcia mieropSa(S)u
remonov hᷣnankoy, a ce BoviSpa. 27. Rhokarsa auecra npi.peov
Ace ovar uim Bp'k ovuncov ce fie At en, ANPOnTAIO-ME KO EOHHAÏH
um ASate 648; mpiovis na pnmaknoy sacre, 28. [lu apk cen
Anutatroy Buna, Atpen-ue AË npi.pnAS enoe EAS, LH aASulov FAO
"sp MASATA APS ; xkun AS aaa npi.pncS 6AS Atpenrrs Arocka-
TOVA aeueen AOPS, um MEME OVpa rpeuiaah At MOAPTE CAS Ac ar-
rATSpR Aoennuk (|! |. AccTonHHK) nov adaai. 30. Gnoves-mn
dov mie d'hpekapk ERpBATOVA(S)u, A JE BpOVPR IOVAEH CE-A
Sur, UM adie AOŸ TPEMHIUS A4 Tippe LH AMOY cnovesuun
KAËBETHHUHAOPS CE rpbiacih Mk UE UC AE 6A8, JPAUNTA Ta.
enpmTroc din. 31. Honnuain nopanumren Aoos ASaph naBea
npecnpe HOANTE .ATPS ANTUNATPHAR. 32, [lu aewspkua ax-
Cap K'aKapin €! 1. K'haapin) à avkpye Koy pScsas, RHTOapcEp'a-ce
ATPS MARKS. 33. pm vea de m'kpcepa „NTpS Kiecapia, AkAtp
KAPTA ASH riemSnS, APAUNTA ASH nSceph um nageas. 34. Ak-
AH HOVARPR FEMONS KAPTA; UM AHTPEFR AÏRHTPS KADE At-

*6 Sec. XVI.

CHOVC tere, ti NS KR AM KHAHKTA tare, 35. Ge aousk,
SHHCE(!), K'RHAS KAËBETHHAÏH T'RH RERPH-BOPS . LH NOPRHUH FAS
Aros THHAEAE AS IPOAS CE-AS CTP'RKOVIACK'R.

Cap. XXIV. (pag. 57—64.)

1. ASnm a JAMA SH AFIIH.ACEpR APXIEPEHH ANANÏA, LH KOV
EKTpRpÎH, um KOV BHT'R3IOA TEPTHAS WAPE-KAPÉAE; Ed UE CHOV-
CEPR AS riemonovy Ac naBeas. 2. [ln Kiemars dov cas, puuens
TEPTHAOY a A9Vă, a rphu. 3. AMOVAT'R AOVME HEMED'kIIE KOV
HAE, um HCNPRBHPE MCTE AHMEHEN AUEITA KOV AAË TAAE PRN-
ASpE, pe AUHYA uiu nperă'ri.pnaupk NpEEMHMOV, un. nitroagt
ꝓᷣuanße, soy TOAT'R ASaue AmhpSnpk. 4. le ce HOVMAH POVTEC OV-
CTEHECKOV-TE TÉNYE, POTOV-TE CE ACKOVALH TOY HOH AHTPS CKSp-
TOY KOY AAË TAAE BAR.pHA ku. 5. Slpanmov auecrov EhpRATS
mnitas Rropio, MEA UE P'RAHUK'R NPOTHBHDE TOVTSPOPS OV AEHAOPS 4E-
AOpa ue Bio not royern. Auanuoſk, WIPHTOPIS HAZAECKOVA(S)H (! L Ha-
3apuneck-) epecov. 6. Tea ue um Beckpeka HcnmTH ce cnSpue; ven ue-
AOV non.eemoy npe akurk HOACTP'R, um Bp'RAMOV CE WIOAEK'RMOV
asn. 7. Arkun Reppe AÏCTA MHHINOVA LH ES MOVATR PR CKOA-
ce EAS. 8. Once HOAÏ TO'RHHAS, HÔH ce RERPHMOY AA TE; um
AË EAS nouun HOAW AHCOVIH D'RGMIOAERA; AE TOATE awkeTk ce koy-
noim Ae MKRAA ue HOH AOVWMS cenpi „pucoy. 9. [un Trormup'a-ce
IOVAEHH TOBHHAS awkerk ama a du. 10. PmenShce nareas um
M'RX'RH AO FIEMOHOV 4 TOR : Ae MOVALLH AHÏH dSÏHHAS TOY WH-
AEUS AEPENTS AHMBHEH AMIE TE LITS ; KOY BOV.ppS coydaerTs ue
AE Me.ppe dearaoveckS. 11. Ba noun puueabye, kik HS coÿ Mau
MOVATE SHAE At AeacnpnSkue (! L AOWEeNŸR-) AE KRHAS ME COVHIO
ATPS lEPSCAMR a Me „pupa. 12. [ln neue jp encekpekmn Ho ko
ASAATOY KOY Het. [NL O'RHHAË CAOV AHTOPKRTOVPR S'RKRHAS,
HEUE ATPS PACAT, HEME ATPS 3B0p5 MEME ATOS HÉTATE. 13. Neue
A ME NOTHKHH ME nors AE ANR UE AKMOV CNPE MI.ApE Npeeme-
eo. 14. Henomenecks AKMOV LE Sh AHTPS KaAk ka ue rp'a-
ECKS eytcoy auua CAS2KECKOV AHSESA(S)H 'RPHHLHAOPS LH kot 38
TSTSPOPS K'ATE cov ATPS Akue un NT ps CKPHNTSPHAE nNpopuu-
APS. 15. OVnorRHHUR AU'RHAS cnpe AHSE8, HEAA ME LH JH-
LH ANA AIJANT'R, AMEÏEEDk uk ue ga ce die MOpunaopS Aepen-
LHAOPS um M'RK'HTOMHAOPS. 16. Ac aua(c)ra LUH OV HÉBOECKOV-
ME HERHHOBATOV T'RHAS AHE'RHAS K'RTP'R AHSES LH FEAT Wa-
MEpH novpSpk. 17. In aovns anu MOVALLH BERPIO MHacTenie

Tetraevanghelie. dl |
ce danoy „prpS anmia MA(e) aASueprk. 18. . Muros mac adaapa-me
Eh MAMS NOCTHTOY RHTPS B'RCRPENR MEME KO PACATA HUE
koy Bopoar Lin ovpin AÏ acia ovar. 19, Me am ce RA pp
PANNTA Ta ce tie à FP'hH, (CE) aoy K'RTPR MEpPE 20 Gaov „unui
AMEIIA ce SHK'R ME ABAAPR ATOS MERDE HEAEDENTATE, HAE CT'R-
TS 4j rasar. 21. Gaoy AE OVpSA AMECTA MAACOY se CTpuran
CTRHAS TPS E: K'h AEpENTS „pmaleprk MOpUNASpS co mo eus
npeemecxS Aa (! L Ac) aa Bou. 22. fissu awkera dnanăov, um
pmenoviAa AOPS, neronov apinnAov ve Ac mkak 4e Suce: um
K'RHAS ACE MHIAUIOVA REPH-RA, CNOVpE-RON ME € AF RON. 25. M'kun
SMCE COV'TALNIOVA CE CTPRKSICER NAREAOV, LM CE ANBR CARBHUIC.A OH,
um MEME OVPSA Ch ANhpE AF AH AOVH KOYM CE HOV-H CAOVKACKR,
CAOY CE HOV OVPAMAPE A4 AÏpeoya. 24. ASR SHAE MERE
Beppe duanäoy RS ApSciaia movapk ca, uk 4e epa lo Ara
um — NABEAS, um AOVSH FAO AF KpEAL.pnua dk ue e TPS
Xe. ic. 25. Runas rpmura AOVH (AE) AEpENTATE, um At Wi.ppST5
um Ac WOuSAS (11. roage SaS) ue Ba ce ie, phpnkaTs or du
AMĂOV, um phenStice : Me AKMOY Mach, BpRME AF ROIS AOBRHAÏ
RIEMA-TE-BOIO. 26. Aenpeovph 1H WRARHIACE KR MHT'R Ad-CEBA
ASH AAA MAREAOY ceaov Aezaſkkue A8; Aku um aAtcov Th
MUTk Ac BmenASta Koy pScsa. 27. À'kun chp'auwmHAS-ce AcH
amin AOVW cKHAGAPE dnanăov, € nopria dncra Bpk wroank ce
ah 1OVAEMAOPS ; mp HANĂS ARC NABEACV HEAA ATATOYA.

1574.
(Ms. British Museum, Cod. Harl. 6311, folio. 276 foi pag.)

Tetraevanghelie.

Mateiu ce. VI, v. 14—30 (au, 3. Mi. fol. 11°— 13%).

*) 14. met AOMHOYA. Ch AMOY ARCÂDE TO WĂMENNAWp
rociuaaeae AWD . AMCĂ-BA MII BROAW TAÂTRAR ROCTPOY At À “pr.
19, € CR MOV AĂCĂPE TOY WAMENIIAWP FOÉLIAAEAE AWp . HE TÂTRAR
RÔCTPOY At on A'RCA-HA BOÂW rpemaarar RoacTpe. 16. € Rh
ASV Bh NÉCTHUH HO iun KÂ akonepiiun e ce pTpneT hs .
crphMoyTk3s dâta că. Ka ch ce MB'Rekh WAMEHAWD Ka ct nÔ-
CTECKR . A aeeapn rphiekh ROAW . Ka AOVA-UI EWp NAĂTA AWD.

*) Cf. (1581) I, p. 28.

*8 1574.

17. TOY K'RHAOV "TE noereumn OVHUE RĂNOVA "TO . tii dana Ta
w Ah. 18. Ka Ch HO TE NOCTEIH, WAMENNAWp Ch TE HERÉLIH . NE
TATRAR T'HOŸ ue E {A TAHNR. LH TATRAR TROY RÉA'K-EA 4 ac-
KOVHCh, Ad-BA Mie ÂÂRE 19. HOY Bh AcKOÏHAEU BIICTIIAPIOA A
D'AMEHTR . HU BIEPMIN © D'RIRECKR LH noyroeakiue . Lun HW oy⸗
pin w cânt ui W opun. 20. ACKOVHAEUH-ER BIICTHIAPIOA „| HEPIS.
HU BiepMiH NOV W P'RGBECKR MEME norpeA'kuie . HU Héde ovpin
W CAR Hete W oiprpn. 21. uun H ACTÉ ROMOĂpA BoacTph . avia
RA 4H LH HHAMA BOACTPh. ; ,

#) au. HI. 22. (3MCE AOMHEVA) ACYMHNHA TPOYNOYA(OYH) À-
CTE SKIOA . CR AMO Oippe WKIOA "TROY NPÉCTR . TOTH 'TpOVNOVA
TO AOŸMHHATR Bă du. 23. CR WKIA TO KHTAKHR doype.
TOTR "TPOȚNOVȚA TROY ATOVHEKATR Ba 4H. Ch AMOŸ AOÏMHHA ve
î -NTpS "TINE „A TOVHERĂTI ACTE . AUTA „NTOVH'RpEROVA koy K'RTOÏ É?
24. HAMENE HO NOÂTE à AOH AOMHH AOVKPA . CAO AMOV OÙHOYA
BĂ EH . tăph AÂTOVA Ba OÙph . LH AMS OVHOYA Bă uk . ph
AĂTOVA OVHOVA (|. à HOV-A) cOROTĂ Ra AkNE . HO NOATE AOYA-
HE3E0\7 AOÛKPA LH AOŸH MAMOHR. 2D. AÉPEITR auka rphèck
BOAW : HO Bh FOHAKHPELH COWĂArTEAE ROACTPE . WE BOph M'RHKA
CAO WE BOph BE. NENE THOÏTIOÏPEAE ROACTPE A UE BR BÉUH .AEPRKÀ .
(aoy Hoy) Neue co PAETOVA Ma BOŸHOÏ € AE XPAHK I TPOVTOVA
AE BEUIMHHTEAE. 26. K'ROVTAIH CHPÈ NACRPHAE MHÉPIOAOVH . KR
- HOY CÂMRHR HÈUE : C'RAEPR. HÉVE AAOŸHR A 2KHTHHILE . LUH TATRAR
ROCTPOV AE D MEPIO XD'RHEIE AAC. HOV CÉHTELH BOI Ma BOVHU
AE AA€? 27. YHHE AE kon TOHXKHHAR IUH NOATE AAAOŸUE TPoŸ-
nSAaoyH AOYÿH Op KÔTR? 28. um Ac BEUIMHNTE ME TE K'UIHUH?
COROTHUM KpHHOVA CÂTEAWD KO MR KD'RUIE HEOVCTHHHHAOÏ-CE Neue
Todpue. 29. rphéckh EOAW, Kh Meu (GOAOMWH TROY ToÂTR
CAĂBA ACU ABEIH KÀ OYHOVA AE dueark. 30. € cn dRHOVA ceA-
LHAOPR . ACT'R-3H ina . € AMN „| KOVIITOPH APOYHKAUH .
AOÛAMHESÉS ALA-AR ARELE . KOV KRTh MAN BP'RTWC BOA, noy-
LHHK KPÉAHHUR !

Luca, e. VI, v. 20—32 (au, (KA) Ke. Ra. fol. 135%—1360),

**) 20. um aueaa P'RAHKR WKÏH AOVH A4 OÙEHHUÏH ASH, ron:
depekäun M'kCEPIH . K'R 4 EOACTPR ACTE AMTRPRUTA AO ASMHE-
368. 21. depekăun SA'RMRH3IH ARMS. KR C'RTOVPA-CE-EWP . de-
PHKÂUH vea ue NARHTR ARMS. KE P'hAEEWP. 22. dépekaun di-

*) Cf. I, p. 22. **) Cf. I, p. 19.

Praxiul. +9

REM RAR BWP OVPh ROM AMEN . um RIA TR BP Af-
CMR . HUM RWP „PNOVTA . um BAD NOPERAN HOVMEAE EOCTPOY .
Ka Ë DAS Aer Noa WMeneckh. 23. ROYKSPARR-MEUM ATP
AR 3 UN BEM KOVAEKÀ: HTR AMS MAATA ROACTPh MOVĂTh €
AA mepiope oynk ala amoy dark np(o)pounawp rronnuſfu AWD.
24, (suce ASMHOVA K'ATPR MEA JE Arkoetok KETPR Ah IOYAEHM:)
RAM AC BOH ROTAUHAWD . K'h CE BA ROVPMA MRHTRHTSPA EOACTPR.
25. BAM A6 ROM ERTOVHAWp ARMS. KR SARMRHGH-BEUMN . BAM At
BOM P'hGNTOPHAWD ARMS . KR COVERAGE um MARINE eun.
26. RAM AC KRHAR BHHE KR BOAW rTönn WAMENM . AVR arka
aus dark np(o)pouin andanmoum mph awp. 27. me koaw
pici AOVSHUN: IOBHUM APAUÏH ROUIPH . Bune dpătenn ea kS
OVPhTR ROM. 25. BAĂCOCAORHUH MEA UE Bh BAACRTEMR . POUT AH
AC MEA ME hakk ROAW WBHAR. 29. MAME TE BA OVUHAE R EOVKR
AR WIN AAGATR , IH AR BA AOVA B'RUIMRHTSA LM KR MAN
HOY-H anhpà. 30. TOTR ME BA MRDE AF Ad THHE AH. uun UHME-
WM Ba ASA dA TRS HOV-Ah pTPea. 31. (3HCE ASMHOTA.) KOFMR
BEM Ch Hakk ROAW WAMEHÏH UM kon ßaueun AWD aume A pk.
32. um CR aun 106H MEA ME IOBECKh ROM, Me 46AOCh ACTE BOAW ?
um AMOV MARA TOLIĂN IORECKh EH IOBECKh,

(Bpamon) ca. 1569—75.
(Defect. Folio, 248 pagini nepag.)

Praxiul.

Epistolia sobornică a lui Iacob. Cap. III. (pag. 4—7.)
Ai À 3EWP 'Tpemecova(S)n AS taken wine. dau. HA.

1. Hei movaun peauxTépn déipeun, păun aie. unun
KR MĂN MĂpE MRKATS NPMMMR. 2. MOVATI AMS FPeMR
TOUR . ME AC MÉAA i HO MOEUIAIJE KO KOŸERHTSAR, AMÉAA €
Aichp'auumTe B'REÂTR CHANHKS AR „ppănă TÔTR TPOÏTSAR.
3, TA RĂASAn ŞRBAAA À POVpĂ-N BRAM, Ac ce CSNSHE H6aw,
um TÔTR TPS ASH Totem. 4. ARĂ KOPABIA KATE
Pina, UM AC OTE BANTS W AARNOCTHMR, ATOPRARMAS-CE KO
MIRĂ KPÉRMHUR, ROM RĂ ap en w noſrkek ArpenTkgh-w.
D. ad au ANMBA MHRĂ BOVRĂU WCT um oapre AaSAn-cr.
WTA novunnean dn, um KÉTAR diipe dpac. 6, mit ama

*10 ca. 1569—75.

dpSmecenen Acpenrhuiei . auă AMMEA AcenSinAS-ce AHTPS ANh-
ASadpeae HOACTPE, cnoirptă TÔTR "'TpoinSan, IN ANPHNAE AMIPE-
KSPSAR H'RCKSTSASH, LH ANPHM3'RHAS-CE AË AA PENA. 7. AË rod-
ră a SANTSPpA diapă LH năcăpu, PÂAHHE I NE OYCTEHECKS-
ce um MB.purekS-ce Ac ip wmenkekx. 8. € AñMka Hawk
NOV W TIOÂTE At WAMEHH MSA, CR HS ce TE AMS DAS, UE € NAHR
AË REHHHR, MOAPTE NOVPTRTÉPIS. 9. KS aka BA(aro)c(A9)EHMR
AOVMHEZES TAÂT'RAR, LUH KS akA BARCTÉMR WAMEHÏH, E NPÈ KH-
nSan AS AOÏŸMHEZES C'RHTR. 10. AË „pi auinaum pOcTh tăce BA(4-
rO)C(AO)RENÏE LH BA'RCTEMR . NS ce KÂAe dpduin Micu sea 16H
aukA amă cn ie.

au. He. 11. 48 AOÂPX NOÂTE Ac -NTpOV W dSRHTRHXR, Af
An AMÉAAUIR H3RÔPR, Ch H3ROPACKAR AOÛAUE LH amâpn? 12. AC
pă moare, dpauin MÏEH, CMOKHHOYAR MACAHHE CR dă? cAs
RHLA CMOKMHÉ? amuàa HÉME OVHOVA H3RWp, CHPÂTR Li ASaue Hoi
nodTe due ână. 13. une € nphmănapS urii Métpéps AHTPS BOH,
AË CR APÂTE AË BONA Blana AOÛKPOA CS AHTPS BAXHA Rieae
MRHApIEH. 14. € CR OVPARAIOHH AMApĂ ARÉLH UN H'RPARSDE H-
TPS HHHMHAE BOACTPE, HO Bă A'RSAAH LU HS MHHLUPELH cnpe
M'RAERRPR. 15. Hov-ch aka MAHAPIH AE coveh AEIHHCE, E AË
M'RARHTR, COVAETENH, APRAAJIH. 16. KR IW-Ch OVPAMIONH Li
p'hquUKkdae, aula Hoi € amezăpe, ue TOoÂTR bip pk. 17 6 à coi-
CRASH AMRHADIE AUTRE AMS tacTe KOVP'RUTA, AOÛT auka năueae (1)
BARH3ÏA, AOÂANE MAADRAPR, LH MANN AË MAR LH pWAn
AOVAUE, HÉT'RHAHTWPIO LH HES'RILAPHHKR. 18. MAGAR AEPENTH,
-ANTp8 AMRKADE CRMRHRHAR dde nue.

Epistolia lui Iuda. Introducere. (pag. 55—60, fila 14", fora 4—6.)
Gnovuepk At "Tpemncova AS IAA AE 3EWP.

Auka ThewkTepu ckpiice ueapa AMS 46 Kpe3Sce. ME RUHĂ-Ah
ACTE AWkCTA : BEHMCE MEUIMME ti-i RRRUÀ, HO (|. KOY) AE m-
KÂTE p TOÂTE KHNBDEAE ch die, LH a CE AEMRAÀ AE AOMHOVA . ME
Hegde aëb a ckpie um ch T'apkekA dpâuin . ui ATRH AMS
pSră EH Koma ch CE T'RMARASACKA IUH Ch A'RKSACKR 4 TIPHATR-
Añp'k kpeanueen . A kuia nponogeaSn à iaBxe(!) Ka AUUEARTOPH .
wii NOPRHAÏ HEMAKA ch HS HER ipeSnApe (!) RS vSin kà auéA,
ÜHHAR KR HS mană Ad AECTBAS-E ue(Ae Bee a SH HOW man, €
Ch HÉAECTOUHHUH AMS -NBAĂ KeMapien . um AMS NT Riu OĂMENH

Praxiul. +11

CKOACE AË A EFÜTMETR AOMMOVA, ti AE HS dovpă pf PEAR
EASU miepAS; LI EH Ac Mou depipx aan CS ANÈT,
noy n kosbuk Mâdu hobaoed 6 Akuïn KA auéa Ch ce aj kră, ti
amS ani MuXalan apxérran HS aAotee KOVAR AÏAROASASH . cn
die amS nepiipk awp, Kà eo onaknin JEU . Akula RER
„pur pS whpănh, mii ce pSră AË în Ch die AUTOS „pap româpk
peace AGmnSaSn . dpi 'rpemkrepk.

Epistolia.
fl As * rocarkreoe At ATH.

1. Lovaa AS Ye. „ AMEDBh, „_dpăreae AS tăRwBh, SIMMAR A6
—* TAT'RASH —8* Je. Ye BerinaS-u KÉMAUH. 2. Me-
cephpe Réaw au nâue ui 106088 Ch ce MSAUkeKA. 3. np'kiosii-
Win. RUTPS TOÏTAR pAEMHADR dinar, CHOHS Roaw Ac „pnpes-
napk cmmcinieen ROCTPE, HEROE-MH ÎS a ckpile ROaw, pSrănAS-RĂ
Ch Rh TRMAASHUN AF NPHARANp'R KPEAÏHILA cbununawpn sina.
4. aăpă iieepă aMS aauin OÂMENH MEN ME AOÛNR RÉKHAE ekonn—
TSPH-Ch AUTPS aukak makdâTe nesSpăun . € à AOVMHE3ESASH HÔ-
eroð BOVHĂTĂTE „Marine AA TSpâpă AMTPS cnoxok nonn um
SuSan Ba RASHTOMOAR GÉSAR LI ASMHSAR HOCTPS 1. Ye. AH'H-
CHAR AMMRAAPR-CE D. NOMEHECKR BOAW A'k4kA ephkphkun, aă
Wipe ROAW ch EX die orua awkera, Ka AWMHOTAR Camenin AE
Wăpa erynerSaSu CRC; aAWapa AE Hoi Kpezovpă niepAsS-u. 6, 4
Wepiu e HS Berkpă aan cnS „pensie, NE EMUR ARCĂPĂ 4 CA
BIAUR, enoe RſAtttloya MAPIEH MW, KS AETRTSPR HEAËGAETATAR
core oyursirkoekk R'kre en. 7. Kà um cÉAOMOYA mi roM-
pSan um A À MPERSPSAR AMFAOPA METRU, A NOASABA AMFASALIR
WEpăh KS KOVPRÏH, um A Share EUUPR „pHTrpS kona 'TpoirnSasu
um ATP AATEAE, Jañnrre S'RKÉMR Arros apăTarova doksasu
Ac Rh, PKSAELOVA ASWH, 5. ata um ce AMS aueyrk ue RH ce
BhAh TPOÏTISAS-LR eno KA, AE AOMHÏE ce AkukAꝶ, AE CAĂRĂ
HETPEMSPRHAR KOVAEKR. 9, MHYAHAR apXarras, K'HAR KS Aïd-
ROASAR RS AEKA-CE, r pa AE rosneya AS mei, HS KSTE34 a
aASue KSAEKATA kð XSAR, de ice : cm wnpkekR ue AOMHOVA.
10. aſeurk amS ara HS MIS YSA6KR, sara ASNă diipe Ka Heure
kirre — KSRHHTE US, aviurk enSpră-ce.

zau cu. 11. amăph Ap, RR 4j kaak AS Karin „NBAapă,
um Arros xux acurdðab (AS BAAAAMR) NAATE R'RPCAPAR-CE . LH
AUTPS 4j Sica AS Kopéw nepnph. 12. aueyrk cara JATPS Apd-

*12 ca. 1569—75.

rOCTk BROÂCTpĂ KR CHSPRRUIOHH OVCIIRTĂNAS-ce pă repre,
AAMHIUHIR 'RCKRHAR . HSOPH pă AE ANX AE B'RNTR NSp-
TAUR, AEMHE TOMHATEUH dhpă PAR, Ae AOAW won MSpIIpă
AER PRARAUNR. 15. BaaSpu chepkne acnSmxHAn a ca parka,
CT'RAE „punea 'Todpe, ui AWD AHTSMkPERR SHTSHEKÂTR „| R'kun
gkre-ce. 14. npopounipă um Ac awkervk mâne . wi AË AA AAAMK
EHÔYR PR : AAEKRĂ BINE ASMHOVA Auros céunun, SaTSmhper Ac
payepin CRM. 15. cn dAKR KSAEKATA NPECTIPE TÔUH, CR OBAH-
J'RCKR "TOATE HEKSDARIÏHAE AWD, AE TOATE ASKPSDEAE HEKSDARITEN
AWD ui HS UHNCTHPX, IH AE TOATE phkacae AWD ui FOR
CHP'HHHCOVA IMRK'RTOIMTH HEKSPAUÏH. 16. asta C'RHTR P'RNHTOPH
RIHOBALH, ASK HOXTEAE AWp ARARHAR, HEKSDRUTE LA A’kRye-
K'RAKATOPH, un rSpa awp rpRAUIE npk TSX, MUPRHAS-cE d'k-
LLEAOPS-LR ASKPSPE AE doawch.. 17. € BOU IOSHUHAWPR, MOMEHHUH
TPĂIOpEAE, MAH At AHAMHTE zuucpuat AéAa an(o)e(ro)aïn AÉMHSASH
MOcTpS IC. Xe. 18. kom rpălipă ROAW, KR A BK LE anon
BEHH-EWp E'RTAKOKSOHTOPIH, ASNĂ AAË AWD NOTE AEARHAR A
HEKSPARUTA AWD. 19. auéA C'ÉHTR ASKPRHAR AAHHCR EH-Uh CSdar-
rkupe, COÛAAETR HEABRHAR. 20. € RÔH, IOBHUHAWp, KS CÉ'RHTA
A BROĂCTPĂ RpEAHHIĂ SHAUHASER BOH-UIR, ASXSASH cn pS-
l'RHAS-EXR. 21. AUUH-RX AAMHCR RÔH-UR Apérocr'k AS ASMHE3eS
déphun, apenT'RHAR MHAA AOMHSASH HOCTPS AS 16. XC ..f Biaua
Ac Bkuu. 22. win ovnOpa MMASHIU RSAEKRHAR. 23. € AAUÏH KS
Fonk * CIPRCHUH AË urroðs On pina, wüzanunun BE rkmepe,
SphHAh UE AË TOSNR CNSPKÂTAR K'RMAUIR. 24. WEASA ME NOATE
a dep e dhpă At rpeuane tin a-4 n$ne Auanrik caageth căae
HEBHHORAuH AHTPS BoipSpie. 25. SHSA npk AHEAENTOYA AOM-
HOVA CIMRCHTOPIOA HOCTPS CAdRA LH Mhpia, MUNSTOVA LH n$-
rkpk, um akMS unii AUTPS 'rOun REIN . aMiHR.

Epistolia lui Pavel cătră Romani. Cap. I, v. 28 — IT, v. 5.
(pag. 69—70, fila 15, foïa 3.)

À ch'anTSAasH AS năgean ThewkTepk K'TOR. pumMA'kHu.

său . na. 28. um Aſkka HOV HCNHTHPXR AOÛAMNEZES ch-Ah
AHBĂ „AHTp5 MINTE, A'RAE noe EH AOVMHE3ES „ANTpS HEHCHHTATA

MAHTE Ch dată Heageronnnuie, 29. „NAS Un AE TOÂTE HEAE-

PENT'RILHAE, At KOVPRIE, XHKAEUSTR, ph akovuie, 3AOARE, NAHHH
AË NH3ME, OVUHAEPH, BPAXKEE, XHKAEUSTSPH, pkac H'RPARSPH, WON-
THTÔPH, 30. waegeruuuu, A8 AOVMHEZES OVPARILH, AOSCRAHTOPH,

APN i

— nn Valia ua iai ai ct pile acu caut

Praxiul. “13

ANRPEUM, Thoÿdaum, abaăTopn p'kaawp, M'RPHHUHAUWD HÉTIAEKR-
roon. 31. ne Aueaemin, mese eßaroya dépnropn, HAOEHTOpH, mese
RARETEMOVA Feonrroon, HEMHAOCTHEN. 32. um AepenTaTk AS
AoVmuezeS HS „purearkeepă; REA ve amă fân Aeerönnnun MOp-
Wien CHHTR; Me HS Atta HOVMAH se aurka'k ăn, 4e ui MeAopa
ve dark BOA Meaopa ve pân HAE.

cap. II, v. 1. Aspenra awka dapx céhra cap, w wate,
roun ROAEERTOpIN e AMS WCRHAEIM AATOVA, THME-UIR WehH-
Acu, aka aus daun (ue) motan, 2, mime AM K'h GOV ALRATA
AS AS mnezeS HACTE CPE AÉPENTATE, enoe MÉA ME Pâna Amă. 5. Koy-
wenn awkerrk, Ww LME, OVALA auü MEACpA e dk Ap,
um dâue aunnk,egrk, KR "Tov otrun Ac SALSA AOMHSASH?
4; ca Ac BornTATk AoÛA‘ENTEH AOVH un AOÛNR-apenT pe ui
JAMAIS R-D'REA dE HS POMKENN? HS NH RR Aoraurkua að
Aorantzes enoe nokadnie TE AOÛKR? D. Aorna PRIMA TA HENo-
ERTĂ HUM, kooruun UÏE um ANRHÏE „| SUA ANBHHEN, LUH MEHp'k
AcpenrovaSun KSCAELR) . . . . . . . (defect.)

Epistolia I a lui Pavel cătră Corintieni. Cap. XV, v. 29—58,
(pag. 143—147, fila 22, fora 3—5.)
Rurox Kopunorkun pra 'rpeavkrepe a chranToyaoyn ao an(9)-
C(TO)An NAkean.

său. păa.. 29. ui dékn auén ME ce AdCĂ At BOTR3Ă AEpEnTn
M6pun, npeenpi moare DRHASDEAE mâpuin HS CE CROAAĂ; K'RUE EH
ce BoT'k3ă npeenpi mâpun? 30. newrpov ui un HÔH HEROE ASWM
A Toare uâcSpuac? 31. mpeenpi "oare iaca Asonun, auă nön
a BGacrpă AÏSAX, păun, i ama pi KC.1C. AGmnSan HÉCTPS.
32, € CR ASIA Vath kor FÉAMMEAE CRABATENN Mah MS.punTa,
ve doaocS mie aurka ? A'SHAE MÔDUÏR nov ce CKÉAAR, MA RERMR
um Bt, AEMAMRUA amo MSpHM. 35. HO BK „pendant
KR AMOV H'RDARSAR UÉAA AOVAUEAE, KSnumreae what p'kacae.
34. "Tpe3RMUn-BĂ AtpenrrRunen, LU HS roeumun, KR OÙHIH Hoi
MS Ac AOÛŸMNHEZES, mpi POVUNIME RÉAW rphtcin. JD. Me CR Ba
SME AUHERA, KOÇMS ce RWD CKSAA MOÔPUN, Ep M Ein "porn
op keun? 36. mendnel ue Rep Toy cemXHà Hoi ka „NBie; wnTh
(|. Wnh) cn MOapă „pante. 37. um Toy ut ckmenn, Ah HS
tacere 'rpoinSaSu CR die CEMRHATR, me € A rpm AË FPRS cas
AE dATh Burn. 38. AOVMHEZES Ah AOÛH Thor ROWA Ra, ui
kornum AC A CRMĂNIA AOÛH "Tpovnn,

#14 ca. 1569—75.

*) au. pär. 39. ui HS ToaTx Kpwk, aka Kaphe. oua
KĂpHE ACTE A WÂMEHHAWp, AATA A AOBHTOKOVASH, AATA 4 nkuue-
ASH, aATa a nâcăphawp. 40. ui C'HTR TPSNSpE AË H'RAILHME,
um TPOŸNSPE AË MRMĂNTI; tâpă ĂATĂ AMHCTE H'RALHMÉ, da-
meae Ac not D'RMAHTR. 41. tăpă dATă dp'RMCKIE APE COÂPEAE,
AATR dp'aMCkUE ape AOÛHA, AATR dp'amckiue cT'kaecae, KR W.
CT'K Man ASMHHOACR AEKATR AAĂATĂ. 42. Au € 1H CKSAX-
TSpa MOPLHAWD . KR Ch BA CEMĂHĂ AHTPOŸ NSTHEANDE, LU ce
ewp cKSAă „p HEnSTPpEAHDE 43. ch BA CEMRHÀ A HEMAHCTE ui
CE KA CKOVAĂ „| HAHCTE; um CE BA CEMĂHĂ A CAREHUIOHE, CKSA4-
ceBA g nSTkpe 44. um Ch BA CEMĂHĂ AH TPOVIIR WMÉHECK,
ui ce Ba cKSAĂ AH TPoËnR COAETECER ; KR ÀpE WMSAR „AH
TPOŸNR AË A CRMAAUR, AU KÂ LU AH TPOŸTR AË ASXR.
45. aulă KoÿMR CKpHE, oi ATH Win andMk, AHTPS covbaeTri
RUS, LM vea Ac anön aAÂMk 4 Biata A(S)X8a8H. 46. nm 4
MEAA not A A(S)XR HOW € AË AHTPOÏ NTBH, ME HÉAA ME E A6 A C'h-
MAHUR, AOVIR aka viaa At 4 A(S)Xh.

**) gau, păr. 47. qéaa AC ATH WMR EAS-E AE M'RMARHTS ;
dpA aan Anat Wah, EAS-E AÔMHR AË 4 vSion. 48. ROWA déaa
AË | MRMRHTR, AU LH € AC noe M'RMAHTR; IN NE € AË 4
HRAUHME, ALI tapă Eh Bu A M'RAUHME 49. un KROVMS HR
NEPĂKĂTE 4 KANSAR MRMAHTOASH, CR HE AEPMKRME LUH A KH-
nSan uepioaSu. 50. auka rp'heckh 68, pauni ApduH, K'h AdEAh
rpoirnn LH C'RHUE HS NÔTR ATRPARUTA AÉMHSASH CR W AMOUIE-
mkekă; ui ut rp'kue, AR HOW EA MOIIEHH wka ui € Tpék'aToape.
Dl. TR rpheckh BOAW 4 ACKOYHCR, roun HÔH BhMh AASPMH,
ME HÔH "TOMA HE ERMh CRIMEA. D2. ui auka AË rpése AATPOY
KAMNHTSPA Ac Gu, aa Ep'kAMk TpăMBuTEn AË anon; KR TpĂM-
EHTA Bă Aù FAdCh, LUH MOPUÏH CE BWp CKOVAÀ UTP dară d'iii-
TSpă, LH HÔH HE B'RMR CKHMEÀ AHTP'AATA SRITSOA. [ui nön
HE E'RMR CKHMEÀ ANTP'AATAR anTovpă.] DB. RĂAECE amoi
noi rot auen AMEHIHA Ch CE ABPANE ANTPOŸ HENOVTpEAHpE; LH
MOPILHEH AMEIHA Ch CE papdse (|. „pepăue) „purpov $npă MOAp-
TE. D4. € K'hHAR nSrpeanpk AMACTA; AEPRKA-CE-EA AHTPOY apă
MO4p'TE, ATOÏHUE CE Ba „nai KOVEAN'TSAL AUEAA UE CT. CKPHCH,
K'h moaprk € BHpOVHTĂ | noÿr-kp'k AGMHOVASH. DD. OÙHAE-LH-E
MOAÿTE, nsrikpk ? OVHAE-LLH-E daoYar, Thpia Ta? D6. px
rpoaza MOPUHEH EAOV-E M'RKATOVAR; HpX NOVT'kpk mRKaToiASH

*) Of. I, p. 316 (1698).
##) Cf. I, p. 233 (1650—75).

Praxiul. “15

case huh. 07. px AGMNOYASN die MoÿANEMNTA, € HÉAW 4
BliMigepe NÉHTPOY aak HVCTPOY AËMHR 1€. Xe.

sau. pan. 55. Acpenre aka (|. aka) păun Apâyu, dun
raon um MERRARĂTOPH, um AoV(Kpa)âun À TOÂTR apart 4
AOÛKPOYAR AÔMHOVASH, AË OÙHAE BOM jnuun KA AOÛKpoyAs B6-
erooy Mă aorkoaun, ch HO ie AT A ASMHOTAR AOMHF3ES.

Epistolia cătră Galateni. Introducere. (pag. 189—190, fila 25,
fora 4. [Fola 1 lipsă dar numărată.])

Gnovnep'k ue € K'ATPA raaaun . 'rpemkre(pe) a cânurSaSn A8
an(o)e('ro)a nagea.

fwkera rpmeckes (|. peu) AË 4 pin. BRON eu uliu
um DER . RINA "TpeavkTEpen, AMECTA : „PERUAN doÿcETR EMME,
rană kunawp, AE an(o)e(To)an . un KPE3STR KOYPATS HT
XC.'TDEKS anoe roao AR, PĂNHPĂ-CE At AA HEME, KA Ch CE OEpE-
3Sackă . audeTa HS AnocTOoASAR, CKOCE KATY RMI LU ATH
AMS AsprSpncn awp At ut 48 kpeAïÏHUX, ui anpoanrk Aurros
Ye. APArOCTE, WKRPRA Ka Ho CkS npetenSTs RS SRKSTS, mun
CE CKRHMER AWD. au tAcpk npinmn Ac Aku ue a AS aspaams
kocAenua cnovee Ac . akue, ui At MSépHAE AS ABpaaMk COKOTH
in WRHĂ AA BP'RME Aa-cEBA OÙMEPR T'RADEN UM CE BA AfLEPTA
aseaspa; A'kAÏA a AS Xe. REMMTR uit atuà cnoÿce. phenoiuce Ak-
VIA AWph, Ch HO Man cokoT her vea e CkS QuuEAATR, vi ch
ce AAdne QHTPS a AS Xe. KPEAÏNUR, UM ch ME KR 66 AË
Ye. Aovarkux, Aemepră-ce-ga ee Aosnă 'rpSnn TRADE; un Ak-
Mia sapă AË Whpah CHOŸCE un PERL . Chpt 'rpeavkrepk.

Cap. IL (pag. 194—197, fila 25, fora 7, 8 si fila 26, fora 1.)

ja." 1. ASnă awba npecnpè nârpSenpăhue din es
PARU AMEPUIR Aa tp(S)e(a)anmn KS RAPHABA un ASan TÎTR KS
Mme, 2. 68 Arhi MX AOÛUIR pi W AAERRPATSPR, LH MX
FORHA KS HOÏIMIM Ac jp ev(am)reale, me 68 npopouin AHTPS Mh-
rău, DER RS sta dé ab KSTATSPXR (L K'AST-), Ka 68 HS 4
AÂNCTE aAëprh CAS aneprau. 3, um TÉTR ARR HS €pă MERSI Kà
C'h-Ah (UBPESSACKA, UE Ah RS AIME EpĂ, Lui EA Epă rpékb. 4. uit
oynin păun CTpAMEN, ut KS non ce pAECA, um ep kS nöon cn
die kà ch aacgeph3e à NGacTpă CAËROGHA, MEA Mt ABEMR HÔH 4
IC. Xe. RĂ HÔM Ch HE Npin3ă. D. WP HÔHM HO OR acu àS-
UMR CAS Ch ACKOVAT'RMR AË EH, Ka AfpenTaTh à ev(an)r(e)aïen

*16 ca. 1569—75.

A ch die AA ROH AAERRPATAR. 6. ui Al uta WES K'ASTATSPX
AE OÙHAE en 48 6cTh HekpeAHNUOUIH, KR AOMHSAR HS T'RHA'ÈIE
AE B'RFRTÉPA WAMEHHAWD ; PR HÔH AB'RMR AÉA ve AB'b KBSTĂ-
'TSpa NS AHTP'AATR Kun ABRUATR. 7. PR ANA aka Aba
BRR3OIPĂ ME HÔH EpaMh KPEAHHAOUIH aiba ev(an)r(e)aïe T'heTSpa,
Ka AS MRTPS AHTPS W T'RETSPXR. 8. IkA ue KS MATPS 48
#6cTR novT'bpinkă KA AÉPETRTOPIA OVHOÏH AHTPS ANOCTOAH
CSNTR avwka T'RETÉPR, autaa tă 48 cra nSTRPHHKR urros
M'RTRHH. 9. um KOVHOCKOVPR MHAA JE-MH Ep AATĂ, IAKWER LH
Kia um IWAHHR, uta ui epă AHTPS K'RSTATSPR CTA’NNHUH, Ab
AEpă Mie AM BapHaga MAHA Acpbnră, um #oÿpx KS HÔH où-
H$AR, Ka HÔH AMTPS METRHH, WPR EH COVNTR T'RETSPR NPOPO-
YA cHinrSpu. 10. Ba ch HE AASUEM AMINTE AË C'RPAUH, WPXR E8
ESKSpuwc amk 4ôcTR a dde. 11. sapă K'RHAR TPS BÂHE „pH-
TPS ANTHÔYIE, ES CTRTSH AHAHNT'K WKHAWD AOÛH, K'R BENMCE
RDA Npécripe fan. 12. Kh MAHHTE OVHIH BEHHA AE 4 IAKWEK
EAN MAAKA ES IMRPARHIH; tapă AË OÙHAE Bine EAS ce Brie (!) um ce
AECITRPUH, 'Tem'b-ce; inna uta AË {A T'RETSPXR. 13. um S'RUX-
pia-ce OVKS HUH um AAdAUH 10VAEH, KĂ WIN Rép'HaBa CT'RTS KS
auin ÆRILAPHHAH. 14. tapă AE OÙHAE R'H3OŸH KR HS AEAR AE-
PENTR AOVILR AÉPENTATE a ev(am)r(e)aien, es rphun AS MÉTYS
HAMHT"K 'roirrSpopa : ueaa ut TO KA EH Wep'bu, LH Bin WEPR-
H'ÉLE ui NS WRPEAUIE? ROM MRTRHÎH Ch TPRACKR WBPEAUIE ?
15. Kh_Aë OVHAE HÔH CRMAAULA WBPEÂCKAR, HS AHMBHAE M'RTRHE.

3au. ur, 16. ut A6 OÙ HAE HÔH IHMR K'k WMOVAR AE H-
TPS Abe | HÔ-H AËPENTR, ME AKPESATSPA A IC. Xe. um nön Kp'k-
AEM A IC. Xe KA Ch HE AEPENT'RMR IDE A KPEAHHUHA AS IC. Xe.
HS At AOÛKPSAR AÉUHEH; AEPENTR aka TEHTPS AOŸKPSAR AELHEH
NiMH OR "pol AfpEnTR. 17. sapă HÔH Ata Ch K'ROYT'RMR
npe A Xe. Aepenu ch dum, LU HÔH AUIH-HE A$AAMR M'RK'R-
TOLUH, can apă 4H ke. caovră IRKATEAWP, auka die AEndpre.
18. tăpă oÙHAE 8 awka pmcuniu, awka sapă W Kon SHAH LH 68
Mă dânn „pesmn RHNoRdTR. 19. dé es nenTpS a'kyrk amn as
PATR, Ka 68 cn RIS AOMHSASH. 20. K'h ES KOY Xe. ChHTh C'RHTE (!)
P'RCTHPHHTR, LU €8 HS RAS ROAW, e YC. Bie FATPS MHNE ; ut 6
ARMS TPOARÉCKR AH TPOÏNR, awka Tpxéckh 68 xocauimua dito-
ASH AOMHBASH . 4ÉAA ut min'tS „papă, um CKS AdTh An
nineros miine. |

sau. CA. 21. 8 APOYAK'R _BOYHAT ÉTÉ AS AOÛMHEZES; £ Ch
AMS À Acunen AEPENTATE, AMS Xe. 4 YHHCTE as MSPUTR.

L.

Ante 1550,

(Codex Sturdzanus. Ms. Academ, Rom., p. 21—30. — Cuvente den Bäträni II,
p. 415 urm.)

Apocalipsul apostolului Paul.

Kéerur$a cerSaSu nagea anca Ack euiip'b cSdaereawp.

Dupn Ac crape. Eh PSTAUH SPAUHAWD K'RTP'R Ye. 4 'roărt
udcSpiae . un 384 un HWVĂITE . LH BRACRHUN ASMHESES! KR 4 TWTE
Bine. Aeka anSne CVADEAE TO (UM) AUEPIH WAMEHHAWPS . à E'hphEA-
MHAWD um à MSEPHAWD . MeprS aa ASMHE368 Ch CE AKMHE . um
ASS asnꝑðona⸗ TOATE uainrik AS Ye. AEAA TWUÏ WAMEHÏH .
: ASA CEHTS ace Aaa e p T'RAMBNIHHADR AÔPS um rRAME : Ar
OVAL BENI AHYEPHH Men . Ac AA SEM aukaë capunHe IOuIOape um
PSERMIOHH RS AATE AAPSpe ASauii um AAHCTHTE? tapă EH phenSnAS
au : HUUH_REHHAM AAA vea ue C'ÂS ANCATS Ac ASavtana ASMÏEH .
Acpenr$ CEHTSA HSMEAE TRS . LH Ch Warn AU : TATRA HÔCTPS
MEAA ME AMEN A épi CENTS HSMEAE T'ES . KRHAS Rép Beni
Amros AURPRUNE Ta. dié noaa "ră KSAM pi mepre ama npk npe
DRWBHTS . Ac Ch MSHAECRS „pi nScrie um À MBPS um A nepepu .
um Ch ASKS À wpaurk um À JET. Acu POHECKS uii-n YSAECRS .
umm SAnrS um CRSENECRS cnpe AH . EM A TOATE HACSPHAE nakurs
um Ch panARHzeRS um Ch ACETOUIASX . PR EH AEARHAS À
veri . Aëpkors cnrs KSERHTSA TRS . UM CHATS Sun, ui
3Sa um HOANTE . ph HHHMÀ AWD ACTE MHAWacă . HOH CEM „purple
AMAR HE MHpĂ MS A6 PREAdpE AWD. um rpm FAACS KBTPh EN.
um Suck:aueA Ch-H MM. KR BOH AHN CEH KS AMINE. ph
ASANAUA ME ACTE ARCA KS en, in CHNTS ate in Men vea npe
MOB . eraun À TOATE MACSDHAE Ac CASR(H)AM AWD . Heu AHHHWPR
HS ARCAPE noe EN. RR AUWK AE Réc(e)AÏE anu ACTE aueAdpa TÉTS-
PSPS . trap ce ASKS „puepun . um CASRECRS APS . LM tăph -Muepun
WAMEHHAOD ueatbpa de Was banre Sue. MEprS cm Ch „piu aa
cxaSuSa TAT'RASH . eu AMEPTS T'ÉHPSHHAS-CE Km ASKS HSMan
CTP'RMERTAUI AFAA WMEHÏH ChH . AXSA ETS Ace À THAMRTHHAPE

GASTER, Chrostomatie română. J. 1

2 Ante 1550.

AWpS . LT rphii MAAC K'ATPA EH.LUH 3ice: Ac SHAE Rhum AMIE-
pin Men. AE AASUEILH AUEAËE CAPAHHK MPEAE . LH REHHUH TOHOCHHH ?
EH D'RCHISHAS : HOH REHHM AFAA WMEHH BOTEZA A HSMEAE TRS .
äÿ'h EH ans ROE TPSNSASH CES. AE TORMRAECKS MRKATE pe
M'RKÂTE . AE c(h) CNSPKA KS peace ASKPSPE . NP'RIOBHPE . IH KAËBETECKS .
LH M'RHTS OVHHH K'RTP'R AARUÏ.KS $SprSmarSpe . LH KS KSPEÏE.
LUH K$ BABHCTIH . LUH-LUR RAPCR CRHIJEAE LUH-C'k TOREHTOPH „pi pat
AEUH . LH KAAKK NOPSHKA "TA. IN TOÂTE AWVKPSPEAA ch CHISPKX .
KPS4E W LHHK „pi _AMRHHAE CAAË Ph AHN pWETSA A9pS TOhEIA
AÏABOASA . taph CEHTSA BOTE38A HS-A IMA3ECKS . LH NPABHHMEAE
CENTÉ AAE Tant LU a LAÏTE 3 CENTA ASMHHAKR EH HS W Ik-
SECKS . AH — — — — — — — (lacună de 2 pagini).

n. A8. Xe NpE EH. LUH EPA „| TOATR SORAMCELE LH MHAOLUH . LM
ATPEBAIO „piepSA : UE AUEPT CHHTS AMELNIE? . LUH-M phenSHch JJEPSA
LH BHCE : AMIE CHHTS AEPIH WAMEHHAWD AHPENLH . IUH 3HUU
KT AUJEPS : TOUT AEPENLÏH LH D'RK'R TOUT . HIHS-CE KRHAS Mops?.
LUH-MH Bice AUJEPSA : KASTR pe TRMRHETS . LT K'ASTAIO LT Bh3$I0
TOATĂ ASME . LH 8 KA W HHMHKA . LH BHC(E) AEPSA . HEAA ME Mb
NSPTA : AROAO ECTE ANRDTAE (!) . LH IOBHp'R WMEHHAOP Ed AENAPTà .
um BR3$S10 OV HSWPS AE dokS npe enoſkk TOTS nRMXHTSA . LH
3HUS: 4€ ACTE AOAMHE aueaa? . LH (! ditogr.) uin-Mu 3Hc(E) „puepSa: .
AJEAA HSWP AE os ACTE 4 WMEHHAWp HEBSHU . UEFA dé CE ME-
Tek pnpeSnă A pSriuomk nepiunawp .€8 NARHUS um 3HIUS
KRTPR „PUEPOV : BON Ch ER3S CÉSAËTEAE WAMEHHAWP AHPETRUH-
AOPS . LH a NBRĂTOUINAOpS . A UE KHNS ACS AHN A4ACTA ASME . Wi-
MH D'RCHSHCR AUEPSA LH-MH BHCE: ASTE uocs um KKST AI
Muocs npe RARHTS um BR3SD S OMS MSPHHAS . LUH-MH 3HC(€)
AMIEPSA : aueaa ACT'k AH Atpen'rS LH EST un BAS dari-
Teac ASH ue-S SSKSTS A nSmeac AS ASMHE3ES „| TOATĂ Riaua ca
vea ES RHCS npe nămăn'rS. ui TOATE SANTÉAE CTA AHAHNTE ASH
An ateaa AAC, LH RR380 KX 4 danTe BSHE CES CREPRIUHTS . LUH-U
48 ShKSTS OAÏYHAAE CSAETEASH CRS . LH KS 10FÏPE LH KS ASA-
vamă . AHAHNTEH CTà „puepSan (1) AS ASMHESÉS . um AenpeSnă KS
Autpun AD'RMELIH . LUH KkSTAPR "TOATE danréae WMBASH . LH AE
JEAE PÉAA HS abaaph HEMHKÀ Aa FAS. LH BR3810 OMSA K'h RS TOATĂ
ASANAILA „puepin CORWTHA LH nn aie cSd4aeTsA ASU TRHR K'RHAS-A
ASapă Au TOSNS . LU Ac TPEH wpi rpăupă ASH : CSSAETE)! KSHO-
LIH-UT TOSNSA TRÈS AE AH ELUHT . AOCTOHMKR ELNT . LU PR TE BEpu
ATOPAE p TPSNSA TRS AA 384 AE RIDE. AE Ch NIPÏHMEIIH ME MH €
CHTHT'R KB TOUÏH Aipenuin . LH ASapă CSdAETSA Ai TPSNS . ua
CRpSTApĂ LUH ch KSHOCKSP'R. LH BicEpă CSS AETSASH : pSrATS-HE-H g

Dre

Levitieus e, 26, v. 3—41. 3

ASn aura an SuKSTS noa AS ASmneaeS npk NXARNTS . um Benin .

A um RANA PE HRARHTS A "TOATE BMAE, MM SHC(E) pur
PSA : ESKSPA-TE espace! KA 65 Mh ESKSD AL THHE. KA AM dxksr
BOA AS ASMHESES mană AH) &nc noe rai MTS . € AMS AS4E (!)
danre RSHE TOUTE BÏAE Kh TP Ye. aa taph eu AXSA churs.
4 Tadnnnäpe cShaersasn um suce) ASH : carre! ch HS Te io
Auijm Heu CR TE CREME, K' BEpi AMEDUE A AOKSAR MEAA 46 Man man
E'R3STR HE AHHHWAPR . LT du- IL BOIS ES ꝓro aus roſo KR AMR
aÿaarT ES pps THHE OAÏXRHEANR EATA AM #OCTS ATOS THHE.
AXS Sa chura MEPUE AHANTE covbaerSasu À PS. MP TPS
SA CSCh EH. CTA Apauin Ae AENAp'TE LM CR) TRHrSIĂ LM FORM :
WE 5S KRTR cană Ten CHOAOBUTS cSbaere KS AAEERPS Kh 4S-
Vian Ac non! ui AëKa -Nrpă esdaersSa NIPE NOPTA HEPIOASH . |
ANSTPS RS TAPIE GUC(E) um KS MAAC Mape PheNSHCE AOPS um
Sue(e) amă : A WKHD'RAE ROACTPE Sume 68. LM KS NSTEDE um
enaa AS Ye MB AMPRAHIS . AUIA Mă NSp'Th AYRPSA LIH-MH apnTh.
AE CCR) imun TOUH Kh HS AACÛK) ASMHESES LEPEHH . LH caSunat
căne „| MOHOCASA HexSpaunawp . meaa ME CASKAINE AS ASMHE3ES
AcpenrS eSdaerSa eis jp TOATE snatae Rieuïen cani . avea ns
Road #paumm men npk ton! ama ani Ron ch apă'raui ASpSpe
BSHE, Ateronnuu Ch duun ANRPRUÏE MEPSASH . nSneuu ATP RHH-
MHAE BOACTPE Honka AS ASmnezeS . HS At HET'RHAMDE LM Ae AËHE
BOACTpĂ Ch NEPACUI ASAMAILA ES THTHT ROAW AOMHSA HOCTPS.
Ke. ke. ANEASA E CAABA um ANR PRE . um UHHSTSAS KS TATRAS
um k$ AXSA curs AE akSM uim nSpSpk jp BERS . ARR PS.

IL.

1560.

(Cuvente den Bătrâni I, p. 6—12.)

Leviticus c. 26, v. 3—41.

3. Ch BEM XH. REARHAOY 4 TORRANKAEAE arkat LM Ben
du COKOTHHAOY . um UUHHAS nopsuwrkarae avkae. 4. Aa-Koto
ROAW naoae 4 BPRME AECTOHHNER , Uli NĂAMANTSA Ba Aa Xacha
CA. um A'bMHEAE RO du POAMTOWDPE. D. um MARTHUIOVAn Ra

1*

4 1560.

ARSHUE CTOPCSPA . LT CTOPCSPA CEMRHARTOVPA . LUÏ Ben ARR nXHK
AA CALHOV . um BEM ARKOVH KOV TRDHE „| LLAPA BOCTPX . 6. AA-ROIO
EOV DAME „| Mapă BOCTPR . AOVPMH-REUH LT HAWK HO Ba cnx-
MANTA noe ROH . FOHH-ROIO Abaph ÆKHBHHHAE grkae CRABATHUE AE
A DRMRHTBA BOCTpOV . HHUH WCTE HOW BA 'Tpkue npe | Mapa
EOCTPh . 7. MOHH-REUM noe EPRAHMALUH EOIIPH . LH: AHAHHTK
EOCTPR BOPh THKA AE APMR. 8. LH.6. AE ATPE Kon EOPR ronn
npe W COVTR . IUT W COVTR Npe 3kue MH. Kk BPRHKHMALTH BOUIPH
op nuka puaumk (! 1. -urk) mocTpn. 9. Kh E0V ROIS KROVTTA NpE
ROH . LH RO KD'RIJIE noe ROM. LH BOIS MOVALH NPE ROH . LT AËTR-
rovpa Mk KO kon W RO HHMk. 10. MRAHKA-REUH AE 4 BEKOV .
um awka'k ne.prpov wkak How. At Red Anca „panou. 11. um
| AOKOVA MHEOV BA di „NTpe ROH AË ARKOVHT um cSbaerSA MHEOY
HS Ba OVPh TPE BON. 12. €8 RO RAA TPE EOH . IH €8 ROI
XH AOVMHH3EOVA BOCTPOY . BOH AK BEN XH HRPOAOVA AMHEOV .
13. Kh toy CHHTS AOMHOVA AOVMHH3EOVA BOCTPOV . WEAA KAPÉAE
NpE ROH AMOV ANOVC adaph AEP AMUNETR. KOVA POEH AHEAOPA
ch HS SHUH . LH OVTSA A POMAZHAOP BOUIPH AM SPRHTR . KOYM
A AËPENTATE Ch BAG. 14. taph Ch MHE HOV BELA XH ATRASHHAOV.
wii nov keun daue TowTe noprukaeae (!) avkae. 15. um ch men
XH OVP'RHAOY awkere nopinun ame ANkAE . min CSSAETOYA EOCTPS
RA du AEMRARHAOVY Akyk mb. im aernrovpa ak w w (!) reum
AENRAA. 16. 68 „ph auacTa RO date Ko ROH. BEA'B-BÔR npe
ROH KS KOVTPEMOVPH um KOV dOVTHUEH . KOV SPHTOVPH . AE KAPEAE
RA CKhAK dama BOCTPR A CHAETOVA BOCTPOW . CE BOp AOC
TOTE P'RAEAE LH ME BEN CEMRHA . CEMRHBTOVPA ROCTPh . W RON
Mk.ka EPhKHMAIUTH BOUHIPH. 17. ACOVNPR A£ aukă . ROI -NTopue
Pana Mk pi aaknoa RoCTpOV . ui Bei XH BĂTOVUN . AHAHMTTK
EPRKHMALIHAOD BOIIPH . LH KAPHH OVPRCKOV NpE RON. AUER CE ROP
ASMHH pe BOH . LUÏ REUH Sun KRHAOV HUME npe ROH HOY Ba
ronu. 18. täph Ch HOY RELH HIÏAH Aula ATRAOVH MHE . KO J. wo
MAH TAPE ROIS BATE noe BOH. NE ATPOY MBKATEAE BOCTPE. 19. ui
BOIS pune ZKOC pe 'Tpovdiă BOCTPR LUH npe MRPHR 'Tpovăieu
ROCTpE . LT uepova BOCTpS „pa RO (1) daue ka um depova. ui
FRMRHTOVA . KA At apamn . 20. LH MOV-RKA BOCTPR BA Ep . Kk
HRMRHTOVA BOCTPOY HOV-LT Ba Aa YacHa. Win A'BAAHEAE NPE Kh.p-
NOVA ROCTPOY HS Bop un POAHTOPE. 21. um ch BEUH XI AEARHAOY
A NpOTHBa Ah. um HOV Belin ACKOVATE(!) npe MHHE . AE. 3 . Wp
BON MAH "Tape MOVALH EATRHAE NpE BROH. ASK NRKATEAËE BOCTE .
22. KRHBHHHAE CRARATHME AE NRA OVPE . BOIS TPHMHTE NpE BON KAPEAE
ROP MhAKA KOKOHHH EOLUIPH . LH AOBHTOKOVA BOCTPOY . LT npe

Leviticus e. 26, v. 3—41. 5

ROM BOP Pnoyunna um KRPRPTAE HOCTPE OP NOYCTHM . 25. Ch A ph (!)
Mimi KOY AMACTA . HOV Eh Beni „Rova. un Bei ŞI PEABHAOY 4
awkusa mneoy 24. 68 „prin ROIS AAA pi aaknoyas noerpS, auf
A. 3. Wp Man "Tape W koio BATE DENTPS NRKATEAE ROCTPE. 20, ui
ROIS AAOVUE APMh IDE ROM. KADE BA CTA At BĂCROV. AF IDE Atrh-
Spa ml Kape AMOY RKOYTR ROV ROM . um Ch Eh Bei AASHA
ROM ATPOY WPALHEAE ROCTPE . TOHMHTEKOIS HIDE ROM MONTÉE A6
MOM. LU AC ARAMOPE . IUT ROIS Ad pe ROM A MBHA EPhKHMA-
WIMAOp KOMIPH . 26. ATOVHAE BOIO AOVA CHOPIOA MIRHHEM . KOVM
guue(!) MOVEPIAE BOCTpE BOp ROME NE. Mh.pRa-Beui LT HS Eh HET
ChTSPA . Kh-H ROIS ASa cnopioa. 27. ch ăph (!) num RS awkerk
MOV Eh BEL ABHILA . ME RE AEAA A aa"kHoyA Miro. 25. 68 „ph
ROI „Baa „pi AAkHSA ROCTPOY . mi Ac. 3. WP Man Tape BOI
MEAEIICE NE BOM . DENTS DRKATEAE ROCTPE . MBHĂ ATP'ATRTA .
29. roym Rent Mnpra Kapd'k desopnacp Rouipn . um a dkreaop
mocrpe. 30. ani es ROIO HOVCTHH NpE RON. um NpE KHNOVPHAE ROCTpe
SAE BOI 3(A)POBH um pe "Tpovnovpeae RocTrpe ka MopTE.
ES AE ROIS APOVRKA IDE HAOAM EOUIPH . LUH BA OVPh npe kon eschae-
roya Mmes. 31. ui Bote daue ch fue NSCTUM wpameae ROCTPE mi
ES ROIS NOVCTIH npe AOKOVPHAE ROCTPE . lac CENT . ui npe Mipo-
ceniă Boerpn sk BSun . HS Ane BOX Ch W CHMUS. 32. „pn autera
KHNOV ROIS NOVETHN TRMBHTOVA . Dh ATP'ATRTA ROM EPhKH-
MANN BOUIPH . KAPÏH ABKOVECKOV ATPOY EAOV . CE Kook MHpa pe
EA. Bd. NPE BOM BOP MISPUM TPE Maru. LH ROIS "Tpaue
APM AOVIh BON. MIM HRMBHTSA BOCTpOV Ba NScTun. UM Wpa-
UtAE ROCTPE Bop noveriu . 54. arovuue Ra dn nnmnnrovasu
CRPELTOWP . RH BEM CH A MEMBHTOYA BPBIKMMALUINAOp KOUIPH .
ATSHAE BA ÎN DRMBHTOVAOH ChPERTOUD ui ce Ea „pa (San pi
chpsnTroapk ca. 30. Rh NhHh 40 OCTO Mpe EA Mao aRoV'Th
CRPBĂTOWP . KRHAOV aoy BPOVT "TpIBOVH. ROVM Ch AHBh ChpBĂ-
TOWP . ATSHAE KRHAS BOM auf ABKOVHTS TPS can. 36. A
-NTp astă Rapiu Bop PANE At TPE ROM . AA-AË BOI HHHAR
EME TOUD . „| MBABHTOVA BPRRHMATAOPES CH . DH ATP'ATRTA
KOVM A6 dpS.p3a CĂHRTOWpP 4 AFMHOVAOH kop Sun . um ama
kook Sun. Ka ui „pan apMen . um Bop mita KRHAS unark
npe eu nov Ba ron. 37. um Bop Sul ownova Ac AATOY . unavk
AE -NTpE BON HOV Ba ROVTESA PRANKA APMA NPE EPRAKMMAUIOY À
C'ROY . KRUE A0V RRAATR A porta Ak. 41. AcpenTs auke 68
Eh BON RAA „pi AAkHSA A0p.......

6 1550—1580.”

III.

1550 -1580.

(Codex Sturdzanus, p. 114—126. — Cuvente den Bătrăni II, p. 284 urm.)

Minunile Sf. Sisoe,

Rapéae konunkk 4S Ka CTU CICHN'R . ue MSATE Win EUPSu ?
ATH CIPHIAHÏH . AH AOHH TSpaiu + AH TPEH T'ATAPRH!.E AEK4-ul
drknce pSrm . groapce-ck ceru CHCÏNR AE P'RCCR)PHT Aa PaRïiA .
um BHHE K'ATPA EAS AHUEPSA AOMHSASH A EHC LH 3HC(E) ASH :
AS-TE CHCHHE KRTOM COPS-TA MEAHHTIE. Kk-Ui as HRCKST YHHAH KO-
KÔHH . LH 148 ASATR APAKSA'R . LH AAR IIACEAE BA CE H-A'R H. Ch
HS dau R'RHAT AUEAS APAKk . KR MEHTPS THHE M'OHELIE ASMHSA
np'k AMEAA Apakh . MEAUNTIA COPA ASH H'RCKS AË SRKS CTARNS AE
MapmSpe . LUH-A depetă KS nugoane Ac diepS. LH KONEPHT KS
NASMBS . LH ASW AOW bere ch-u CASXKACKR KS YPANR TPS
AH . LUH MEPCA CTH CHCHH K'KTP'R CTARNS LH ZHCE : COPO MEAHH-
THE! AELLIRKHAE-MH CTARTISA Ch ATPS. a 3HCE. HS KÈTEZ en un Aeciu⸗
kuz, KR MAR TEMS AE APAKSA „PUIEALTOPIOA . ea ice: cÔpo me-
AHNTHE! AEUIGHAE-MH CTARNSA CR ATPS KA adapă mMăpe purs
ACTE. LH Mape EHYOP . HAM KANSA OVHAEMH „pună . ES CHHTS
ERHATOPSA atasa Apak . TEHTPS MÉHE M'OHEUIE AOMHOVAR Np'k aueaa
APAK . ATSHME A AELUKHCE ASH CTARNSA . LUH ATPA APAKSA nurs-
ANUL KA W MOSHILE AE MEIO CSNTS KONHTA KAASASH AS CHCHM . um
PH KOKOHSA . LUH Sun K'ATP'R Mape. A BHC(E) : W pa'Teae
MES! KSAM un 3H ama 48. arSHue CTH CHCHH AKRAER pk Ka
ASA ASH LH AAëPr'R npk OVPMA atenta APak . KAASA ASH BKIRH
ANXHIA . LH ARE A AUBHX W CSAHLR AE 40KS . LUH-A ronn npk
AA W CAAUE, LUH BHC(E) : AEMHSA AS ASMHESES . CAAME! . BR3SI Apa-
KSA SUHNAS mn .pS (? L SA) KOKONS ASKRHAS? . um CAAMEA(E)
dSceca BR3ST un 3Hc(e) : H8S-A'AM BK38T . LH BHC(E) CTH CHCHH:
ch AŸASPEHU HÿR noame CR HS paun. Hp LH KSPCE LH EK3S
AAT'R AEMHS . PSTR. LH BHC(E) CTH CHCHHK : AEMHSA AS ASMHEES .
PSTSAE! . RR3SIU ApakSa SSUHHAS LM SA KOKOH ASKRHAS? . um
pSrsa SScecA RK3ST um 3Hc(E) : H8-A AM BR38T : LUH 3HC(E) ASH : Ch
Pin BAXCTEMAT . SHAE Mie P'RARUAÏHA TA AKOAE C'R-LH die BP'RXSA

Minunile Sf, Sisoe. 7

TAS! mame Ba "pet npk Anură THE. TS Ch ANÉAAEIN tapn
sii Ch TE BAACTEAVR . um Man agtork UM BR3S Vp MAC ANINA
CTRHAS AbHTk Mape. um 3HC(e) ceru CHCHM: EMSA AS ASMHESES .
MACAUHS! anaSum APARSA SSUHHAS Lun 5 kokon ASRHAS ? . um
ane(e) macannSa : Kabio- M Mape ASSHBARHAS-CE, Ch din GACEUTS
um WCRÉTUT , AEMHSA AS ASMHESES . MACANWR! M ch din aa
moare Géckpeunak Ac ASMHHX , LM WAMEHHAWD A encenie . AUIA
ÎS. m BHHE AA Mape um urk ApSHKh SHAMILA ASu + Map .
ckoc(E) ApakSa Aa SckAT . Lui AMIENS 4-A BATE KS . OK . A6 piei
rame Ac diepS. um rpan ASH: Anii 3. deu6pn an căpopr ME
avbanmrien . um 3uc(e) ApaARSA : MAM MEU AA Kh-A'AM ARHKAT .
im Suc(e) ASH CHCHN'R : BOPEIEH npokaere Apau(c)!. Apa San
3me(€) : Bopanpe-u, LM TS AANTEAE ANRHH-TA A MAAMX . MEAA EM
cris „p THHépele . aTSHE TH enenn. eaS-um deu(e) pSră Kh TDR
ASMHESES . um Bopu AITÉAE ANRHH-CA „| NAAMĂ. ATSHAE LH Apa-
KSA koon . 3. ßeuoon an MEAHMTIEN . LÏ-H 3Hc(e) ASH. cnenn: BIS
ASMHESES . AOMHSA HOCTPS aa vuepieaSu un aan EMBHTSASH !
MAM 4 TE Anca Apaue. NRHA HS TE REPH SPA . LM Jens Apasa
a ce YSpA: CR AVR napac Ac 'Thpia APHKATSASH CKAOVHR . OU pSra
ANACTA TpĂN-CE-BA um HSMEAE TRS NOMEHH-CE-RA . AKOAË APAKSA
Ch HS-A akonepe . BIS ASMHE3ES . AOMHBA HOCTPS aa vueproa Su
um AA M'RARHTSASH! MAM à TE Abca APAU(E) ch HS TE BEPH Spa.
um uens APaRSA KS AAKPRMH à că WSpà : Ch AR) MAPAE At
pia pépinkarsA(S)n ckASHSA um AE BPALEA(E) .AHAATE . um
AMHCTHTSA REUIBMĂNTSA . ve akonepe unicrurSa kanSa ASH . um
AE T'RPIAR 46A0ÿ mn AE nom MÉAOPA JE Umm AHAATSA lepcau-
MSASH . UM pSră dan um Sa LM HOANTE.1OW pSra auacTa
TPRH-CR-RA um HMSMEA(E) TRS HOMEHH-CE-RA . CERHTSA AMFAA HS
COKOTH nok APARSA HHAE-A AMRHA . Hu K'ATPA Kaca AS ASMHE-
368 . AUME LM-A TPEMEC(E) FAS CSITS AUTSMEPER taph MA CAREMM
HSMEAE TATRASH CEMTSARM AX UM ARMS um NSPSPE LM pi BE
HN BEKSASH . AABERPAT AMHH.
ef. 1799.

8 1550—1600.

AZ

1550 — 1600.

(Codex Sturdzanus, p. 1—9. — Cuvente den Bătrăni II, 43 urm.)

Legenda Duminicei.

GupurirSpa Ann ep

A AMASH HOCTPS a ASH jeðe Xe. AOV A'RCATS . AH WEpro. A4 a îpeaarh
KSR'ANTS . ui CnSHep'k . KS puna Mape . A4 vara ipcămSASu .
AA CKASNSA cénTe.

RR30Y W NaTR AËH UEpIO . MURE EPA LH | REAKPE : „pcă
HUME NS W NSTA D'RAHKA. AAOHAD'R-CK Narpiăpiuiu . LH K'RASTX-
pin um NPEOVILHH . AE CTĂTSpĂ A TPEH 3HAk . um A TPEH H9-
nui cnpe povră. pSraph ASMNR3RS . LUH FP'RH FA4C AHH YÉPIO
AE 3HCkR dia : ASWIH NHATPA! Atun W AS nerpa naTpiapkSa
HEA Map. AE W AECRRUE. ATPTRHCR AŸAR OV KAPTE . K'ASTAPR
KApTE . KAPT'K 3HCE ALIA : BEA EH din WAMHHHAWD ! . K'h AHHTE
Theme (!) W KapT'E Aa ROH . taph ROH HS W KPE3STR . TOEMEUS
LH A AWA KaÿT'k . taph HS LH R'h AKPE3ST KSR'RHTSASH MES .
THEME (!) LH a TPEA CKPNINTSPR : MSATe askosoe um ekaurk
ARCA CTIPE BOH .€ BOH HO LH BR AKPEBOVT . LUH HO Bh N9-
K'KHT . HEU KSB'RHTOVA Aubegðsaoun MES n'aui ACKBATATS . HEME
Aueakeers. YEDIOA LH TIRMARHTSA CE BA CKHMEA . dpi KSRRH-
TOVAR MES HO BA TUE A RES . KR AEPENTS darireae BWĂCTpE
ueAk MSATEAK . €8 HO ARCA IH RON TPEMETE . cpu rpkaë.
LH LEéPpSOht . LH d$amere : LUH A'RKSCTE . LH WAMÏAE LH "'TSce
ds on so T WE HS ABEUH MHAR . MHUIEHH TAKHTS ; ACR
BON. € ROH HO-H MHASHLH. nipe 368! CRMTS AHMEEI VAAA ue H’aoV
a'bye . avkaa JR A4ë MACTEHIE . € ROH MHAOCTENÏE HS AREUH .
pe 368! ARMHEAOPS Rh AEAS NACA AE POAECKS . AEPEnTS dpari-
TEA BOACTPE YAAK DAAEAE . HŸ'R AE ROÔI CÉKA . LU AEPENTS rpe-
LIAAEAE BOacTpe uaat mofylareae . D'ROVPEAE LH H3BOAPEAE BOI
CÉKA . LU NPHA hp Ac aka ROACTPR AK MSATA . AUEA’K-
MEU . HEMĂNApPHAOpS Ki NO CEMTELLE Aueatnun! AEAO-Eh A'kRuge .
Heue W auch Aſkat m'bae no[v] arkaers unii nö ae un. ppörrs, um ns
AË ACKSATAT . HS LIHILH HequsaërinnAops | KR 4 BEpEp'k Mape AUNTE
eus WMOÏ TRE AAAMS . Ac iute A KHNOYA MES? HS unui

Legenda Duminicei, — Tatăl nostru. 9

mepuraérinnaops ! in chirra Ao[vlmeppenn avkgce apXarran rapas
4 merark Haza(pe)roasn Ac enSce venn d'bré np'k KSpdre Ka Ba
măaţie 7 CÂNTA AOMEpeRh MR BOTEZA AA ANA IWPAAHOASH .
KS * lwans . um AnpS cHuTS Ba AA Road akye . e
BOM CKOMÉTSPA HO UHR PEUM . um Ho|Y] aero araun. OV] api Ka
cura Aomeper(n). Rois pioaea Ein um Mépuin? nov] gum Ka
me ppep'k Mdpe. 68 MR D'RCTHPHIS NPHATPS non? KS colvJanua AR
noyneton „p KWACTE. RS rprerie mă ovunAk npe KANS . € .p MAO
um mnoaſe EH-MH RĂTSph PHROAGAE . € KS WUBT un RS Șiape
MR AA'RTAPR . AEPEÏTS CR AAC BOA AkUE . um Măcar „p TH-
Kan . AëpenT ue HS aakyeun căra Aomeper(s) uit ca a4'k-
ueun cânra BE.ppepu . HE ASKPAULH cwra ASMEPERK ? .Npé 368! amMh
A'RCATS BWaw uidce Bia Ac ASKDS . ap cura AOMEDER(R) ch
HO ASKpE. UE ch Ch Wat A6 IMRKATE KATE as dbanrTs Acr)o auaat
maet SÜAE . HR Mead ve Ra ASRpĂ CHHTA AOMEPER(h) . aut avia ce
Aslclaue donsa Ac anu . OWHAE Koos cK'aguika KS Anu. uit
À Rip MÏH MĂ HEAAOPMHIÏN . € MEAA Me EA unpork um Ba 4écrH
LH Ra nseru KS KSD'RITE . AUEASÀ ct Ra Aa ASAMAILA pAtoASH.
um BOIS LEAR „| CKAOVHOYA CAAREEH MÉAE . LUH BOIS BARCTĂMA
KS măpa Uk HA „ppaară ui KS ckaSnova mieS vena CHHTSA.
“e Bon HO keun DK . LH HO keun AHACTH céura Aoaeper (à) :
um cumin Mie Med Mapin . € 601 BON A'RCA AFPENTS Hekpe
AMHUÀ RoacTP'R . Șiepu tun. LM Cp RS K'ATÉ AOAW KANÉTE .
um rOpuae AWD AE ßons Bo di. Ac BopS cSue TPSNOPEAE BOa-
CTpe . LUN CR die BARCTEMATS WMOVA UEAA e NS-ul Ba A'RCA
ASKPSA CNS CHMEMTR At AD AA HOAWAE AC. DÂRPR ASP AEME-
oeua Ac CR Mapră aa Geckpern kS Toars $éakx . ckpă un
AEME.p pană „Wim Ad AerSprie. Ac ch ce poage KS pun Ep
PEL KO roeiuaaent CAAE. |

Tatäl nostru

din Evangheliarul din British Museum. Columna lui Trajan 1882, p. 80.

Farnan HocTpS ue em A “épiope, chuubern-ce moimeac
TROY. Ch Bi „pnhpbuia Ta. ch die Boa Ta KO MR À “épi amă
AH noe MAMAR. DRM HOACTPR CRILMWACR A'R-HE HOAW ACTRIH

10 16220 i

:
LH HPTR HOÂW pELIĂAEAE HOACTPE . KOÏME EPTRMR LH HO rpe-
LPHAWD HOLIPH . LU HOW HE AOÛUE A H'RNACTE . WE He, H3SKB'kRIpE
noe HOH A6 XATA'KHOVA . BR 4 TA ACTE AUVRPRIUÏE LUN nsrkpk
um CAABĂ jp B'bkh . amina.

VI.
157%.
(cf. ed. B. P. Hasdeu, Bucuresti 1881.)

Psaltirea.
W'aaréph AjianonSaSn Kopecu.
(Ga3-Ileraus) . „ge.

Psalm 3.

B'aHTÉKOVAR AOV (AA)EHAR K'RHAR Suna Ac Băna AS aBtca(A9M)h
diioas cas.

Acamne ué ce MOiALHPX AOAEHTOPIH AMÏEH . MOÏAUH ce
CKSAAPR CNIPÉ Mine . 2. mSaun FO'RECKR CSAETSASH Mie. nov
ACTE CNĂCEHIA AOÛH AË A AOÛMHEZEOVAR AOÛH. 3. TOY AOAMHE
daocaTépioan MieS ein. cadga ME um „pda kansak AMÏES .
4. RS FA4CSAR MES K'ATPA AÉÔMHSAR CTP(HrA)O . LU aoy 3H-MăĂ
NE AN Mărspa cură a ASH. D. toy AASPMÏS LH AUHNIK . CKOÏ--
AA KR AOÛMHEZEO WaAwcCH-MH . 6. HO MX TÉMR At MH AE
WAMEHH . UE KAAK AMPERSPSA MES . CKWAAR AOAMHE enkerkine MĂ
AOVmHEzESAn MieS. 7. KR TS R'RT'RMALUR TULH WEA WE BP'RKBECKR
MÏE A AELEPTR . AMHUÏH PPELMUHAOPR 3APOBT-AN. 8. 4 A6m-
HSASH ACTE CHICENIA LU NpE W(AMEH)IH "TU BAĂTOCAWBEHIA Tà.

cf. 1688.

Psalm 5.
— CHODRIIHTR AË AOGRHAR K'RHTEKSAR AS AEAR —

I pâropeae Arkate cokoT'hue ASAMHE . Aueakue KkemMap'k
ME. : À AMANTE raăcSan poirr Rurbnſen m'kae . AMTBPAT SAR MES
LU AO MHESGESAR MES . RT pă THHE POYTAI-MR . 3. AOAMHE . AE-
Măr" LA AS3H raacSan AeS . AEMAH'kKILA CTA-ROIO Auanurik Tà
LA Bi. À KR ASMHEZES ui HO Ka dhpăa'kue TOY Ein. HS ce
anponie AË THE XMTrakuin, 5. Héde ROpR Și K'RAKRTOPIH AË

Coresi: Psaltirea, 11

xkue purpe onin TAN. ovpătun (L — un) run YKATÉp
d'apakye . 6, niepgn TOUR rpRTOPIN MAHAHNOUM . B'RPEATR
poieni mi Xérakun us arounekupe AGmnSaSn. 7. px 48 4
MoiauTA Mecepépien TĂAE ꝓunro⸗coio kaca Tà. Akuuns MM KETPA
teekoeka cura à Tă jp pia vă. 8. Acamne NA ka mă

Acpinrark "ră . Aspen BpRkMauIn Mie Aeprkiye prpe Time
Kéak ak. 9, KR nov acre pi pécrsan Ap A'kAERpR . HHEMA
Ap AEIDĂpTĂ . MÉPMAHTR AELUKMCR rpSMazSan AGph . RS AHM-
GMA „puueaăione . 10, OAcRĂ Aph 36SAR . Ch RASĂ AF Koi-
wereae CÂAE. AOÛ motarSan nexoirpăuie A'knezu . RR MRHIApĂ-
Te AOAMHE. 11. ut BECEAMpĂ-CE TOUM OUNORRÉHAR A THE. 4
ki RoikSpa-ce-Rpn Lit dir-eepu pirro Anunu „UN ce A4SAX
KS "TIME IOBHAR HOVMEAE T'AS . 12, KR "Tov BACRÉIIM AcpenTSan

ASAMHE RR RS APM 4 BSHă 66 koirnSnar-an nön.
ef. 1673.

Psalm 8.
JA căpunira Ac BSpen . K'RHTEKSAR AS ABAR . H.

1. Acamne A6mnSan HÉCTS . K'RUIO AATS-E HOÏMEAE TRS npe
Ora M'RMANTSAR . KR ce ASw mâpe dpamckik à npe mân
cole At MÉPIS . 2. AEP POCTSAR THHEPHAODR uit COUT ARTOPH CPR
unrran AĂOVAXĂ . AEPENTR APAdÏM "Tu CIMRPCEUH APAKSAR ui
pimâuiSan (11. pna) um Bm3S dépioas AOÛKPSAN (!) A'kuere-
ASpn "râae . aoina mi crkaeae ku Toi ovp3fTs . 4. ui Acre
WAMSAR Kh NOMENHUUIN EAR . CAS diioan WMOASH K'h w'kpueuu EAR ?
D. pai Spar-aS tan kor Meir vekaà A eon RS CAdEX
wii KS winere KSHSHAT-an an. 6. noie-an Ah CNE AOVKPSAR
MRHHAOPR TAAE . TOATE cotenSc-an SIT nuuoapeae acu. 7. vu ut
SOU TOUR. pusă um RÂTA K'RMNHAOPR . 5. NĂCĂpĂAE vEproas (!),
um mei AMhpiEn . ut DMEAR K'RPRPMAE AURDHEH . 9. ASAMHE
AGmnSan HÔCTPS na miinSnarov-e HSMEAE TRS npeenpi TÔT

D'RARHTOYAR.
ef. 1710,

Psalm 16.

Porrxuemrk as ABAR . 31. $

1. flovsn Aodane Aipenrark Mk. darRASAUE pSrkuonk
Mk . cokoTrkipe povra ak us Tps péern Aueaxropo. 2. At
dăuna "ră RSAENSAR MES ace. ORI AEM CR RAR AEDENTATE.
3. memirur-au mmema avk . whpaauew n6anrk . 4 diepeănrars-

12 1577.

Man Li HOÏ ce AAĂ TPS MIRE HEAEPENTATE. KA CR HOW TPRACKXR
p6cTSan MES. 4. AOÛKPSAR WMÉHECKR . AEPÉNITR KOVEHWTEAE POCTS-
ASH TRS. EOV IMRIÏH K'RMAE IOUH . D. CÉD'RILIAIE K'RAKATSPHAE AKAE
A Khpăpuac TAAE ch HS ce Akrăne ovpmtae avkaë. 6. eV KéMan
KR AOVFÉ-MR AOÛAMHEZESAR mitS. nokia ovp'kkk "ră mie. uit aovzn
KOÿRHHTEAE AVkAE. T. MANSHX Mitaa 'TĂ cmackijlé OVNORBIIHAb
A Tine. Ac npornerirOpiu Acpkmrecu 'râae. 8. n'azkie-MX ACAMHE
KA AOÛAUK ORIOASU . A RONEPEMĂNTSAL APÉTHAWPR TÂAE KWANEPH-
Mă. 9. AË Ada HEKSPALHAOPR ue AVAS CTORCTSATR . EP'RKMA-
win Aien cSfaersan MES uunSpă . 10. rpăcSan RS AKACEPX .
pÜcTSAR AOPR FORHA TPS$R. 11. une MX TONI AKMS JKOÏÛHUS-
PAPR-MR . OKÏH C'RH NOŸCEPR TAËKAUH A M'RMAHTR. 12. nprineepă-
MĂ KA AËOVAR FÂTA CNPÈ R'RHÂTR . LU KÀ CKHIMEHSAR WE ACTE AE
C'RARIISAUIE Ap KOMOapa ca. 13. JET ASAMHE „pTptuin A nia-
AËKR A9ph . H3RkR’RuIé cotrbaeTSan MES AE HEKSPAUH RS ApMEAE
TAAE. 14. Ac ApAdiH MAHHAOPR TAAE. AOAMHE AË HELIKHTR AË
M'RMAHTR AMAPUH-W A BÏAILA AWPR . LU KS ACKOÏHCEAE raͤat
Anað e⸗ 3T'RSAR A9ph . CRTSpapă-ce inu . LU Ancăpă pRMă-
LUMULEAE THHEPHAOPR ChH. 19. HA £OV RS AÉPENTATE HRECKS-MXR

d'kugen Te (11. Taaë). câTSpă-Mă K'RHAR HB'kie-MH-ce CAĂBA Tà.
cf. 1680.

Psalm 18.
R'RHTÉKSAR AS ARAL . Hi.

1. épioa cnoirne cadga AS Air MHEzeS . S'ANTSPA MĂHHAOPh
ASH cnoiree RPKTÈTE. 2. 3 AË Sin păr RĂLIe koi RXHTR. LH HOANTE
AË HOANTE CHOŸCE. JMIÉAËNUIOHH . 3. HOÏ-Ch KSBAHTE HÉME SHMEPH ut
ch HS ce aov3ă M'AdCSAR AWPR. À. .j TÔTR M'RMARHTSAR ELIH COCA
awp LU TPS CÉD'RIHTSAR ASMHEH Tparopeae AVPR ..p coape
noirce MoiTap'k cà . D. ui can SĂ OV LIHHÉPE ELUH AFA JEAAPIOAR
CR. ESKSPR-CE KÂ SpntauiSan aa'kpră KdAE. 6. At „paenSTSAn dépio-
ASn emiprk aSu.. unii 'rumnunapk ASH f cbpnuunTSa ueptoaSu . ui
HS € UMHE ce Ba ACKSHAE AË K'RAASPA ASu. 7. akkirk AGmnSaSu
HÉRHHOBAT'R AATÉAPAE CO A(E)TSAR . ARPTSPTA AÉMHSASH KpEAMN-
HOACR AULEAEMR SA THepin. 8. Aep'kmreae AGMHSASH Aepknre
RÉCÉAECKR HHEMA . SHCEAE AÔMHSASH AE Aenăpre Acrmunk3ă OKTH .
9. Sonka AAVMHSASH pi KoirpaTă ARKSAUIE „| E'kih AË B'RKR . KOi-
Akutae AGMHSASH A, Aek'kpe . um aephnre Aenpeovnă . 10. man
KS Bphpe AË K'RTR AOVPOÏAR . uit AË nierpu KSPÂTE MOŸATE . Lui
mâu ASaun At Miapk mi crpéaïe. 11. KR mepBSan TRS Yp'aWk-

Coresi: Psaltirea. 13

Meat. KaHAR Yprhrrkipen naă'Triipe mara. 12. a kpk mare
AOp ante Aueakue? At ackoirmeras mar KSPARUMEE-M'R . 13. um
Ad erpiiinn kre uiepe San TRS. Ch HS Mă AEBANSDE . ATOÏHUE
HERHORATS ROIS M . LU MR KOVDAILECKR AË IMRKÂTE MAPH .
14, um mé du jp Aoûaue B6e KoÿemmTear pâerSaSn Mies . um
„penuărSpa unie avkae „prpi Time nSpspk . Acamne ao
TWPIOAR MES um H3EREMTOPOAR MIO.
cf. 1651,

Psalm 31.
KanTrersan AS AGAR Aa.

1. Depr AË in ui A'RCÂPX-cE ÎRPĂAEINAE, Lit AK ce AROĂ-
mepi mhkdTenr, 2. dpepiiue B'kPEÂTR ve HOÏ-H cOKOTH AGMHOVAn
M'RKAÂTEAE . niue ACTE A PWCTSAR ASH AUDEARAIOHE. 3, KR T'RKOÏH
ui mentipa-ce wacéae Arkat KEMĂnAS-An 4 "TOATĂ 3. 4. Ka
SIA um moanrk macH Cpt MIINE MĂHA TA. TOŸPHAH-MA CHE
CTPACTE K'RHAR ATAMR-MX CHINE . D. dapxakurk Mk xkðcnöcendio
uit makârSan MES nov ROnEpire . FUI Ch endio enpi Arne d'hp-
vxkurk Mk AGMHSASH . Lui TS akeaun HEKSPATSAR unitate mkae.
6. Aepenra avka poarăcee uie run npk no Anim 4 ap'kma ue à
AE TPkER . e | NOTWŸNR AË ane MOŸATE K'RTPA FAR HOÏ ce anp6-
nie. 7. "Tov en MR A RA MIE AË CRP'RBH ME MĂ HR . BOVESplA
Mk. MIERERIIEMĂ AC MEA ME MĂ AROVHIIOPAPR . 8. AEAËTS-TE
uit AcpirS-re jp dak udera i mepun. AEPRTONS Cp "Tine
Skin Mie. 9. us diipeun RĂ KéASAR Lit KA ANRINKOISAR i H'4S
MÉMTE . RS dac uit KS fpmS déaunae A9ph 'Tpăgu . Ch HS ce
anpionie xRVAM THE. 10. moare pâne masă TOcSASH . UNE OVIO-
ERAIE „pi AGmnSan mectprkpe proinmopx-an . LL. BECEAIN-BĂ 4
AWMHSAR uiti SSKSPAUN-ER Apenini . Lt A'RSAAUM-ER TOUM AF
penuin KS HHEMA.

ef. 1710.

Psalm 97.
KanTekSan AS ARAL . 4.

1. RauTaun AWMHSASH arene HAN . Ki MHHSHE d'hue
AGmnSan . enmcii tab Atpknra ASn . cSnracSapa cura ASH .
2, enSce AWMHSAR encenia că, JATPÈ AHMEH AECKONEDI Atpen-
mark ca. 3. nomenii autascTk că AS fakoën . init A'kAenpSan
CAS Käceén AS nan . BR3SpĂ TOATE KRSAMNANTEAE M'RMANTSASN
encănia 3éSASH HécTpS. 4. crphraun 3ÉSASN TÜTR M'RMANTSAR .

14 1577.

KRHTAUH um BSKSPAUU-ER LH K'RHTAUH . D. TÔTR K'RHTAUH
AWMHSASH A HETEPH . A J'RTEPH LH KS TAĂCSpEAE K'RHT'RPHAOP'R .
6. j BSunneae deperaTe RS raacSpe . RS4HHe AË KOPHS . CTOMrANH
JATPÈ AUTRPAT'R AGMHSAR . 7. ch ce prRAMUE MApk wi nAMHSAR
EH. TOATA AOÛAUR uiti TOUH ut BTOV CHPÉ HR . 9. P'RSPHAE MARCA-
ROPR RS MARMHHAE AinpeSnă . BOA pin BOÏKSpa-ce-RWPh AË Bănia AOM-
NSASH . 9. KR RHHE. KR BINE Ch ZKOÏAEUE M'RMRHTSASH . Ch 2KS-

Acte A TOATR ASA „| AEpENTATE . LU WAMEHHAOPR A Atpenuie.
cf. 1680.

Psalm 99.
HauTeRSAR AS ABAR . { HCNOBEAHpE . 40.

1. Crofraun AWMHSASH "TOTI M'RMARHTSAR . 2. ASKpauu
AWAMHSASH A Beceaie . AHTPAUH „pp ăHeSah A BoipiSpie. 3. ch
UM KR AWMHSAR EAS € 3iSan HÔCTPS . can dhkue HÔH € HS nön
€ HÔH wameniu ASH I Wu IMRCKSHTE ASH. 4. Auroaun Moviua
ACU A HCNOBEAHpE . | KSPUHAE ASH | K'RHT'RPH . HCNOREA HI U-BĂ
ASH 1H ARSAAUH HOVMEAE asn. D. K'h AOÛ aue € AOMHSAR # BR
mecepkpk ASH. ui nmnă aa ke tun kan W'RAER"RPSAR AOÛ.

ef. 1710.

Psalm 150.

(pn.)

d Ano Aaun ZES AL À cuuïn ASH . A'RSAAUH EAR AHTPS
JERPTOUApk cHacen ASH. 2. ARSAANA EAR A CHAEAE AOÛH . AROV/-
AAUH can Aornx npk moară Mhpiip'k ciiacen ASH. 3. A'RSAAUH
eat A rade AË BoirunnS. ARSAAUH EAR f f'RATÉpH Lui akrkpn .
4. A'RSAAUH EA | T'RMITRHE LU 3BOPSpE . A'RSAAUH EAR | CTpOVHE
uit WPrAHE. D. A'RSAAILH EAR „| RAGNO'TE ROÏÛHE rAĂcoVpe . ARS AAUH

EAR A po KS cTrpHrape. 6. TOATA AKIXAHTA Ch AASAE AOMHSAR.
CT. .

Deuteronomium ce. 32.

R'auTap'k 48 mwrcñ A'RAGA xkue.

1. Maauirre YÉPOAR ID FORH-ROIN . MU Ch 483% MRMARH-
San KOÏEHHTEAE péersasn mes. 2. cn ce aurknTe Bă NAGA i
ep ak. unii Acipitimrn Bă poă rparopeae mkae. Bă caoara cenpt
TPÉCKOTR . KÀ unuia cnpt S'RHR. 3. KR HOÏŸMEAE AOMHSASH KEMAH .

Coresi: Psaltirea. 15

Adu Mhpupe AGmnSaSn HôCTpS . 4. ao MES —XX Act”
KPSAR ASH LIT "TOATE K'RHAE AOÛH AOALIIR . AOÛMHEZES KPEAMHAOC
um HO € MEAEPENTATE „pp AC. ADENTR um NPkNOASENHER
AGmuSan . D. rpeunipă H8 an ASH deuopn mfnoraun . wkas pas
WU PRGEPRTHTR 6. avkerk ASmuSaSu Aa . axé wamemn
neßoxrun LU HSMAHAPH . HS „pici AMÉCTA AA TRS "TATĂ ASTE
um d'kueTre um Di 7. DOMENIU IAEAE A6 km . „peak
uenu anin AË kan ii uk. purp EX IRPAMTEAE TRS HU
CnSHE-RA Mie LU B'RTOARHIN TM AU 3MME-ROPh Mie. 5, KHAN
AURPUHA AË COÛCSAR AHMBHAE . K'h CEMĂNĂ dinn AS and .
nSce D'MPRPUHTSARS AMMEHAOPE ASnă MAcSpà Autpuaopk AS
Aorantzes. 9, um ov _nâprk AGmnuSaSu wâmeniu AS fanwes .
ut AOCTONHHATA ASH ‘icpan . 10. enTSpă can pi NSCTIE, uit pi
ek 3RASXSASH pă ană Mt SnuSpă fan ui JEUX fan. um
Xp can KA Aotravk oxioaovn. 11. kKa RARTOYPSAR KWNEPH korrn-
BOVAn CAS tii cpt NON CRM KEASHA . THCE APENHAE CÂAE un
noſuan en un ASw-u „pi ovawhpSan CRS. 12. AGMHSAR neſsumen
nSpran. um HS epă kS noii AoranezeS This . 15. PR AMEN
enpt BPRTSTÉR MRMANTSASN . un CHTSPR EH At rp'hSah CÂTEAOPR .
eSneepă Miapk Ac 4 nidrpă IH ovia At BPRTOACR NIATpă .
14. 9VHTh AË RARĂ . UM AÂNTE At Wac. KS rpacSan MIEHAOphn um
Bepâeuin . dium Sun LM Wânu . koy rpăcSan rpROVASH . um C'RMIE
A aSw Bk Rime. 10. um MARA ÎAKORR un CRTSPA-CE LUH Ar
NĂAĂ-CE IPBWTSAR . RS Ppâch „prpRImĂ-Ce UM ARPIH-CE LH ARCĂ
SéSAR ve d'hue Ah . MN ce AtaSură AË 3ÉSAR ut cnc fan. 16. AR-
Hnapă-Mă Ai eTpiunin LU AUTPS ovpăTeae aMăpăpă-mMă. 17. KOÿ-
MĂHAApă APAIHAOPR € HS ESASn . Aomnezenasp ui HS INA .
HOHPA-CE AË ENTE Won RMHEPXR E HS IHOVPA IMRPHHUIH AOPk .
15. AomnezeS mi M'RCRS-TE ARCAUIM . LU OVATAIUH AOÛMHEZES ve
Te CHTSpa . 19. ut RRGS AOÂAMNEGES LU, PREMIUL UI ATRPATA-CE
AtpenTa ARHIA Şinaopu cm ui dieae. 20. au ice : pToapur-
ROI détua AR A uni ait enoÿme-nots ME Ba dit AOPh anu. RR
WR PRGEPRTUTR ACTE. M M6 HS ACTE KPEAUHUR ANT D AH.
21. em ARHIAPR-MA HS À 36848. AURHIAPR-MR A HASAÏH CH.
um es ATRPATR EM HS A AMEN. AHMER HERUEA RATER anni
em. 22, Rm ORA anpruce-ce AË ANBHÏA AR. Wii APA6CE mană A4
MAR AË COÛTÉ . LI ARHĂARĂ MRMANTSAR AU BHITSPEAENH .
ANPHHAE OVPINTSPHAE KOAPHAOPR . 23. AAOÛŸHA-ROI enp iu P'RS .
um cRykTEAE da A cpuun-aon „prrp ăn. 24. 'ronunAS-ce Ai
doame uit Ai avaukapk NĂCĂPHASPA . Ii eNHHAPE HERIINALRATĂ .
AMinuin diepuaopa The kRTEROINS AUTORMUN . KS annie si Tpd-

16 1579.

ră-ce npi M'RMAHTR . 25. adăpă NIAPAEH CHÂTAR LM At A Răcă
pure . KOÏHEAR KS ARTE RS mt copie. deulopean E'RTPRHR . :
26. MAUR : CEMĂHA-BOIO EH . KOHTÆEHH-ROIS AË WAMEHH NĂMENT'E
Ap . 27. Ho AOÛHTS Anini CR AMBX . LU Ch HS KR Cnp'HH-
LH EPRAMAUH . Ch HS SKA : MĂHA HOACTPR AHAATR . € HS
AWMHSAR d'kue awkerk ToaTe. 28. Rn AMMEX NiEpASTĂ cra
ACTE. LUM HO € ANTPRHIUM MhecTpie.. 29. HS BSyeTapă CR „pe
akrx awkerk moare . cn npinm'tcă jp Bpkmă ut Bine. 30. SM
romkie oinSan Miu . 1 AGu pnankă SHTSHkpeue . cn HS AGAM-
HSAR A'BAE en ii AWMHSAR NOHARAM EH. 31. HS CRT 3EHU
AGph kà ASMHEZES AR HÔCTPS . € APAUÏH HÔLIPH ne uenenun . 82, At
RHAE COAMSASH RTà APR I Rima AGpn AË TOMOPR . CTPSTSPSAR
APR CTPSTSPR At diape. CTPSTSph amâpn APR. 33. ANRHÏA 3MES-
ASH EHHSAR AOph . MRHIA ACTIMAEEH HEBHHAEKATAR. 34. NS aukeTrk
TOATE AASHAPX-CE A Miine un neueraSiipă-ce A RHCTHAPEAE AVKAE ?
30. A 3H Ac BPRKBIE ES AAS-AX . A BPRME K'RHAR JUHÉAA-CE-RA
NHAOPSAR Ap. K'R ANPOANE € ZHWA NEPHPÏEH AOPR . LUH NPECTOPR
OÔTORHHLLEAE ROACTPE . 36. K'R HKOÛAEKR AOÔMHSAR WAMEHHAOPR
CHH. LU AË LÉPEÏH C'RH POATR-CE. KR R'K3S EH CAREHHAR A AM
NpĂAApE TPALIH CKOREHUH. 37. LM MCE AWMHSAR : ÎW C'RHTR
zinn AÔPh vin 4É OÙNORRHÀ cnp'Hinun . 38. ut rpăcSan RSMANAX-
PHAOPS-AA MARRKAUH Li su NpUHOACEAE AOph : Ch ARTE LU Ch
AKSTE BOAW . cm de Roaw KONEPHTOPH. 39. BEAEUH BEACH Kh 68
C'RHTR . LU HOW € AOÛMHEZES TPÉKRHAR AË AMMHE.ES OÙAHTR LM
BIS ăn. RÂT'RMR um E8 BMHAEKR . LUH HS € YMHE CKOATÉ AE
avaunae avkae. 40. Ka PRAHRA-EOIO „pi uepio MRHA Mk um
XSpamă-BOto KS Acpknra Mk in Sit : BIS €8 4 ki. 41. Ka
ACKSHH-ROI Kà BSanepSan cnÂTa Mk. un npiMH-Ba SA MARHA
ME. um AA-BOIO H3FRHAR Cp APAUÏH AMÏEH . LH vie ME MĂ
OVPACKR Aa-ROIO . 42. AAĂNa-BOIO caykrene AKRAE At C'RHIJE . LH
apmeae m'kae ANRAKA-ROPR KADHE. AË CRHIJEAE B'RT'RMALHAOPR + LH .
npăAapk At KANETEAE 2RSAEUHAOPR AMMEHAOPR. 43. BECEANUN-BĂ
HÉPIOPEAE AETIPEOÏHAR LH ch ce „pune ASH "TO AE (pin) AS Acira-
HEGES . BECEAHIH-BĂ AHMBHAE BS WAMEHÏH AOÛH . IH Ch CE A'EPE-
roiuaze ASH TOUH din AS AOÛŸMHEZES . KR C'RHUÉEAE SÏHAOPR CH
LU BP'RKETA AÔPR H3B'RHAH . IH A4-RA EP'RRETA APAUHAODR . LU
JEAOPR WE OÙPRA EAR Ad-Ra . LH KSPRUH AWMHSAR MRMAHTSAR

WAMEHHAOPR Chu.
cf. 1688.

A +

„Coresi: Tetraevanghelul. 17

VII.

1579,
(După Cipariu: Analecte literare, p. 1 sqq.)

Terpa evanrea5a , Ae Kopecu.
(Ga3-Ileeann.)

(Folio nepaginat, 80 quaterniuni.)

— Pt

Matei XIII, 31—55. sau. Hr. HA . He.

31. (Buee AOMHSA) NoAcaBă ACTE „pnhphuia HEPIOASH rpă-
OVHIOV ASH A MOVIJAPH . ME AOVW WMSA LUN ceMĂNĂ TPS
ArpSa ASH. 32. e Man MHKR ACTE At "TOATE CEMEHILEAE . € K'RHA
kpkue Man Mape Ac TOATE B'Rp3EAE ACTE, um Ba ȘI AEMHR . RR
EH NACĂPHAE MEpIO ASH . LH WAHYHECKR cnpe CTARNSPEAE ASH .
dă. um AATR DHAAR PAM ASP: NOACABĂ ACTE AITRPARUTA EP
ASu, Komackaa . ue w ASw mSapk. im w akonepn À PĂNĂ At
roen MăcSpu Nănă KRHAR ASennpă TOATE. 34, awkak 'Toare
rpăii Le. A NOTpURA HAPOASASH . LM SRPR THAAR HEMHKA HO
rpău KART ăn . 30. Ra CR ce H3BĂHA kekă 3Huep'k nppounawp
JE PĂNĂ : AEIRHAE-BOIO A NHAAE pocTrova Mies. LU ROI părăn
ACRSHCEAE AEp_Toxmkaa ASaieu . 30. ATSHue ARCR TAOATEAE LM
BUNE kacx le. uim AnNponnapă-ce tα OVUEHHUÏH ASH ui
rpănpă : enSue HOAW NHAAA nakteen a rpăSaSn (|. arpSaSn).
57. An pmhenSuce Guce AWp. 38. Me CRMANĂA k cAMĂANNĂA
ESHR ACTE OA WMEHECKR . € arpSa ACTE ASAk . 6 ESHX că-
MĂHIĂ + APR chir in „prhpă Ten . € na'kaeae chir din
HenpinTopIoaSu . 39. € BpPĂRMANIOVA ME W CRMĂANĂ ACTE ApAROVA..
e cevepăutork cdpnunTrova R'RKSASH acre. € cesepăTopin „puepin
C'HHTR . 40, KR Ruo AMS aASHà na'keuaa (0, um gp or apaew-
RD . AA BA up cbphumrova RBKSASH aura. 41. pe
MHTERA STIOA WMEHECKR qucpin ASH. um Ba aASHà Tom C'h-
BARGHHTOPIN Ac „prpănia ASH. um jătăTreopiu Băpă A'kye .
42. um apSnka-H-Ra „| KSNTOPIOA Ac o. AAA Ba un naătuyepe
um ekokumnok Aununawp . 43. arSuue Apenini AOVMHHA-CE-RUP
Măpănia TATARASH ASH . un MHHE APE OVPERM At AOVSHPE Ch
A9V3Ă . HE. WPRUM NOASABĂ ACTE ANRPRUTA HEPIOASH . ROMOApĂ
ACKSHCR pi CATR . ve W AŸAR WMR ackSucă . um Ac BSKSpie

Mkpee um TOTR KT ARS R'RHAS LUN KSAIPRPR CATSA AMEAA .
GASTER, Chrestomatie română. I. 2

18 1579.

45. WPAUIH NOACABĂ ACTE AMIRPARIUTA HEPIOASH . WMOVA HerSiă-
TOPIO ue KASTAR ESHk ARPTRPHTAPH. 46. in AŸAR OVHOVA Măp-
TĂPHTApIO AE MSATR MDELR . ASCE-CE AE R'RHAS TOTR K'RTR at'k
IUM-A ROVMNĂpĂ . 47. 1apă NOACABĂ ACTE ANIRPARUTA HEPIOASH .
HRBOASA APSHKAT. A Mape. LH. Ac TOTR WRMSA aASHapă. 48. ue
K'RHAS-CE „NAS . LH-A CKOACEPR EAR AA MAPUHHE . um INE3SPR AE
ankcepă RSHÏH JA RACE. e novyrpezin aenăAapă abapă . 49. amă
ga Îi p kSmnanrova R'RKSASH auecTSn . LH BW cum Ayepin
AE BWp aakue P'RHH AE 4 MHKAIKOYA Aepenumawp . D0. wi-n
RWp APSHKA A KSNTOPIOA At OR. AUHA Ba n NARHMÉPE um
CKP'RUIHHPE AHHIHAOP. Dl. um rPX AWD Îc.: Aueakueun awkerk
ToaTe?. 52. rpăupă ASH EH: AOAMHE. 53. EAh Zuer AWD : AEPENTR
avka TOTR K'RPTSAAPIOA AMBAUE-CE AMRPRUTA HEPIOASH . NO AOBHHKR
ACTE WMOVA KĂCĂTOPIO . MEAA ME CKOATÉ AH A RHCTHAPIOA AOVH
HOAWAE um REKHAE . tun ÎS A'kka cp'aum Îc. nuaaa auacra,
TPEKS AE AUHA.

Matei XXV, 31—46. au. pa.

31. (Zuce ASMHOYA) K'RHAR RA BENI ȘȘIIOA WMEHECKR „| CAARA
AOVH . LH roun chuuu „NUEpH KS HOVCOVA ATOVHME BA MEA R Aa
ckaovHSA CAARE EH ASH. 32. uim ce awp AASHÀ AHAHHT"K ASH TOATE
AHMBHAE . LH Ba aakkue EH OVHSAR AË AAAATR, KA OVH M'RCTOPIO
aakye WHAE AE .j Kanpe. 33. mu BA nSne WwHAë ak Acp'knra 48H,
iapă kanpeac A'k crănra. 34. ATOVHAE Buce AUTRPATSAR ueaopa Ak
AEp'RIVTA AOVH : Kennun FAATOCAOBHIH AË NĂPHNTEAE MIES AE MO-
LHEHHH ue E rĂTHTĂ BOAW AUTRPRUÏA Ac A TORMkaa AoVatien .
35. BAXMĂNZIN MR ARACET MĂHKApE . ACÉTOLIAH LUH MX
AARNATR . CTPIHHR Epă min Mă AOVCETR. 36. AFSEPAKATR Epà
LH MĂ COKOTHTR (1). A TEMHHUXR EPĂ LH BEHHTR KRTpĂ MHHE.
37. ATOVHAE BWp P'RCHOVHAE AOVH AEPÉTAÏH Ac BW PA : AOMHE !
RĂHAS- TRM R'RGOVTR ARMĂHA TR LH T'RMR C'RTSPATR CAO CE-
TWC ui T'KMR aAănaTn? 38. K'RHAS-T'EMR B'RGOVTER CTOHHE LH
TRM AOVCR . CAOV AE3EpĂRATh LUH T'ÉMR AEPRKATR . 39. K'RHAS-
TE B'RGOVMR A'RHUEAR CAO „| T'EMHHILR AH BEHHMR KT THHE ?
40. păenSuce AMIXPATÉAR FHK'RHAR AWD : AAEBhph MORECKES BOAW .
KR SRKSTR OVHSA aueurk pau au mien man Muuu, mie SRKSTR .
Al. ATOVHME RA HAE LH YEAOPA Ark crănra ASH : ASMELH-RR AEAA
MHHE BARCTEMALHAWD A SOKOVA R'RAHAWD . ue È PĂTHTI APAKOV-
ASH um „puepnawp ASH. 42. SARMANHIIH 1H HOV-Mh A'RAETR
MAHKADE . ACETOLLIAH LH HO MĂ AARNATR . 45. CTpinHh épà unu

Coresi: Tetraevanghelul. 19

HOY MĂ ASCETR . POAR EPĂ LUN HS „pBpĂATI MHHE. A'RHYEAR Epă
UM reAnnui LM NOV COROTHTR Me. 44. ATOYHAE WP pAc-
DOVHAE AVN um ANA PPĂNNAR : AOAMHE! K'RHAS-T'kME R'RGOTR
dañmanan caS cerwe, cas cTpinmn eas roman. CAS ROAMARh . CAS
À Temnnuă . LM H'AMR CAST mie? 40, ATOVHME KA PACHISMAE
AWD PORUMAR : AARE FOAECRR BOAW . a HO părin ovuSa
AE AA MUTOYTEN , neve mie păun. 46, um awp avkpye aura
4 mona Rkanawp . € Acpenuin pi Riana Ac ka.

Luca VI, 17—36. 344 KA . RE. K3.

17. (M epkma auka) era Le. aa OÙ AVE TIVKAMA . LM
M'RPWAR OVHEHHAÏH aoxu um MOFATR Moxyannun WAMEHH . AE 4
TOATĂ OBPEMA um epcanme un Ac npecnpe Mape TYpSA Lim cH-
AOHOVA, ME REHHCE CE ACKOVATE Ah LM Ch CE BHHAEUE AË HÉROHAE
awp. 15. um KHNSHUM AE ASXR HEKSDATR . LM ce RHHAEKA : 19.
um TOTR H'RPOAOVAR KRSTA Ch CE ANpONIE AE EAh . K'h T'HPIE AE
A EA EUHA um ce BHHAEKA TOUH. 20, um AdEAA phAHRĂ OKÏH
An Aa ovurnnulu ASH, FOX : epekaun AM'kcepin, Kh 4 BOACTpĂ
ACTE pnnpăuia AS AovmnezeS. 21. deperaun SARMANZIH ass,
K'h C'hTSPA-CE-RWD . Zeoekaun MEA UE NAĂHTh ARMS, Kh pĂACRWp.
22, depekaun ue, KHAN BWp OVpPĂ BON WAMEHÏH . LH KRHAL
ER EWD AECITRPUH, um RW AMISTA . IH EWD MOPEKAÏ HOVMEAE
BOCTPS, KR À D'RS AcpenTh ÎȘIIOA WMEHECKR . 23. BOVKSPA-BR-REUH
Nrp awk 3H um Ben ESRĂ . WTR AMS NAATA BOACTPR MOVATĂ
€ AA vepiope, AVR aka AMS păr npopwunawp nhpunuin awp.
24. BAM AC ROM BOTANHAWp K'h CE Ra KSPMĂ MARHTAUTSPA BOACTpĂ.
20, BAM AC ROM CRTSHAWp ARMS. RR SARMANIH-REUN . RAM Ae ROM
PĂZĂTOPHAWP ARMS, K'h CSCHHA-REUM UN DARHUE-BEUH, 20. Ban
AE K'RHAR BHHE Zukk BOAW TOUM Wamenin, Aovnă aka am x rk
DPOPWAÏH MHHAHMOLIM RPHMHUÏH AWD. 27. JE BOAW FPAECKR AOV-
SUN : OGM Apaviu ROIIPH. Bune Saueun vea “RS OYPATRS RON.
28, RAATOCAORHIM MEA ME BR BAACTEMĂ , POVTAUM Ae EA ue bath
ROAW OBHAX. 29. UHHE TE BA OVUNAE A BOVRĂ AR LH AAAATX .
UM AH Ba ASĂ R'RIIMANTOYA, um K'RMAUA HOV-H anăpa.
30, TOTR ue Ra Wkpe AAA THHE ARH. LM Wet Ba ASĂ aa
TRS HS-Ah „ATpeRa. Îl. ROVAM BEM CR ARĂ BOAW WAMEHÏH, um
kon aucun awp aunkAeorke 32. um CR aun IOBH MEA UE IOBECKh
ROM ME SOAOCR. ACTE ROAW ? um AMS NRRĂTOUIIN IOBECK EH IOBECKR .
33, um en aun ßaute BHHE MEAOpA ME ah BOAW BHHE e S9AOCR

De
-

20 1579.

ACTE BOAW ? . IH AMS IMRKRTOUTH aka dan. 34. um CR aun
AMPSMST A AEAA UEA VE AINENTAUH Ch ASAUH . ue doaoch ACTE
BOAW ? LH AM IMRKATOUIH WRKARTOCSAR AMPSMSTÉ ER . KA CR
npinmkekă TOkMA. 35. JACK IBHLH APAUÏH ROIUIPH . LH BHHE da-
JELLH LH AMPSMSTANH UIH HEMHKA HS ALHÉNTALUH . BA du NAATA
ROACTpĂ MOVATĂ LH du-Reuu dinu AE COVCR . Rh AueAa SAME
ACTE npecnpe uta HeASauiu LUH pun. 36. dun AMS MHAOCp'R3H.
K'h TATĂAR BEWETpS MHAOCP'RAR ACTE.

Joan I, 1—17. zau. a.

1. Ac „NuenSTă epà KOVRRATR . IH KOVRRHTSAR £pă K'ATPAR
AOVMHESES . um AOVMHEZES EpĂ KOVRRHTR . 2. WTA Epă AE AE
nSTă KATPR AOVMHEZES . 3. TOATE adkAak #SpX . un SXPR AE
tak . HHAUR HS 5 ue for. 4. „NTpS auecTa BiAR Epă. LH Rata
EPĂ AOVMHHR WAMEHHAWp . D. um AOVMHHR TPS OVHTSHkK PER
AOVMHHÀ . LH OVHTSHRPEROA EAR HOY-AR npunAk. 6. 48 ovx
WM TOHMECR AEAA AOVAMHEZES . HOVMEAE ASH want . 7. auecTa
BHHE TPS M'RPTSPIE . AE ch MhpTSpuekekă AE ASMUNĂ roun
KPEAHHUR Ch AHBR AWD. 8. HOV EPA AUEAA AOVMHHX, UE Ch ANRPTS-
PHCRCKRA AE AOVMHHR. 9. Epă AOVMHHR AAEREPHTĂ . HE AO MHHÀ
TOUH OAMEHÏH . REHHCE TPS AOVME. 10. ATPS aovMme epà mm
ASAVK aueaSa ov. um aovavk aSu nov-an koynourk. 11. grp’an
ASH Rune. iH AH ASH can HS NPIHMHPR. 12. K'RILH NPÏHMHPR EA
AkAE awp novrkpe deuopn AS AovmnezeS CR die. KPE3SPR TPS
HOVMEAE AOVH. 13. um HS At 4 CRHIJE. EME AË A NOXTA TPOV-
NSASH . MEME AE A MOXTR E'RPERTRCKA . UE AEAA AOVMHEGES ce
H'ACKOV. 14. um KOYVERHTSAR TPOVTIR 8 . IH A'RKSHA TPS Hou.
LH R'R3OYVMR CAARA ASH. CAARĂ KA OVHSAR H'RCKOYTR A£ „| IM'RPHH-
TÉAE. .pnaST Ac Aorauktix LH Ac aAethph. 15. lwannk MhpTS- |
PHCH AË EAR. LH CTOHTR TA : ACTA Epà wkmn 3Heh: E AOVTIR
MHHE BA Beni HauNTk Mk 48. KB MAHNTE Ac MHHE pă. 16. We
AMAOYTSAR ASH. HÔH ASWAM . LH AOVATRIXR AEPENTR ASYATKUX :
Kà arkye AS Moren Aară #8, ASauaia um aaeghpSan le. Xe. 48.

Joan XIX, 6—24. au: à.

6. (4 EpkMA adkA) chars ăRSpă Man Mapin npeSun LM
F'ATORHIH npe |e. ka ch OVUNTĂ EAR . LUH BINEDĂ K'ATPR Inaaru.

Coresi: Tetraevanghelul. 21

rpănpă : a-An a-an pherurikape ea rpăii awp Îlnaarh : Aovau n-a
EA BOM um ak D'RCTHPHHUM . FOV AMOV HOV aaa TPS can Bună.
7. prenoviieepă ao lovarnn : non a'kye aha, tm npe a‘biye
HOACTPA AATODIS ACTE a MS. KR ca-n ce daue diioa 48
Aovmnezes.. 8. € nah aS3ii uaars auécrs ROVBĂNTI, EpaTocs-
ce TEMS. 9. um -Nrpă À nperwp sapă . un rpA AS Îe : Ac ovar
ep TS? 10. e le. pracnSnen HS A Rae ASH. păi am AS. [n-
Adria : Mie HS rpăeain? nov M ih nSTrkpe am are PRCTHTHM,
um nSrkpe amn a Te AXcà? 11. pacnSnce ſe: n 'apă anl; nST'kpe
MEI OVHOVA enoe MHHE, At Mapă HU AATR AF COVCR . AfDENTR
AMkA MX B'RHASDR ME, Man Mape WRKATR an. 12. Ac aia
KaSTA Îlnaara cn aacă tan. Baenn cpnrà (! L crpn-) rpăna:
AE keon AXCĂ auecTa, HS EH COUR AS KECAPh . TOM, me ce
daue qurapars, npoTuekipece AS Kecapn . 13. € Tluaarrs aovsi
AMECTR KOVERHTR um UNE3S AA ROVAEKATR Aa OR (! L op)
AWKI ME CE KE(MA) AHOOCTPOTOHR . € WEDPEAIJIE ragacă. 14. epă
RVIMEDH MAMIMAE . MACOY £pă Ka Aa iace. rpăit lovarnaopi: rară
„AhparSan BOCTPS! 15. en crphrapă : aan a-Ah pheruri'kuţie
tan . rpăn A9pn Îlnaarn: AMTRPATOVA BOCTPS Bon pheruriii ?
penSneepă Man Mapin NPESUM : HS ag „pnhpare, PAPA KECAPh .
16. arSnue A'RAEAR EAR AWD, AE ch-Ah pheTrurmkekă . ASapă le.
17. AS wk-as um nSpra Kp8rk ASH. euunpă „pTpS ovă (EL w4)
AWKR, KEMACE 4Ak MECTSASH, Me CE PORAIE roarcoa. 15. ovHAE
D'RCTHPHHPR Ab, um KS HOVCOVA um aaun AOM Ae AKOAME um
AE „poao £ jp Mmmraokk le. 19. expuce am o ckăHASpk Tuaars,
um nSce Aa KpSue . epă ckpicx : le. Ha3ap'hunmoya, AMTBPATSA
lov A enawp . 20, auacră cRăHASpRk mMSaun ueria Ac À lov sen,
WR ANPOANE Ep AOKSAR Ac verâre OVHAE pheruriupă e. um epă
expucă : Wapeanţie, rpewkupe, amrukipe. 21. rpănpă AS Iluaarn
Man Mapin npeSun : HS ekone AMTBPATOYA lov Aenawp „ME WR AVECTA
Suce : AUTRPATR cara lovarnawp . 22. pmenSnce [uaars 2 ME
ct puiut, ckpuuin . 23. € BOMHAAÏH Khan pheruriupă Îe. ASapă
gemmMun'Trear ASH. min jătSpă narpS nhpun, sune KS EOHHHAÏH
NAPTE um T'RMBAPIOA . EPĂ T'RMBAPIOA HERSCSTR, Ac CSC OVPIHTE .
24. SUCEPX KRTpĂ EH: Ch HS CHAPUEM EAk . JE Ch APSHEAMR
COPUN IDE can korn Ba du, Ch ce W3BĂHA kekă ckpumrSpa se ce
FPRHA : ATP RADMMNTEAE AVRAE Awos umn, um noe T'RMEA-
PIOA MÏES apSHKAPR copuu . BOHHHAÏH AMS ayacTAa d'RKSPA.

22 1579—1580.

VIII.

1579— 1580.
(După Cipariu. Analecte, p. 16 urm.)

Taka Geanreatnawp Ac Hopecu.
(Gas-lllegeann.)

(Folio, nepaginat, 31 quaterniuni.)

Dumineca a 3% după Rusalie.
Matei VI, 22—33.

22. Zuce AomnSan : AOVMHHA TPOVNSASH ACTE WKIOAR . CR
AMS ovpe WKIOAR TRS npocrh "TOTI TOSNSAR TRS AO MHHATR
ga 44.23. cn weioat TRS Yuraku dovpe, TOTR TPOYNSAR ATS-
HEKATR Bă Hi. Ch AMS AOVMHHA UE € ATOS THHE ATOVHERATA
ACTE, AUTA OVHTSHkPEROVA KS K'RTS €. 24. Hnwk NS moare a
ASH AOMHH CASXKH . CAS AMS OVHSAR BA BH, HPpX AATSAR BA
oVpă . LUH AMS OVHSAR BA unnrk, tapă AATSAR 4 HOV-AR COKOTH
Ba „perkne + HOW HOVTENH AS AOVMHEZES CASK LH AS MAMWHR .
25. AEPENTR auka Tpheckh ROAW : HOV EX POHKHPEUH CO dAETS-
ASH ROCTYS, ME BEUH MARKA CAS UE Bei BR . Neue 'Tpoynsasu
ROCTpS A ME Bă Ben AEPRKÀ . AS HOW Hede COVSAETSAR MAN
BOVHS-E AE XPAHX, um 'TpownSan AE BEUMHHTE? 26. K'KSTAUM
enpe nacepuac uepiaSn! KR HS CRMRHAR, HEUE C'RAEPXR, HE AASHX
A SHTHHLE.LUH TATRAR EOCTPS Ac A Ep XPRMkIE AAE . Ho
CEH ROH Mail BSHH AE AAE? 27. une AE RON FOHXKHHAR, Ii
NOATÉ AAASUE „| Bphera TPOYNSASH AH OR (! L of) KoTR .
28. LH Ac BEIMHHTE WE RĂ K'RIJIHPAUH? COKOTHLH KPHHSAR K'RM-
nSASH, KOYMR Kp'kipe. HEOVCTEHHANAS-CE HEUE T'OAPME . 29. rpheckh
BOAW, K'k Heue Goaomwnn ATPS TOATR CAABA AOVH AMEPRKATR
Ka OVHSAR At aukark. 30. e cn S'RHSAR K'RMNSASH acru SIHHAR,
€ AEMRHKUX A KOYNTOPH APOYRKR, AOVMHEZES ALLA-AR AMEPARX .
KOV KRTh MAH EPRTOC EOAW, NOVHLHHR KPEAHHUX ! 51. HOV-RĂ
K'RLHTAPELH AMS PORHHAR : UE BPEMR MARHKA? CAS e BPEMR BR?
CAS „| HE HE B'RMR AMEP'RKA? 32. TOATE AMS aukakk AMMBHAE ep,
pie TATRAR BOCTPS AE M uepio KR TPESSAUIEEX adkA’k. 33. rkpeun
MAHHTE AITRPARUTA AS AOVMHEZES, um Aeperra'rk AOVH . um arta
TOATE CE ROph AAASLIE RBOAW . AUECTA ACTE T'RAKSAR AMELITH EVTAÏE:

Coresi: Cazania I. 23

Dpauin Men! mannre auepin avanrealn epa AOMHSAR A9-
KEMMTE ROME Ch AASH EME LUN Ch CTPĂHIJEMh KOMOAPA HOACTPA
À PDO, ROME CROHS ABRME HHEMR AMIMTA AA KOMOAPA nepu-
Toape ANVK npe N'AMANTRS . AA ARMS Axkau nt xe SUK HAL :
K'ASTAUM, HOME MUNTE ROACTPĂ CR HS ARCA, MUN Ch EATA
Npe AOVKpSpe "TpekăvTOape, um AF MECTOVU MRMĂ.NTI . Ki munTk
BOACTpĂ | TOATE AOVKPSDEAE HICTE, KOVMk HACTE WKIOA TS
ASH AOMHHR, um KSMh OKIOA K4-Ab BED CTOHKA um BEpH WPEH,
TÔT Tpoynſsat TRS BA NUNĂN pi OVHTSHkperR aum Agyrk um
Muwrk Ta Aba Bepu Aa npe crpxuyepk KoMoapăn, Aovamnna
klennen noy REpu nSrk Kapra, tun Bepu „|MBaa urros OVHTS-
wkpekSan Mopunen . AAOAPA(!) AMECTR AOVKPS AA RPkRSER FHKEHAR,
KOYMK noy NSTEMR 4 AOÛ AOMHH CASH. ATPEA Wapa „pană,
Ch HS POMKHME AE EÏAUA HOACTpĂ, ME BM FR, Mee A6 'Tpov-
NSAL HOCTpS pe HE E'MR Akpaka, kikut K'h € OV ASKPS Ar
UEDTR «M6 Ch J'kpEMR MAHHTE „pmpăuia AS AOVMHESES um Ar
penrark ASH, um awkak ToaTe AA aSue-ce-ROph HOA4W.

Dumineca X după anul nou.
Luca XIII, 10—17.

Ppauin micu! À Macră evraïe AE ACTS3H BHHAËEKA le. w
MS pe ve epă MApN Tă Un WAOATAR, At wnrn-enpă- Rue alu A M
AE CRMEXTA . tăpă dapncenn MSprSa, AEPENITR ME EpĂ CRMERTAR
apă Le. „NETĂ : ROME CĂMBĂTA À SAME WAMEHHAWD BHHE, NOVTEAMh
daue . um kS aka HemukXx HS rpeuma . AMTPEBAPE : CRMERTA N
ME KM EPA KMAOBHAUWD ? um Acpenue as DOPRHANTE, UI AS A'RCATR
AOVMHEGES ? Pracnoynen . BApE KOVBHUNTE £pa CKOHCE AE AOVMHEZES
noe ASAW TABAE A6 marom A BpRXSAn MOVHTEASH A6 Gunaa,
KApE-AC A RAE HA OBHAWp, noe MWVCH NPOPORR . {M a narpa nopăn-
RĂ AA FORME AO mnezeS : nomenrkipe ov À SM AE CĂMBĂTĂ
Ch cb . A Wace HAE Bepii ASKDA ui Rép date TOATE AOV-
kobonae TAAE . APR „pri a manTk n. Răpk ACTE CĂMBĂTA AOM-
HSASH . ASMHEZESASH TRS . jp Kapk HS dau nene OR AOVKPS .
HUM TS. nun ßeuooſsak TRS. mun dara Ta. nun caSra Ta.
HUH CASSHHKA TA. HN MAPYA "Ta. HUH CTPIHHOVA, KADEAE Ba
bu ATOS nopunae TAAE . KR AN Mace GHAE 48 dRRSTS AOVMHEZES
MEPIOAR UM M'RMANTS . MAPA um TOATE Me CHATS TPS À . WP
a man zu ckS WANXHNTR . AfPENTR awka BAATOCAOENT - 48
AOMHSAR SUWA CHMBETE EM. LIN W AS cure NpE A. AUACTAR

24 1579—1580.

nopăntă RS Thpie Mape UHHSpă AHAOBIH. KOVMR HHUH OR
ASKPS HS d'RKSPR AH aka 31. 6 A'RCAPR TOTR AOVKPOVAR AWD
„NE anu . um AWD Mape puse Epă Ae CAOVKBA AS AOVMHESZES .
AE RD'ATEE LH AE POVTARUIQHE . LH AË MHAOCTENIE . ACTE CKpHCh
# KapTk AS AUCH TPOPWER . KOYMR OR WAR A 3H AE CĂM-
SATA . SARA MELE ALURKÏH . LH HEIE COVpYkAE AASHa . KOY MR
Ch pakM OR . HOPRHUH MP AOVMHESZES . LH NOHHCEPR pe EAR
UIH TOTR H'RDWASAR npe EAR KS NIETOH-Ak WMOPRPAR LIH-Ak
OVAHCEPR . JA\urpesape . Aapă HOAW KPAIHHHAWPR, KAAE-HE-CE a
unnrk Aa CHRMEXTA, KA KHAOBHAWDPR ? Praenovuen . HOAW kot
IPHHHAWp ACTE "TORMHTĂ AOVMHUHERĂ A AOKSAL CĂMBETE EH:
CR HS LHHEMR ATP'OVHA Ka KHAOBÏH . LH MSATE Atun AAE AS
MWVCH KOYMK 48 ocna Lu KP'RTREAE AWD . HOYMAH NăHĂ Ad
namepk um gennr8an AS Le. Xe. KOYMR 48 TPOPWUHTR LAS
TANTI chuuin npopoun . KOVMR as OCT A'RCATR AË AOVMHE-
368 . \urperape AE KHIR E'RMR AApĂ HOH ChpBA ASMHHEKA?
Pacnoynen . HS HSMan RS imeakpk um ov ancapk AOVKPSASH .
CR HE PNMBPĂRRME A J'RAE BELIMHHTE MAH BOVHE . Ch LNÉAEMR
COVITR I'RPELH, CAS COVIITR OVMBpE, Ch HE IMRPRMR, CAS Ch HE
CÉRAHME . CAS CR KAËBETHMR, CAS A 3H AE CRpERTOApE ch Mkp-
MEMh AA KDRAHME, um CR HE ABAT'RME KA HEIHIE NOpun . ME
CHERTOPHAE CHRHTR TORMHTÉ, KOYMR JA AAE Ch TOHAKHMR AE
CAOVÆKBA AS AOVMHEZES, LH AC OH covbaerăasu . A ace
3HAE Ch MOHKHMR AE XPAHA TOOVTISASH, UE BA MSpH LH BA FOV-
TEAM . tapă covbaerSan HS Ba MSP, K'AUE HS POHAKHMR LUN CR
COKOTHMR ++ AA CRpE'R3Ă AOVMHHEKA : MAHHTE A'RKA TE REpH
CKSAA AEMAHBUA . Ah Xaph AS AOVMHEZES, mpe „pi ditoan CH
le. Xe. nova npe Tune aov depure un TS Xp 4 ‘ka
LACE GUAË AC D'hS . LH-Ak POATĂ C'h-LH HPTE TOATE I'RKATEAE
Taaë wkab 4kH FOANUTR A AACTR CANTĂMĂNĂ TPEKSTAR . LM
KS. mMSapk "Ta. ui KS ToaTă SRAKA Ta nacă AA Réc'kpekx .
akono BA 4H nona FATA KS HCNPARR BOVHAR . ME CE KAAE NONE EH.
NpE ARRURTÈPA MHLIEHAWp . Muroekage: nepenrre K'KTE AN KPSPE
Méprh Wamenin aa Beckpeă? Pacnoynen : AëpEnTR naros AÔV-
KPSPE MEPTR WAMEHÏH Aa Bechperrh . KSMR AKOAO nona Ch CHOVE
BOVBĂNTSAn AS AOVMHESZES . cura evraïe . N AHMBA pe Kkap'k
rprheckh WAMEHÏH . ch NSTEMR AULEAMRUE HOH MHIHEAAMR . dé do-
AOCS-E awp A ka nona rpKAîIE | AHMEXR CTpiHHă poVMăHHAWp
CnpE'kie Ac HS AMLEAËTR, CAS npe AATR AUMER ME HOV EWp
Aueakue ACKHOVAT RTOPIH ? KOVMRK BHUE TAVEAR ANAL, kkzTOM KO-
PUNT'EHH, pHE . 3HUE: AUIA LH BON, K'RHAR KS AUMEH FO'RHUH

Coresi: Cazania I. 25

AOVHAE HS AAUM OVă ROVRANTI AAFREpATI koraak HIOATE LE
arkye Wa 46 € FORNT. una AMS Ac BE PO Ap BT + A6
À Rape „penunTSpă ch „perkue MHANÉAAMA - pe BIR TPEES-
AIE À UHHCTH np A, AOVMHESES LIN HE € AOVMHEZES . um HO
koecinnin CAOVUHAE AOVH, À NE Run NSTEMR daue um BIĂ. Aoynă
BOA um A'RCATA ASH. Mm ap 6 NSTEMR ehnun HOVMEAE AOYH .

aurk TpesSaue . koyan nona ch die mSToplo kRↄuuauo. aua
ga nSrk „peua npe mnineaaavk . Bapen chir pi P'RHASAR as
AOVMHEZES KA HEIIÉ WPEH + A AA MEprh WAMEHÏM A4 Brchpenă
KOVMK AKOAO ATPOVHA KS Nona um RS TOTR HBPOASAR . Ch
dark poyrauone . um 'kpepit . AëpenTs "TOATE THKAAËAË LM HE
BOHAE Mecepă Tău nen TOY TSPOPA . TOM Aurro ovna kð OR PAach
UM KS W AUMER FORHHAR . AHTPOYHA ARHAR Yaph Atperrrk
TOTR BMMEAE RS ASaTR A6 Aa AOVMHEZES, SH BHAR : OMÉ HA,
um AATE MOAHTEE ++ À TPEA . MEDTR WAMEHÏH Aa BECRpeRă KO MR
KAPEN CHHTRS PATA, ROVMh 45 TOPAHANTR Îc . Xe. en aswm
KSMHHERRTSPA . neaniţa AS AOVMHESES . um RS AMLEAECR FOVHR
MMA ME LH Atpenue tace TORMHTR Ac Le. Xe -:: a narpa. Meprh
Wamenin Aa Beckpekă Ch AOVRĂ AROAŸ MHAR AE 4 KAPEAË dakk
MHAOCTENÏE NONHAWp . KAPEM CASKECKR AA BECkPERR LM HKOVHH-
AWD MEN. R'RASWAWD . LUH CRPAUHAWP . CTPIHHHAOph . WPEHAOPR -
IKONHAOPR UM TOVTSPOPR HETSTHHMAOIIHAWD = AËPENTE ykeTe
narpS AovkpSpe mMepri WAMEHÏH Aa BECRpERĂ . KAPH CHRHTR OVH-
rSpn cas povmănn.aS CPE. AS rpeun. as mrkmun.aS akum.
KApEM Méprh Aa BeckpekX . un HS bars awkere naTpS AOKPSPE .
À AFUIEDTR MED AA BECRpERĂ . WIPR KADEH HS MEprh Ad Becepekă,
mu HS dan awkcre ASVEpSpe eu WAS HHAH W C'HPERTOAPE . AOV-
KPSAR ACTE RONTENNTI UM WNPHTR . Bă Ch NOATR AMRpue wa-
MEHÏM koeiſuum AA AOKSAR ERA TSPIEN . LH AOVNĂ CANKER
MRpTĂ kociſunn AA Wpauté UM AA CATE Ch KASTE wanenn BeT'kyu
Ch MHASACRĂ pe EM . LM NPE ARACĂ . OAMEHH KPEIMHH . desopin
um CAOVYMAE CR BRIE. um CRM AOKEMkCKA npe Sonka um npe
AparocT'k AS AOVMNESES . ch HE SépHMR AE TOATE M'RKATEAE LM
AE MHAAĂ pk. ka ch Bază Wameniu danreae noacrpe ukaë orne .

um Ch CAREkCKRA TAT RAR cure . ME TOY A'R-HE HOAW . AOAMHE .

AMHHR.

26 1579—1580.

Dumineca XII după anul nou.
Luca XVII, 12—19.

Ppauin micu! aunwk geam KR Apauin 48 nS8T'kpe mape
An EH WAMEHH ME AMBAR | MRKATE AEpeniTh avka nuc llagean
ANOCTOAR AA pUMARHU -u : NpENTpS M'RKATÉAE OVHSA . AHTPR pH-
TPS TOUH WAMEHÏH WCRHAA . LH MIPENTOS MOELAAËAE . MOAPT'k
LH TOATE P'RAEAE LM "TOATE ROAAËAE . BETELIOVTOVPHAE, LH 4oa-
ME LH MECEPĂTATE IH TOATE CTORMERTARILHAE JE C'RHTR #
YACTR AOVME . LH AACR AOVMHEZES NIPE APAUH AE CAOBOZ'RIE cn
akă WMEHHAWD DAS. KA Ch KOVHOAIHEMR IMRKATÉAE HOACTpE .
AE CE HE ATOAPIEM kaat BSHXR . AE Ch AMBARMR A BOA AS
AOVMHEZES . BOVM PPE AOVMHEZES Aa Îcaïa npopwre . ME :
ATOAPAELU-ER K'RTPR MHHE.KS "TOATĂ HHEMA BOACTpĂ . AUIHXK-
Aëp'k um Sayapia npopon ‘A+ auià rhRALLE : — ER
K'RTPA MHHE, LUH ES „NTOApUEL-MĂ-BOIO K'RTPR BOH » Gvraucrn
ZHUE : LUH CTRTSPR LH AUEA AHRALAPR MAACR — : Ice
H'RCT'RBHTOAPE MHASAIIE-HE =: AAOA ++ AUR AE'RME AERUR-
TSpă . KOVMR R'RMR aut K'RHAR AACR AOVMHEZES APAUÏH npe
HOH NpEHTpS IMRKATEAE HOACTPE Ch HE MEAENCKRCKAR . HOH Ch HE
J'TOAPAEMR K'ATOR AOVMHEZES . KOY MI d'RKSPR Ein CTOHKAUH .
AREA BB3OVPĂ KR CRHTR WAMEHH CTPHKAUH, um HHAVK Nfe eu
HS NOVTS RSpĂUU . UE CT'RTSPAR AE AFNADTE LH EH H'RAHAPR M'AACR .
CTpHTApĂ . LH-AR POVTAPR C'h-Ak MHASACKX . Ama Ch autem
LH HOH „| "TOATE HEBOHAE HOACTpE. Ch KOVHOAIHEMR IMRKATEAE
HOACTPE . LH C'h-AR POVTRMR Ch HE MHASACKR AE IRKATEAE HO4-
CTPE. LUH Ch ME AXKSTE AEP "TOATE HEROHAE HOACTPE JE ABR'hMh
HOH . ALI RKS LH A aBHAR NPOPOKR . K'RHAK CPE LUH RES IR-
KATR Mape . K'RHAR OVUAHCE Npe Ovpia wi-u ASW mSapk ASH . ASV M-
nezes 'rpemkce npe npopon Maoank . A4 can . LH CnSce ROVMI Ea
MOVPH EAR TIPEHTPOW I'RKATEAE AOVH . À aBHAk KOVHOCKS ATSHME
IM'RKATÉAE AOVH „Un A'kKa WARS ue daue, can pSră pe AOVMHESZES .
CHAR MHAOVACKĂ NpEHTpS M'RKATEAE AOVH . LH Ch HOV-A Niap3ă.
ATOVHAE K'AHTĂ VEAA Vraawm -H- MHASAIÉE-MR AOAMHE, AEPENTE
MAPE MHAA Ta. EVTAHCTI UWE : UIi-H R'K3S . 3UCE AWD : I'RCAUH
CHSHELH-ER NPESLHAWD, LH OV AOVK'RHAB-CE en KOVPRLHPX-
CE -î- ATPEA ARRUMTSPR + aunuk BEAEMR KR Xe. nð aacx
NpE HHMÉ HEPTATR K'RLH CE ATOPKR KRTPR EAh KB "TOATĂ
KPEAUHILA, KOVM 48 #RKSTR un 4H d'k A ACTA evaie PSTAHAR .
K'RHAR 48 R'hR3STR ELI WAMEHH CPA, NOV AS AHTPEBATR

Mr di

Coresi: Cazania |. 27

MOVAT . kan #ansrs? wkun Aepece (!) wkun ASkpars? unu
AS AOCRANTR . HOYMAH KT UC : INCA, CHOVHEUM-ER MOTIH-
AWP. LM EM MEDI"BHAR . EM CE KOVPRIMPA . AMA Hé RA KOVPAILM
um MPE non ARMS AOVMHESES um HE Ba ASTA TOVTSPOPA HOAW .
Akita BM pSrà npe AOVMHEGES . RS KDEAMMULR . um HE BRAM
IRD AC "TOATE IMRKATEAE HOACTPE . FAS HE KA ASTĂ A6 "TOATE
HEROMME HOACTPE +» OVHOVAR At ATP ăn RIS Rh ce ROVpĂ-
MM. „pToaper-ce KS raach MADE . CARE AOVMHEZES . um RS oc
npe MHMOAPEAE AOÛH . adovaă A kare. um aucaa epa Gamaphun.
prenSnee . Le. guce : HS SRE ce KOVPARIHPAR . AApă HOAW OVHAE-CE .
OVAR HOW ce adaapă Ch ce ATOAPER ch AR CAAER AS AOVMHE-
368. Phpă auecrs camapkun? um 3uce AOVH : CROAAĂ AE TE A,
KPEAMHUA TA MAHPSH-TE. ANATPA „PNEURI . ME MÉPE AOVMHESES
ACE AA HOW. K'RHAS-HE MHASALNE TPE HOH . DPEMTPS IM'RKATENE HO4-
CTpE . um K'RHAS-HE AKSTAR HOAW AE ATOATE HÉROMAE um AE
„NToaTe xokatat Nov pe HEMHRĂ AATĂ . ME HOYMAN CR ARM
XAph AOVM MPENTPS BHHEAE um TIPENTPOS MHAA AOYH . AFPENTR
aka doapre naxkS as Xe . sean camap'kuk . e ce „proapee um
xkAe XAph AOYH . € MpE MEA aganun CE M'BHIE . K'RUE MOV CE ATOAP-
cepă ca Ak XAPh AS AOVAMHEZES, M6 HSMan Mean camap'kus .

um zuer Xe AOYH : CKOAR- TE! KPEAMHIA TA MĂNTSU-TE . LM AL
À Toară sacra EVFAÏE NE ro kAut ASV MHe3eS, ROM AS ckpieh cASra
ca cure NPOPOKR ARAL, ATPS KagTk AovH . MO : um K'kMX-MX
À SHWA AC ronxa TA, um H3EREM-TE-ROÔIN LUN M'h BEPH NPOCAREH .

paun Apaun! tară aveţi Şkue B'RPEAUN CTOHKAUH EH KSPRUM
AOVMHESGES . Hovman ovuSan A'RAE aaSAă AS (AS)mnezeS . um k*
EPA lann MEN HOAW HOW CE „pTOapcepă ch AR aaSaă 48
AOVMMESZES . AUIA CHMTEMR HO ARMS, A'RKA HE AR AOVMHEES
ARSUÏE. non CR A'RMR Vaÿh AS ASMHESES . UE ME Mape, KR € AE
BovuSan HOCTOS LM NPENTPS ASKPOYA HOCTPS . iapă non. enpaviu
A6 HO. K'RHAS-HE ASTĂ AOVMHESZES um HE MIRARE A6 ATOATE
HEBOMAE HOACTE . um Ac A C'HPAUTE EAS-HE kor urkinet . € HOH HS
ABM Xaÿh AVU NPENTPS BHMÉAE AOÛH . UE HE nagte K'h ACTE EH-
MEA HOCTPS . LUM TOUM WAMEHÏM . ME AE MADE K'h ABSUÏA LM EH-
HÉAE AWP. K'h ACTE AEP BOVHOYA AUD . AMEA WAAMEHH CHHTR
ronn KA HAE Wanenn ue. pueaenun, ROVM AOÛ FPANTR le. Xe.

UV AO CKPHChk CAOYTA că, cure MATO . 90: AFAA wan HEME W
nowT'kpe HO ACTE, AFAQ AOVMHEGES TOTON ce NOATE.

28 1581.

Fragmente de rugăciuni.

7 . Povrxuonk RS ue Baarocacgum Maca -!- OKkin Trovrs-
popa CHIPE THHE H'RARAKASECKR . AOAMHE! LH TOY AAN MĂ.pEApE
AWp pm) BSHă BpEME; AELUKH3H TOY MANHA TA, LH CATSpH
TOATE BÏHAE KS BOVHĂ BOE -:+ anon 3HKA WMÉHALEAË . LH MACTĂ
pSră : AOMHR a TOATR novTkpk! Baarocaot'kiţie noe HoH . um
wkeTe MĂ.NRĂPU kaptat BPEMR Ch ASWMRK AE „pi BHHEAE T'AS, Npe
Ap le. Xe. ovă AoMHR aan HOCTpS . AMHHR.

H. Poyrxuonk CAS AATSAR AE Yaph. UE CE SHUE AOVTIR Mă-
„NBape -.-

HenoneASnuu-Bă AOMHSASH . KR € ESHk. KR NĂNĂ À B'bkh
MHAA ASH. WEHE Ah MAHKAPE A TOT TOSNSASH . UHHE Ah BHTE-
AWD MAHKAPE A AWD . LH NSHAWpR KOPBHAWD kagen KÏAMAR pe
tan . HS | Tăpia KAASASH, Heue A dASépE BXpBATSASH ESHX
epkpk aSn Ba n. Bovnă php AOMHSASH enoe ea ME CE TEMR
ASH . LH CNPE EA ME H'RAERASECKR CIIpE mecepkp'k ASH -- anon
CR BHGĂ WUEHALIEAE ++ LH AUACTR POVTARUBHE :

4 _Xapn ARME LE AOVMHESES . TAT RAR . TPE „| AOMHSAR NOCTpS
le. Xe AepenT TOTR BHHEAE TRS . 46 BEA LH AUVPRPARUEM A
aevia R'RKSASH . AMHHR.

IX.
1551.

Räpr'h ué ce K'EMX evraïe K$ ABALRTÈPX e ....
nos e DpâuloBb ocs...

.. . IIm CkS enBpnuiTa AOŸKPSAR Aa W mie na.

(Folio nepaginat, 391/, quaterniuni.)

Matei VI v. 14—21. Gvraïe wr maroen . radga . 31. (Fol. 46—48.)

14. Zice AGMHSAR : Ch AMS BPÉLH ARCĂ WAMEHHAWp TpELIAAEAE
AWD . ARCĂ-BA LU ROAW TATXAR BOCTPS AE | MEpIO M'ELIAAËAE
godeTpe. 15. à ch HS Koeun A'RCÀ WAMEHHAOP M'HÉLIAAËAE AWD . HÉME
TATRAR BOCTPS AE A HÉPIO HS KA ARCA MPELIAAEAE ROdCTPE. 16. £
K'RHAS-ER NOCTHUH HS HUM KA akonegnuin ue ce AHTPHCT'R3X .
CTPAMSTARLR ăna AWD . KÂ ch ce ukKkekx WAMEHHAWD KR CE no-

Coresi: Cazania II. 29

erect . A/RAFBhph rphich ROAW : RÂS ASATR NAĂTA awp. 17. ro
K'AHAS-TE NOCTEIM OVHUE kânSan TS . Lit da Tà W crdax .
18. RĂ Ch MO TE HRÉIN WAMEHHAWD KR TE MOCTÉIM . ME TÂTARAR
riks e à jp "Tarină, WU TÂTAAR TS nea aa À ackoimen . Aa ka
mie aamk, 19. noi Bă ackoÿHAE ROMOĂPĂ 4 MEMÉNTS HW
aiepau w pm(3)ecnn ui noÿrpeakipe ait uw doÿpin w cână mi
w dpoirpă . 20. acnotuAeuu-Bă ROMOĂpA pi dépio . uw elepain Hoi w
paske ete nofrpen ke. nw neve Spin w cană nete w doi px .
21. um mw ACTE komodpa ROACTpĂ Aia BĂ di uit HHEMA ROacTpă.

AesuxToypx A6 TPS sacră churx Gvraïe.

Hrx aus aueaa Ai narpSgeun AË 3h46 nôcTR . NpERNPE KR
CE AEURMAE HÔAW SPALHAWD . ATX AMS Ra KBTPAR Oua NÉCTSASH
ARSHCEMR . LUN HEROMHILA CO SAT RCA Huannere zaue, ARMS AMS
encenia HOÂCTPR Anpônie-ce . HS KĂ KAHAS HE CHTSPAMR LM ME
paSadiaas um npk ARprame . ap A'kka ce anpônie ASmuna
CIMRCENTEN HOACTPE . PR HÔH KS BSKSpie Li RS HHAMAR ESHR LH
R'RCEAN CR AATOAME AUTYS AUTRA AFURHAEDE à LHHÉPH EH . K'R
WTR AMS K'h CRÉNRMR Ac uk ESpX pk um tre ut At wkÿre.
um ARSHCEM Aa sk AAMRNOCTSPR FOPHR LI SAR ROPOARX .
Aù aAMn6eTR au AĂ Ain ui PA CKPRER . I AAERh PR Aù
cnăcenie . um CK'ANRMR AE HSWPSAR necâniovaSu um Ac BSpă uit
A BS$Suaapk făpă AË măeSpă . CKRTRMR AMS At TO pESp'kaa
ASanten um At méaSpuae wkak crannunae uni Ai BRHTSAR ueaa
HAUNPATSAR uit rpeovan . uit ME Aczaerămh AE ASawkia Tps-
nSaSu, uit A rpiia M'RMANTSASN uit At ROPOÂRE . LU Ac „pTS-
wkpeSan nenpitinien CARO ZMMS-HE, uit ad aanezia ui € Ai Oase
covăaerSasu uiimrkp'k aSucem . Arpenra aka avacră pra
CEATĂ uit ASramnaTră 3. RS AparocTre UN RS RéCEAÏE ch W
Mpa. ii nkkaa uit „prSnekaTSan RÉTRMATOPOAR codare
TEAWD HOACTPE ASKPSAR MRRAÂTSASH C'h-Ak AENĂA AMR . KAPEAE AMS
cures avkak ASRPSpE? KSPRTA . HERSPARITA . KÜNSAR pnanipen “ka
p'hwa . at acSnpiinowk . KéMXTA unit oui aAdATE . uit Ch he
AEPAERMR AHTPS apă ka ASAMHHATA . KR AE ewm pk nön.
Hu anem nSr'kpe a aenăAă uim à AEGEPAKA AOÛKPSAR HÉAA „pTS-
HEKATSAR . LU M'RKATEAE KA W KÂMAUIR . UN Ch Me NEPĂRĂ AM
AUTPS „păpătămănrSan vtaa ASmunărSan uit aan KOVPARITEM
MU AË CHE, mt CHHTR apăteae COPSAFTSASN . Lt Ka urros
Sia ka inerura Ch AEARAMR . KR Apă AË inerent APS-

30 1581.

LIHHEN RUHA-H ACTE IM'RKATSAR . Apă UHHCTA UI WMEHÏA EAS W
kimpură (!) ASKPSAR ueaa ESSHAR (|. BSnSan!) cn HS nork AR AK PIE
LUN RÉIÏEH ch HE BSKSPRMR . Ch HS AIHEPHSTSPHAWD LH cnSpră-
YIOHHAWp Ch ASKPRMR . LU KAËRETEAWD LU OVPAUIOHIEH Ch HE
ronnat. Kh AË A WK'RDARDPE LM AË | KRHTÉMEAË RÉLLÏEH . AË ANT P’a-
d'RAK Auros "TOATE HERSPARUÏHAE K'RAEM . SIE Ch HE AEPRKAMR
À AGmuSan Le. Xe. Rh unne ce NEPARĂ 4 Xe. ToaTe BSHĂTĂ-
MAE APE . Aegenut K'h KSPRLHTOPIO ACTE 'TSTSpwp cSAeTEAWp ui
rpsnSpuawp AË ToaTe kiinSpuae apăTapk AS Xe. ui nekoirropio
enpt ASKPSAR CHAETECKR . IN WrOAAR pi (? 1. a) 'rpSnSaSu cn HS
ꝓauen Ac D'RRHDE LU At NOX'TE ut HS ce KSBHHR . apă a WrOAH AË
à TPSNSASH HeRGE. HEWNPHTR ACTE LU PAPĂ M'RKATR . PAR VE CAN'T
cnpe P'REHHPH CHISPKATE LH HEKSBHWACE? a TOMXKH TPSNSAR HS ce
KÂAE UM € MEAT . AËPENTR AUKA Mă porh EOAW . TPSNSAR HS-
Mau At CRHATATE C'h-Ah MOHKHMR . HS AË CHSPKARUIOHH LU AE NOX-
TEAE TOOÏTIEIH CR FOMXKHM TPSNSAR . LM YHHE € HENSTHMAOC AE
CO dAETR . RS KPEAHILR Ch-AR NPÏHMHA . LU Ac WE PPELHECKR HOAW
păun . K'AKTPA HÔH TOATE MHELIAAËAE LU AATOAPÉAE Ch EPTRMR .
KR A6 BRM ARCA WMENHAWp MOÉLIAAËAË AWD . ARCĂ-BA 1 HOAW
M'OELIAAEAE HOACTPE IMRPHHTEAE HÔCTPS AË {EPS . KR EPTARAIOHk
M'PELIAAEAWD HOACTPE AdAA-W-B'RMR . AEP EPTARMIONR ut EPA MR
HÔH oaunaivo nöiuon. KR MHAOCT'K AÉMHSASH ACTE AUTPS uta
i AMASECKR LU MACTENIA UE € KKTpĂ BEUNSAL ARONEPHTĂ ACTE .
KR AË HS E'RMk A'RCÀ . EPTARUIOHE H'ARRMR a NYIHM . K'h KB MÉ
MeSpă Rh MheSpă. MheSpa-ce-ta HÉAW . AUÂCTR AMS AË ANA
nezes MARCHTOPIO IEVTAHCTR MAÂTOEH p'RCNOVHAE HOAW ACT'H3H .
evraie : Sic AÉMHSAR.

Luca XVI v. 19—31. Gvraïe wr aovkni radBa nr. (Fila 26,
foia 1°—2?.)

19. Zice AGMHSAR NHAAA auderra: OA WAR Epă BOrATI A ce
NEPĂRĂ 4 KR urii A BiipSpe . BECEAN.p-cE „A "TOATE 3HAE AC MH-
HaTR. 20. ovV.p Mriuiean pă Hoirmeac-u Aăzapn . 4è 3nrk paf k
nOpum EH AOŸH nanß At nopou. 21. Lui 2KÉASHA Ch ce câTSpe At
d'apue ut KRA. AË Mdea B6rarSaSu . ut ui titi AMMYk
noi/ponae AoÛH. 22. dov At MSP MAIIEASAR . II-A AOÛCEPR ME
pin noaaa A8 arpadmk . MSpA mit FÉrATSAR mi „prpSnăra ov.
25. LM AHTpS AR AELIKMCE OKÏH AOÛH . AUECTA AC A MSRKR . E'k-
30V ARPAdMR At AFNĂPTE, ii Ad3aph „| noaaa Aoû. 24. iun auécra
CTOATX . MCE : 'RPHTE ABPAÂME! MHASALIE-MXR AU TPEMKTE Ad3aph

Coresi: Cazania II. 31

Chili OVAL HEAR ahkuers Man MK „ITP ană UN ch părkenă
ads Ark Ke A kunSecke pi stderă m'ande. 20, See anpadas :
direc! ancir-un amine sn ukn aSdrs roy Aoÿaskua Tà p Riaiga
ma. € Adjapn aunikagpk pis. anus ak mÂpriece . Toi re
Spam. 26. um npeenpi roare akak purpe nön it „pure kön
npondere mdpe grhpu-ce a Akom Bpk ch ie Ac avi Karpx
RON MOV MATE . HUM AË AKOAŸ KRTPA nön ch Re. 27. urit auécra
eTpiiră : PUUTS-TE AMS IM'RDHNTE! CR TPEMHUM EA „pi Râca TATRASH
Mie . 28. amin am unnun pân, kà ch A6 mhpTrSpnekeră. cn
How um asia ch Re AĂ MECTh AWRh KO Mon. 29, rpai aoû
anpadan : as arc ui npopubuin . ch ACROŸATE AË en. 30. an ice:
RĂ . IRpIINTE anpadme! ui Akpă Arkoue vine Kà Ac 4 Mpa K'h-
rp'ănuiiu nosmii-ekpă . 31. ice AOÛ : At Arc au npopwiiu
HOW RP ACKOYATÀ Mee Ch APR MINE Ba AC wonn „pie Hoi
RA AR KpeAMHUX +

JNemuăTspă Ac jp udcră câiră eraie.

Aoÿaun aus cha noÿpSpk mit Ace BOacen AOÛ MHEGEIMAE
ROWRMN'TE MEAUPA vi ae COROTECKh . AMRA € Man BPRTUCR AË TOATE
Wii Man Moara MHHSHATA AU AË SWAOCR . K'h KATE H'RPAESPN
„ae co arrsasn Acpenrkă um enot aovkpSpnae srkak roiÿneae
KO OVcphAÏE um KS AparweTe PRAMIAR-AE . LU BRTĂMĂTSpHAwp
wkaïk prkacae aAaovur-ac BHHAEKADE . NÉHTYS duba HERAETATR ASA
mezeS noipSpk Ac ue € waocn npè HÔH „pRĂMĂ LM HE APT sue
€ CHPÈ CIACÉNIE KOVBIHHUR . LU HE ApĂTĂ M RA E Me Ave
enpi niepzdpe . uit px wa ue enpe cnncénie Abe. Lu Te uit
enpi wnpânSpu prkae NTOPRS-HE ka AË AMĂHASAW IRPILHAE Ch ME
RME eurkeinſe LU RĂ Ch HO ARRMR 4 FDH KR AË EME .p (2)
Akriuars arks „pă AL wkae prkae T'HKOVT-AS . um HÉNTPS au
AM K'AGOŸTR AUTPS prkae. hui H'AMR agora OV TSPA . ne p$
au aMS ui aorkosonae kak poinear mit pkasae cnoÿce,
AMAHASPOPA NOŸCE-AE ANPOTIRA AU Ac TOÂTE . Lit aukerrk auà
CANTA KR UN ANĂCTĂ ME AHANTE ME ACTE nocă ACTRGN evraie
Man Khps apâră-te uni me CNOÛHE . a RÉTATSASH LM a Annueasasn
BOY KOUBIHHLR PERURHAS . D BOramnawp AMS AHTPS câuuS,
AATA „puneau Benin . A'kuia um fhpăAtwmenie a OPA
JEUX . AcerSan sapă mii Apărwerk Wâmennawp a C'RPOYTà. apă
MEABOAIM LU AUDE REX KÀ CR HOË RÂZĂ AËR MecepărâTre
4 Wanderk wka HECHOÏCA ME a RA RS TRE um RS moirauemuTră
NBâmă-u . ui Bona MAREA mi Aovarkua ue pă ch die ch

32 1581.

AUBĂ AVR ATRADE . FR ACTE NO Ch AHAÏHTE I AOÛKPSAR EW-
r'ATSASH urii MHINEASASH Biamă CHOŸHHAR A MOŸATE KNSPH .
JÉCTSA KS CÂHHOVAR E € KOÏ SH AATR . PR JÉCTSA RS coi-criu-
HHAE At MECEPĂTĂTE . LU AMĂHACU adéyrk 4 npOTHEA Bieuien
NpINMH-EWP NAÂTĂ . KOŸMR ACER dac Mâini eVrAïE KOŸEUNTE
ApĂTĂ AU LU TO'RÉCKR. -[-

(Foaia din urmă.) Târăan n6erpS ut eq „p uépn. cu k-
CRĂ-CE HOÏMEAE TRS. CR RÏE ATRPMUTA Tà . die BOA TĂ KOÏMR
A “EPH AU UI pe M'RMRHTE . MTA HOĂCTPĂ C'HUÏWCR A-HE
HOAW ACTÉ3H . LU HPTX HOAW MOÉLLIAAEAË HOĂCTpE KOVMR EPT'RMR
unii HÔH rpeumiunawp HÔLIPH . LP HS ME ASE A M'RNACTE E He
H3BĂRkie npè nön Ae XATA'RHSAR . KR A TĂ € ATRPAUÏA Wii
noirrkp'k mi caăga „p Beuie . AMHHR.

cf. 1607.

Bocaunua Kkpapunkcekx.

(Gibid.) Rpesn ATPE ASMHEZES A TÂTRAR MST PHAKSAR S'RKAR-
TOPIOAR UÉPIOASH IL dak M'RMXHTSASH ER3STEAWp TSTSPWP LM
HERK3STEAWp . LU NTpS ovuSan Am Îc. Xe. diioan AS ASM-
HE3ES OVHSAn HACKSTR . WE AE N TATRAR HkekS MAHHTE AE "TOATE
B'RKSPE . ASMHR AER ASMAHX . ASMHEZES AÉDENTR AR ASMHEZES
AEPENTR . HRCKSTR „peă HS SRKSTR . OYHSAR RS TAÂTAAR, NE A
UHHE TOÂTÉ d'RRSTÉ CHHTR . AEpEN'T HÔH WAMEHÏH um AEPENTR
HCIMRCÉHIA HOACTOA REHAT-AS AËR HÉPH LU AS HRCKOÏTR AFA
AXSAR cdi . ui Ac Măâpia jără wm 5 . preturi TS-ckS
Acpenri HÔôH coiprn Iiaari Ac p Hénre. kinase urii „| rpSnare
um ARMCE A TPEA 3 AOÛNR CKPANTSPA . Lit ce COÛH A tepuit
WIAAEH a AëpknTa TĂTĂASU . I PA RA REMH KS CAdRA A Of
AEKA RTHH | LH MOpuiu KR IRPARNTA AOÛH NS ACTE WBPRIIEHIE .
LI A AXSYAR cui AWMHSAR ue BIHH dăue. sean i A TATRAR
RHHE . HEAR ui RS TÂTRAR LH KS biioat AMHHATS-E LL CA'RBHTR .
KO MR 48 FPRÂTR npwposin mut AT p'oi7Ha cbură à CHEWPSASH
ancanawp éckpera . MXPTSpHCkIIE OR FÔTEZSR . A EpTĂUIOH'k
M'RKÂTEAWD . AIJÉTTRMR CKOŸAATSAR MWunawpn (! I. Awon-) mit
Biata ue Ba ch ie JA RENTE. amine.

ibidem.

Auhkerk aura Î |. KOŸBHHTE, ve ane AOVMHEZES AS Abren
NpWpW Rn . À — MSHTEASH AË CHHAA:

Paliea de Orăștia, 33

Aegrén : 65 CHHTR AÔMHSAR ASirmnezeS aa TÉS mpe ARpră
Miine Aomnezen erpitiun cn manu. ȘI Ana : notrmeae AmuSaSn
AsmnezeSaSn TS ap Xâph Ch Mov-An AM pe p ropa Tà Kh
nentimoaara nov Rep di . Sl prea: cpr k3ă Asemenea . SI nérpa:
TĂTARĂ OU MOVMĂ-TA AHHCTkIpEN Ch BED Ch AHEM 3HAE
motrare unit Roue npe nă mări FI suine : en nov ovursn . ȘI urdce :
en HS din KSprapu . ȘI mmânrk: nov Spa . À wrrrà : en moi fin
MĂpTSpie CTOAMER RÉAIHOYASH TRS . FE mw: cu HS nox Ten meuf
HSASn Tis. à kk: en HS néLTegn geuinSaSu TRS . nete MO ADE-H .
mese hᷣderau nete SE PSAR . HEUE BWOVAR . HEUE ACHHSAR . EME HEMIKA

ME ACTE AA Au.
cf, 1607.

Din Epilog. după Cipariu Anal., p. 4445.

— Acpenru arkA 68 movnănSan Xprnan Aovraun SA
SAR AE 4 ueraTrk BpamoeSasu, um aro uuuSrSan Bprncen . s-
APTE KS HHHMAR IEPEHHTE un KS Raae anpuncă Ac MSATR HKEASHA
AA AMACTĂ AOVMHHATAR KAPTE, AEDENTR aka À MSATE RPM AM
ATPEBATR UI AM K'RSTATR M'RHR W AM A$AATR {À Mapa povmă-
rkekx, aa apkimurponoanrSan Gepadnmn À METATE D Tphrw-
PRET LH KS Boa MHTPONOANTSASH mapeaSn Gepa-
dums Hou w Aha AS Rooten AÏAKOHSAR, ME EPA MEEPR ER
MATE ATPANETR AOVKPS, Ac W coace AF 4 KapTk caprkekx npe
AUMEA PO MAMkCKX, Jupes ui KS npeSuin Aaa Beckpexa uukku-
AWph, At ABRTR (LL ABpră) veraTk Bpamogovasu, AHOVME NON
line um nona Muan...., MP ES noy Man KPOVILAN AE 4 am'kpe
NEM EPA A'ROSUTR At AOVMHEZES a Aa Aa AUECTR ASKPS, ut AFAR
ASU um OVMEMHAHAOPR ASH Ac Ch TUNĂpReRĂ auacTă KRApTE: Gvraïe
KS AERUMTSPR . .........

X.
1582.
(Cipariu. Anal., p. 46 urm.)
Iaana + e ee see Cpxqie jadne.
(49 nepaginat.)
Genesis ce. J. Kapra Ac npuata AS Mouen.

1. «ÎnuenSra dans AWMNESES vepioan un WEMĂNTOVA . 2. €
MRMAMTSAR épa nScrito: um À AADEPTR . um JaTSnrkpern epa

GASTER, Chrestomatie română. L. 3

34 1582.

CHE AA HR . LH AXOVA AWMHSASH ce NSp'Tă ciipe ană . D. LH 'Hce
AWMHE368 : die ASMHHX . tun 45 ASmună . 4. um R'K3S AWMHE3ES
B'apă n RSHA ASMHHA . LH AECIRPIH AWMHESES ASMHHA AAA
„AT Srrkpekn . D. AH REMĂ ASMHHA 3HW . Lu JATSHk persan HOANTE.
um 48 Ac AATPS CRpă LH AE AATPS AEMAHRUX 384 AEHT'RHE .
6. [ln suce Awmneses : die rr'apie JM MHKAOKSAR ANFAOPR . Ch AF
CHAPLUR ANEAE AEAA ante. 7. um ku AWMHESES T'RYÏE LH AECI'R PH
ANEAË ue EPA AE CSNTR T'RPIE AEAA MRAA ME EPA At COVNPA 'Thpieu,
un #S amă. 8. LH KEMR AWMHE368 ua T'RYIE : uepioan . LH ÎS
ckpă LH AEMAHBUX 3Sa aAcă. 9. um zuee ASMHEZES : CTOHH-
CE ANEAE AE CSIITR EPS AHTPOVHR AÔKR . Ch CE RA3R OVCKA-
TSAR . um AS amă. 10. cun KEMX ASMHE3ES OVCKATSAR M'RMAHTR .
tun CTPHHCSA ANÉAOPR KEMR Mape . tin R'R3S AOVMHEZES KR 45
Bune. 11. um 3uce AOVMHEZES : PUARCKAR M'RMRHTSAR HYPER R'hPAE,
PRERHAR CRMĂHILĂ . LH NOMU SRKRHAR PWASAR CS, AVN
RASA CRS. KAPE CRMĂHIĂ die ANTPS CHME cnpe TRAVINTR . UM
&S ama. 12. um poAn MRMĂNTSA WPER LM Bkp3e. un nom
POAHTOPH . AHHE AHTPS CHHE PWAÏA NOAMEAE cant. ASIIR À CA dupe.
LH R'A3OV AOVMHEZES Km 48 Bune. 153. um #8 ckpă um AEMă-
HEUX a 'Tpea 3. 14. um duce ASMHES6S : die SRNITSPH AOVMH-
HOACE AH T'RPIA MEPISASH . IH AECTIAPILA 354 um HOANT'K . LH
APpaTE CRMHE. BPEMH AAERÉPHTE . SHAË LH ani. 19. cm ASMHH'B36
AM TRPIA HEPIOASH . KO MR Ch ASMUHkK3E M'RMAHTSA . LM AIA
8. 16. um ÎS AOVMHEZES AOAW ASMHHH Maÿhi. ASMHHA Man
Mape CR CASKACKAR 3SWEH . LH AOVMHHA MAH MHKR Ch CASKACKR
nonuien . Aovnă aukerrk cr'kaëae pă . 17. um n$ce Ac cnpe
rpia uepioaSn . ch ASMHHKGE cnpe IM'RMARHTR. 18. um CR CAS-
KACKR BSWEH um HOMER . IN CR AECNApILĂ ASMHHA AFAA .pH-
rSurkpekn . tun RR3S AWMHE3ES, Km € Bune. 19. 1m 48 ckpă um
AemMăHkuă a narpa 3H. 20. win gHce AWAMHEZES : ANEAE Ch akă
um Ch POA'RCKAR 2KHTAHÏH BIN . IH NACĂPH 3ESPĂTOApE CINIPE Mn-
MAHTÉ CSITR "TRpia uepioaSn . 21. un RS AWMHEZES MAPH Net,
ME CR KÏAMR KHTOVA . LH "TOATE diepHAc, ue Ch KA'RTÉCKR, VE PW-
AHPR aneac Aovnă dnpk ca. un TOT ue 3604pX ASNă d'kaova
CRS, LUH RR3S AWAMHEBES Kh € RHHE. 22. um BARI AAC SHKRHAR :
KOKIJIEUH 1H ER AHMOVALHILE . LUH AMAR ATIÉAE MĂpien . LH
HACRPHAE „pimovamkekă-ce enpe NAMĂNHTI . 23. um 48 ckpă um
AEMRHkRUXR a unu ni. 24. um HCE AWMHEZES : POAKCKX IR-
MĂNTOVA XHrăHin . Acvnă #Hpk ca. AORHTOAUE 2KHTAHÏH, um
diepn Aovnă dkaovya A9pn...... 25. um RR3S AWMHEZES K'h €
BHHE. 26. IH 3HCE AWMHESZES : Ch A AMEMR WMOVA pe KUNOVA ME

Paliea de Orăștia. 35

em die ackaune now, ste cm AWAMWkCRA pe menţin ANhpIEN, um
ASEHTORSASN . HACHPHAOPR MÉPIOAËH . LM AKHEHHHAOPE . IH ATOT
MERMAMESASN . LM cnpe Tonn BiepMin e ce 'Tparh pe M'EMANTS .
27. au AWMNEZES d'RRS noe wm ASH npe WRpagh . PE WEPAZR AS
AMAMHESES nov can . B'APEATR LM MSADE ŸRKS en. 25. LIN AWM-
MezeS BAR eu. LM zuer A9ph : korktuenn um BA A'MOYALHEUNE, um
AAnaenn M'RMAMTSAR, um BHPSHUM EA, um AWMHHUM pe HACA-
puae vepioaSu, um à TWT(E) diepnaopn, se ch akrănă cnpe 1r-
MANTR. 29, um AWMHEZES SHC: KA AMR AdTh EOAW TOATĂ
HAPEA ME ae CHMAHUR CPE M'RMANTS, um TOM NOMÏH, ve 48
A CHE CRMARHUXR Ac d'kaoya ASH, nova ch die ROAW cnpe MRH-
Kkape. 30. um "TOATE KUPARMINAE M'RMANTSASH, um TOATE NACÉPHAE
MÉPIOASH . LM TOATE me ce AkRPRHR CPE M'RMANTR, LH TWT pi
ME ACTE BIAMĂ KA Ch ank Npe MAHKADE. 1H ŸS ama. 31. um &'R38
AWMHESES TOATE ue dance: um epa np'k sovne. um 45 ckpă um
Aemămkua a mack 34.

Genes, e. XLIX.

1. Rieux Mikonmn npe deuopin cu um nee : aASHaun-Bă
AMTP'SHA, ROYAL CR enſsn ROAW AMkA 46 EA kenn NIPE RON „pH Rpe-
MUAE Bieroape. 2. AASHAUH-RR AHTP'SHA, um aoranun euspiu AS
noce um aoranun npe Hzapana npe rărăan RocTpS . 3. Povrenn
rkens roya MES Ab npuma, TS rmpia ah, um nSrkpk ak ak
nonaa JM AapSpe: Man mape ATRpRUÏE. 4. Atene an nSpuéch Ka
um ANA, HS BEN ui man AtcSnpa. K'h AM CSHTR npe NATOVA T'ETAHH-
TRS, um narova MES aan CNSpKATR RS CSHTOYA T'AS. D. Grama
um Aekn CRAMTR pari : ApMA A9ph amapă Ac Spui RaceAe
WIJHTOADE a CTOHMERTAUTEN . 6. „pn careva Aopn HS cockekx
covbaerova MES, um „pn aASnapk aopn HS die coana Avk . Ra
An AMRBHIA CA WMOPĂPĂ pe Wat, LH AH XPABOPIA CA a WpEH-
"TOApE WMOphpă npe TAWDE*). 7. RAXCTEMATĂ CR le AURHÏA A9pn
nonn ue Kan aua ppknene(!) um nSpuecova A9ph, nonn e-un aula
BPRTOC . AHMRPUH-ROIS npe cn pH kwes, um ESI aAREREH „pn
Hsapana.. 8. IOAa TS ent auéaa : npe "Tune awp AROVAA dpauiu
TRM AURHA TA A MEPEMUNAE BPRRMAIMAOPR T'RH Ba În : Anua
ur Ta ce kKook naeka jenopin TARTARMN-TRS . 9. 1O ja aes rar ps :
npe Mape ASKpS an COCNT Aparh Th. nonn Mape AMEUHKAXTSPH,

*) In margine: aspre (|. raSpi) sacre Mlukyem veaa ue a$ pSmenar npe Anna.
aa merkupe Îw . Baaroţer.
3*

30 1582.

OAHYHHHAS-TE KOVARAUI KS AFOVA, um KA um AEWAA . vnne BA AE-
aemra npe can? 10. HS ce Ba ASa Aaa LOAA rourova Kpăeckh .
HHUE AERIRTOPIOAR AFAA THUOAPEAE ASH : M'RHX HS BA REHH um—-
AWY ÉAA EH THEMHILRTOPIS . LH EAR Bă 4H ainenragrk AHMBH-
AOph . Îl. AUACTA Ba AETA AM'KRH3HINOPOYA CS Aa ESAHIOMSAR Bi€
EH, LH NSIOAR ACHHE EH CAAE K'RTPR BHILA BÏE EH. AA-BA „pH BHHK
REIMAHTOVA CAS, LH AH chec AWMEH (|. aSeen . Cipariu) "TR
Bapioan ChS. 12. Mau SPSMOLIRI CANT OKH T'RH Ac K'ATR BHHSAK,
LH AHHUÏH ASH MAH AABH BWp 4H At K'RTR AANTEAE. 13. Zakð
AOHh BA A'RKSH „pH LRPMBPHAE Mâpieu, um A'RHTR AOKSA ue CTAS
KOPABTHAE, LUTE-IR BA ATHHAE AUONTARHAR MRHR AH Gunn .
14. Hzaxap Ba du acu Tape, Win Ra UIEA/E „AHTpE AOAW KWTAPX .
15. BR35 WAHYHA KR apă SH ESHX . IH avea M'RMRHTR, KOYM
CTE AE AOVAMALLR . ME OVMÉPÉAE CAAË ae NAEKR Ab nSprapk To-
APR Win Ea un CAOYTA A4KHHKX . 16. Aans Ba Ba (1) moaeka
WAMEHÏH CRH KA IH AATR CRMĂHIĂ „pH can . 17. Aank apte
die AN Kane LH ACHIHAA A KOAHHK, LH BA MSUIRA K'RAKRIAR Ka-
ASASH, KOVAN MEAA UE IAE NpE EAR Ch KA3Ă AHANOH. 18. AOAMHE
AUJENTA-BO HCNHTHTOPIOAR TRS! 19. Pain, ANTP'APMARHAS-cE Ba
NSp'TA WIJHAË AHAHHTE ASH, LH PR AË BA ANSE AHANIOH . 20. flcupn
mine rpacă a ASH. iu Ba Aa ASAuAUA Kpanaopn . 21. Nedraanm,
JEPER AUEPR LH KS KSBHHTE dpSmoace. 22. lwcur, Ba kp'bipie RT
KPECKRHA, Min SpSMOC NPE KROVTATI, Kh ABHTR MECTh H3BOPR .
dRTEAE RWPR „PMBAA Koaut LH Kono KSDRHAR TPE 3HAR - 23. um
BHHE NOATE HI, C'HLETARTOPIH BÔOPh ARHIA IH ROPh OLIH NpE EAR .
LH-A ROPh AOCHAH: 24. ue AëpenTaT"k apKkovyA ASH Ba PRMAMR
JMTPETR, um ARHSAE BpAneaop ASH koo du 'Tapu npiH M'RHHAE
nSrkpunue aaSu tao : Arknurk erks D'RAHKAT M'RCTOPIS LH NiaTpă
M Ican . 25. AEAA AWMHEBEOV A TRTĂHH-TRS À AUS TOPIOAR TRS,
LH ven NST'kOHHKR BA BARH noe THHE AË COVE KS BAREHIHAE WEpIO-
ASH, K$ RAREHÏHAE AdSH3HME EH AE OC, K8 RAREHÏHAE OVHLIÉPEAWD
(|. ovuye-) in 3rxoyAsn. 26. BAREHIHAE T'ATRHH-T'RS MAH MAÿH-C
AE RAREHÏHAE M'RPHHHHAWPR Micu, ASNă NWATEAE JMAALÏHASPR
genţi AOVMH um BHHE npe kanovya AS wcnge, mu npe Kp'kiierova
AS Nazapeu AHTPE pauni can. 27. henhamune, ASI p'anHTOpl :
AEMHHRIA ARHRAER TIPAAR, IH Ckpa „NNApTE ASFRHAA 28. Tw-
un AMELA „ph ASawenpezrkue CEMHHILE 4 ASH Ican, um AdACT'a-H
KAPEAE as TORUT A9p TATĂ-CRS, K'RHA, AS not EH NPE TOUL BABHT
kS paReninae câae. 29. In nopxuun Apr, 3HKXHAR : OV MX
AASHK Aaa WAMEHÏH Micu . AHPPSNAUH noe MHHE KS IM'ROHHUÏH MÏEH .
30. An NEIépE RAOHTR KAPE ACTE A K'RMIMOYA AS Gdpous Xe

Paliea de Orăștia. 37

TEOC „| NPOTHEA MAMBpE 6H, QU M'RMRHTOA HanaanSaSn, Kape
48 KOVMIRPATR Slapaamn RS RRMNSA Ac npe OUR Aaa Cow
Xereoc npe opusa Ac „purpSnăroape. 31. asia „prpSnapă npe
Slapam, mun npe mSrap'k ASH npe Capa . akono race „purpSnarh um
Heakn RS Pragera, RS MSapk ca. akono am «prpSnarn ES un
Mia. 32. um chpunnan (!) nopSnueae RS KADEAE pB'RILA desopin ch,
PACE muoagaeat CAAE JT p'SHa NÿE NATh, um MSDPH. um CE AASHX
AA WAMEHÏH CM. KAPE ASKDS BRIANNA Hwcuds, MRBĂAH pe
Pana TATARUNCRS NARHPĂNAh IN CHPOYTARHAR HIDE fan.

Epilog.

RS amnaa aovn AwMNHESES in KS amSTopIoA dioasn um KS
CABRpUMTOTA AXSaSu cbr . ES Topaaun Mux ato aaren Fuero-
nova PUMAHHAOPR „pui ApArka : in KS Xépue medans . nponoge
ASuropioan Gvaïen as Xe. „pu wpamova KRexpan leceansasn
3akans Gâpem AACKAAOVA AE A'RCKRAAÏE. a eBeui SAS, LM KS
neuj minea Awven, nponogeaSwropova Gaanreaien ju opamova aore-
XSaSu un KS fnipie norpononora Bapmenen Xeneaopien uunovm
„puTrp Sua nenrroð meaanie CKOMNTSPE EN cure, K'h RRaSA. ROVM
TOATE AHMBHAE AS um „pnbaSpecin AHTYS KSRAMTEAE CARENTE
à AS AWmnezeS, HSMAH HOH PUAMRHÈN npe AUMEX HS ABEMR . ENT PS
aka KS Mape MSRKA CROACEA AF ANMEX 2KHAOR'kERX, LM rpe
MACRĂ, UM ChPEbCRA noe ANMER PUMANRCKRA, 6, KR aae AS
Mure _NppAUROVA + LM MATHS RPM ME CE KEAĂ HPCTEA . UM
AAN NYPOUH K'RUBA , LM Ac ARPSUM Row pannacp PSAMRHN .
um ETHAN UM HS ZKSAEKRADEUM HEUETHHA MAMNTE, K'h BEM KÈ
AAEERDR AA mape ENCTHADIS CSAETECRR . HOH NEMTPS APATOCTE
ASH AWAHEZES AMR OVCTEHHTR . HAS ap AMTOPCR ABHA At AHUEP I :
JE ABUR PPR MRRĂTOACĂ . Ch BEM AAA ME BA FOAMMTR . pe
a MepioaSu AUWMHS nova Ka tan ie AAA TSPX . a HSE RS
koe HoacTpă awk rpemaaă . DENTS aka META TOM Rape
AM ME AURHA BA CWCH, RACE ROVM um AWMHESES ch BĂCBECRĂ
npe Bon. lune.

Ac 4j mnaa as AwMHESES „pui 3uacac AS Barnpn Kurmon
Bwusoax apa kaSaSn : AmhpSna Ac awkere Kg cpuc(e) a
moerpe where Acw Ac „pri: Birie, um Meygoaan (1). sean
AWMHR Ac crea tun gecrurs BWrkan Fecrn Soknun aaccs Xw-
THOUIS APAEASASH mun uapăen ovurSpepu ARKSATONS AU Ana .
KOVM arkere AWO K'RDUM Ch ie MApră M'RHR AWMHEES Ba UM

38 1591.

AAAATE THIFRPH IH CKOATE. LU M'hpia AS l'ecru Sorknun 45 K8
TWT AJKHTOPIOA LH AkS ckpne JM KEATSMAR MOYATR LH KS
AAUH WAMEHH BSHH AHKR A'RANTR CHHE LH ARS A'RPSHTR BOW
paun PWMAHHAOPR . NeH'TpS aka pSrauui npe AWMHE368 . Npe
AMTPS Mhpie ASH. Ac AH MHAA ASH AWMHE3ES GS meprann AïaKS
MELIEPOVA Mape À THMAPEAOPR LM KS MAPIEHR ANR N'ERHAS
AM MEHR HOacTpă WRCTE K'ROUH UÉTHHAR LUH HE NARKSPĂ, LUH
A'KRMK CKHPHCK BOW pan HAWp PUMRHH, LH AË vernun K'k BEM
adad AHTPS AAE mhprăpiTapie CKSMNS un BHCTIEpIO HEC" Y-
LUHTR . KSHOALJIE-RELH SOAOCOVA BSHRLHAOPR . IH NAATA MRKATE-
AOPh Ataa AWMHE3ES urros ykeTre SRO . Grpucs- eks vkere
K'RPUH cure : AHÏH ,3 4. NOPOXAECTEA XCEO: . ane . Mecua ÎoVAe
AA SETATE „pH wpăiie.

XI.

1591.
(Arhiva istorică ed. B. P. Hăjdeu I. 1, 105, No. 141.)

Hrisov de vânzare.
(Totrus 7100.)

ask HO Tamaui ioars3sa k$ . Bi. m'aprapt . ui KS aauï
WP'RLLAHT E'ATPRHI AUH TR AHH TorpSui anSme Rocranrun
Fsxou um Neksaa Rina. un Asaurroauuko Ronapk . um AÂe-
eo Ac Diaïneqti min aaui Wwameni BSHT . CKOÏEM uri ANRPTSPICTM .
kð UACT'R CKPICOAPE A HOACTPA KSM AS BEHHT AHAÏHTA HOaCTpă
Illanaps Ain Psei giuopsa Rsnaproasi Ain Diainei Ac à ASI
ESH'R Kot AE HÎME HEROHT Hiui acSnpuT 48 R'RHAST a ASI Al-
pknră wunnă uri mouie Ain car AP (Diaineaii ue tacTe mpe ana
G)irs3SAsi . “N WINSTSA TorpsmSasi Ain napTa KSNmp'ReR WIOANK-
rare AË APTE Ain napTra IMRPIHTEAST C'RS RSnaptoast. Ain RATpa
CATSAST ui AHN KRAANIS ui AH Mapină . LT AH ANR it AH
IM'RASDPE . LT AÏH "TOT AOKSA KS TOT BEHITSA. AuacTa EA W 45
R'RHAST ASancaae ASi Apmran Ain Dianei giuopsa Hekirei
AEPENTS vinui nui 'Taacpi BETS, Bani rara. Ka Ck-Ï die ASI AÏ-
pknră wuină LT KSMITRP'ATSPR N Băi . AST mi KSKOHÏAGP cehi
ii a TOT POASA CKS uine ch Ba aA'kye . uri HOT AREA am B'K3ST
AE A AOP ESH'R Rot TOKMAAR Uli NAATĂ A€ Nain: d'RKSTS-HAM
AEAA HOÏ AUACT'R AM'RPTSPIE . usi am n$c neueTra WpaniSasi KA C'h-T
die Ac kpeainuă . (3Haruce. 8 TorpSu kr ET M'keuua Wk.A.)

Catechismul, 39

XII.
1593,

(Luca Stroici: de B. P. Hâjdeu, Bucuresci 1864, p. 26.)

Tatăl nostru de Luca Stroici.

Parintele nostru ce iesti in ceriu, swinçaskese numele ten:
se vie inperegia ta, se fie voia ta, komu ie in ceru assa ssi pre
pemintu. Penia noastre seçioase de noai astedei. Ssi iarte noae
detoriile noastre, cum ssi noi lesem detorniezilor nostri. Si nu
aducze pre noi in ispite, ce ne mentuiaste de fitlanul. Ke ie a
ta inpereçia ssi putara ssi cinstia in veezij vecilor, Amen.

XIII.

1607.
(Codex Sturdzanus, p. 196—216. — Cuvente den Bătrâni II, 99 urm.)

Catechismul.
„Îrpezapt Kkpeymneckx.

“rpezapk . Bpeapmms ein?

Prenoynen . Rpapunn.

A Bapeae wawa npepmnn ?

P. Gmovan perii ACTE ANA WMR MIE | Xe. npkae.
LM BlAZĂ ROM CRT ronavkaeae . kokat eprhuionk năkâTe
AOPh AAA TAT'SAR cbr ASMHEGEON KR M CE Ba AĂ Xaph
npe 4 ke. Xe.

.M Acaa aime re Beau Kpépunn ?

p. Ace Mă Xe.

M. How ue mepn aAethpă RR capii Kpepimmn ?

P. Roy arkM RR AVAM BOTEZAT. A HOVMEAE TATRAOÏH
um ditoacvu um AXOYAOUH cura LM pen 4 le Xe.

A. How man moara. kor vi keon aAeRhpa?

P. Row aka n io PRARUNNA KPAHHATARUTEN.

A. Eire AOVKPOVDE THEBOVAINE CR nn WMOVAR kaumm.?

40 1607.

P. “nun aovkpovpe.
JAN Bapear-cn awka'k?

P. Ac gran ʒkae Nopănwkae aat AOŸH AOMHEZEOV . d Aoa
KpEAHHIA KPEIHM'RCKR . 4 TPEA TATRAR HOCTpOV . A HATPA BÔTE-
OVAR . A AHHAK KOVMHHÉKRTOV PA.

. Iloe uûne-um AVEAE AGMHEGES . 3kue KOYBHNTEAE Caaë
ad dpx ?

P. [pe Auwven nppork npe ASA TABAE AE MATRA 4
EP'RXOVA MOYHT'kASH Ac Gune.

M. 3ù Ikae 3kue KoïgenTe. |

(P) Ae TR: EN CRHTR AOMHOVA AOMHEZEOV AA T'ROV
noe AXHTĂ MEHE AOMHESEH CTOÏHHH Ch H'AHBH . A AO : HOVAMEAE
AOMHSASH AOMHEZEOVAOVU T'ROY A XAph CR HOV-ARk AH pe „|
COPA TA K'R HÉBHHOBATR HOV Rép dt. A TPEA : C'HPERZR AOVMÉ-
MERA . À NĂTpA : TATR-T'ROŸ LH MOVMĂ-TA AHHCT'RLAIEH Ch BÉPH
Ch AHBH SMAE MOVA TE LH BOVHE Npe HAMRHTR . A Wink: ch HOY
OVAH3H . A Wace: ch HOV din KOVPBAPH . A iar: nov ovpa . 4
WIITA : CR HOV in MARPTOVPIE CTpĂMBĂ BEIHHOYASH TROY . 4
HA : Ch HOW NOTE KACA REAHHOVAOYH T'ROY . 4 ka : en
HOV NOTE BEAHHSASH TRS MEME MOÏADE-H . Mee dATA-H . MEME
dEUOPOV A . HEUE ROSAR . MEME KAAOVAR . neut HÉMHKA We ACTE dA ASH.

M. (Anii ch rp'RHMR AE npe xaena ueawp RME KOÏBHNTE
AAE AOVH AOMHEZES . AEPEÏTR e-un A'RAE AOMHEZES 3kue Kow-
RHHTEAE CAAE AdapX . Ch HE NpEHTpOV AAE HCITRCHMR ?

P. Hov aepenre aka n HHMepHak Hoy ae noaTe „pna
AETIAHHR.

M. Aapă acperiue akS aarn abäpx?

P. Apei 'rpen doadcSpe : BOAGCOVA ARAT : ROVM non
NĂKATEAE HOACTpE . Ch at NOTEME KSHOALIE AE „p_EH pe HOH ch
HE CMEPHMR . IH ch Avkpyemn Aa mpaut aa Le. Xe. aan AoHaë
fonõck: . KOYMS He ARAE RUE KOYBHHTEAE CAE Ch JERIRAR
SANTE BOVHE KPELIIHHAWD LUH BÏAUX BOVHă . 4 TPEÀ dOAOCR : KO M
WAMEHH Ă'BKĂTOPH AE PRO Ch CE .NTOapRĂ K'RTPA AOMHESES.

.M. Ata Hk3 Aarn AOMHEGES KSBEMTEAE cant aăpă ch

HE HCIMRCHM TENTPS AAE . AApĂ Mp ME ME B'RMh HCIMRCH?

P. Ilpe A kocannua aepkirx.

.M. “le ne „peână npe kpeaudua Aepkiiră?
P. Gvraia.
JA Je à Gvraia?

P. Rovux ecrnpe in RéceAïe AEAA TÂTRAR cru AOMHE-

zes KOVM HOW HE BA ETA TOATE NĂKĂTEAE AEPÉNTR Te - Xe.

Catechismul, 41

A. [pe aimes Akae aomnezes serata că adépx ?

P, [pe dio-asn sean cra. cn npe (7) une nopanm
HOAW BOVROVpIE IH MHAR um EpTRMONk NăKATeAwp.

A “le à Adpă prana ka se Hoaw Trpemoyaipe ch Me
Mereni ? :

P. Ha kare 4 mitaa Tarnasn cur ACAMnezeS Apen'Ta
moaprk dioasn sean cdi.

M Zu npeamnua ks dans . Bi . ancan.

P. Ban Ac Aupran Ac darira aovaien =: Bpen Tps
AOVMHEZES A TATRAR DOTÉ HHKOYAR În TÂpIoa HÉPISASH LH aAh
M'EMANTSASN RGO TEAW DES LUN HER GONTEAWDE . KAÏ AA AOHAE
AË CRSMNMAPRT : LM TROY oVova Ama Le. Xe. &iioan asn
ASMHEGES . MeV HACKSTR AHHHWPR . ACR AC À TATA HĂCROVT
MAHHTE Ac TOATE R'kKSDE . ASMHHR Aaa ASMANAR . AOMHEZES Ar
PENTI AC | ASMHEZES AEDENTR , HĂCROVT PCR HEŸ'EKSTR . HO AR
ROV "TATA PE A MIINE TOATE S'RKOVTE CHHTR . AËDEÏTR NON Wa
MEHÏH . AM AEDÉITR HCIVRCENTE HOACTOX RE(HM)T-AS A6 pepe.
WIN AOÛ HACKOYTR AE A AXOVAR cbr . un pi Mapià ara
WAR ov. p'RCTHR HHTOY-CkS Aspaire nön corn uaars A6 4
[osia . RAHOVA M ATPONATR UM ABMCE à TPEA ŞIR. AOVILR
CROMIÈTOY PR LM CR COM „pepe um urna a Acphkira Trars-
ASH. LM MAp kene Ka KOV CAARĂ A KOVAËKA Riu LH MOBuin.
RP păi ASYH noy _ACTE WBp'RiMENTE , Rank aA "rpénae At
cduulie : um jp AXOVAR crin AOMHSA se Bin dde. per Aaa
TATA BIÎME UM A TATRAR UM A ÎȘIIOA CR HE ARHARME um
CR CAREHMR . KOFAMR aoy pir MPOPWATH . un „p'rp'ona cura
A C'HBOPSAOYH ancanaoph Beckpea . MăpToVpneRaţe OR BOTEII
CR Ch MDTE NĂRATEAE . ANETA CROVAĂTOVAR wonnaoon un
Rep dn BIO p Bei. AMHHR.

JA le acre a roch naÿre 4e rpeovânțe KpepunovaSu .
en mie?
sx M Mere TATRAR HOCTPOY MEN A BRAT COEUR k.
Xe. noe ancan . Maoen ai. un Av He.

A Zi wuenamns pSaxwrkipe cn qubarkyenn.

P. Tarnan noerpoy e ap „pi up . chnirkenice noi-
MEAE TROY. Ch RTE APRDARUÏE TA. le BOA TA ROME A EPS .
AA UM Npe NĂMĂNTI . MTA HOACTpĂ CHUÏWCR A'É-HE HOAW
ACTĂ-ZH . LH WPTR HOAĂ MPOEMAAEAE HOACTPE . ROVMR ETA
um HOW POEUHAMAUWD HÔMIDH . um MOV ME AOÛUE A HARTACTE . ME Me
MBA Rue noe HÔM Ac XuKkakHoya . Ka à Ta à „Nr phuţie um
nSrkpk un cada A meule. amie.

42 1607.

. M. Bre D'RHAOVDE AE AOVKPOYDE C'R HE KOVNPHHAEMR A
POYTARUIONE ?

P. Aoaw.

M. Rapeaecn aukark . ?

P. MuakoynTSpa ui AÂTOVA A€ Xp.

.M. "le acre muxkoyurovpa mm Ad'rova Ac X pn ?

P. MuanovuTSpa ACTE au'kA. K'RHAR MÉDEMR ERĂ AE AA
ASMHESES um AREA rotoy LH HÉEOHR HOACTOX . CÂNT HOW MEAE
AA AOVH pe ayoirTopis C-AR KEMĂM.

JA. "le î Adrovan At Xapn? |

P. Aarovan At Xaph ACTE aukA . K'RHAOV HE AAOÛMEMR
AMHATE AE not TOATE ari TEAC BOVHE AAË AOVH A CAHEZEOV LH A'RANR
xaok avu npe Xc.

. M. Bre aovkpoype 'rpegowectn ch ie A poiprnulone?

P. imun aoÿkpoype . AepT'an : nopăriukaeae . KR AOM-
MEZEOV AOÛ TIOPRHUHTR IUH AOÛ A'RCÂTR CR Por RM . FT ACAaW:
dar xAoyHTO-Hkoy Kh HE Ba npe HOH AacKSA'TA . fl Tpea : Kpe-.
AHHUA KR TOATE S'RTRAOVHTSPHAE AOVH AOMHEZES KOV KPEAHHLR
HOVMAH CR AË€ NOVTEMR KOVTIPHHAE Aa Hou. fl narpa : wkpepe rpes
um HÉRÔHE COVSAËTOVAOVH LH 'rpovnovacvu . À annrk : 4 aa KoyH
MOVE TÉROVALE CR JRPEMR Ch RÉDH Ch IH HOVMAH HOYAMEAË
avu le. Xe.

M. Bre wkpepn chHTi „A TÂTRAR HWETpoV?

P. Ilarie wkpepu CRHTR, TPEH-Ch AM AAE AE Biama AE
E'bKR . nATpoy wkpepé Atenpe Bitaua auein AOÛ MH.

A eacrea nărpa nâpre ue TPEROVAUHE Ch LITE KPEIHHOYA ?

P. Borezovan ROVA 40 enpiicn cdirova . Me . Gvraners .
kank MAH ANOH . OVHAE 3ÜCE AOMHOYA AOVMHEZEONA M6crpov Îe.
Xe : năcâun roarx acirm'k NERA "TOATE AÂMBHAE_BO-
TESAUH A HOVMEAE TATRAOYH cui . LH PR JHCÈ | Gvraïe
AOVH AMapko Kânn Man anon: sine RĂ Kp'RAE 1H BA Și BOTEZATR
HCITRCHTR BA ii . UNE APR HO Ba Kp'kAE nepuTru Bă Și.

“|. "le acre a unnub napre ue "TpeBOVANIE Kpeapinoyaovn
C'h LITE ?

P: KRoyaenen xroyoa AEAA nprheTwan . Me ACTE CKOHCR JE
cAnnin Gvrancru MO . p3; MPR. A; AOVK . pe 1H cbiTrovan
Iagean ancau.

A Zi ka rovennre.

LÉ À omnova ASMHEZEOV le. Xe. ASYNĂ WHNĂ AWW HT
um RATOCAOBH . um dpăace uim A'EAE ovaenHunawp Cu. mu
SHCE : AOVALLH IUH MARHKAUH . FR ANECTA ACTE TPOVTIOVA MiEoV. ut

Hrisov de vânzare. 43

ce A'kAE Aëpéiirn ROM, audeTa deu KA BEM dâue noavkua
MR. AA DE LM NAXAPR ASVW AOVTIR MMA LM BAFOCAOEN .
um A RAE oyuenianawp can. ui ice : s'kum TOM je à Tp'Aticn
AMECTA ACTE cutie Micov Ac Akye Hoaw . ue ce RĂ R'hÿcà Aspen
ROM. AFDEITI MOYAUM Ch Eh CE APTE NĂRĂTEAE. AtacTa aer
nopovpnak . K'kHan ken daue nowkna ak ·

Crpunc'am 68 nona Fonropie aug Mixyauio . p 3narae ASn
Barhph Boy Aovapio kpals . RATE WHpH Ch BA „NTpEBA BOY AA TOYA
Ch MIE P'RCHISHAE . HD HOVMĂpOVA anawp. Ata flaam „3pei. am.
AEAA Hatepk ASH Xe. „AX . an.

XIV.

1609.
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de vânzare.
(Roman 7117.)

GS TOaArp moaroʒoa At POMAH . um CR. Bi. NYRTAPH WT
TAM CREAM um AVBPTOPHCHAM LH AM LNHPE. KO AA HOCTPS
SANHC . ROM as BEHHT juannrrk Hop TX . Hwnanko denspioa acu
KAPAREGEA AC MOUSE KO CSPO-CA KO MBFARAHH . IHM KO ASMH-
roamko Boom, LM CAS TORMHT EH Akkas E'RHAOT . HWHAUMIKO
hemopioa ASH KAPARH3EA . KO CSDO-CA ARE ARAHH . AËPENTR WUMH'E
A AOP.ME 48 ABÔT ,. A CAT A MAOSTOHEM . AE HHHOTOA KPhAt-
C'HTODIE a TOMA NApTE A6 CAT, KO TOT BEHHTOA . IH AFA
naonnek um AL A RAS UM AEP IMRASDE . LM AË€ an . LM
AE sp TÔT AOKOA TOT à TOM LM as RO(AMONRpAT . ASMHTPAURO
BOXOU . Ka CRM Xie AO WU pi RAR HETPkKOT . um 48
Ko(M)napar . Acpenre Su (450) raaepu . cn ca ie. npu Man Mape
KOHAMHLURS um TRE. new wpam . non awkeTo anne . um
MAP AHPTOPIE . AH CAS T'RMMAAT TOO EM NON WHMIOA WT EHAR-
EM. M CRKOIAN EMCT(EPHUK) WT BOXOIM . M IMATPAUKO an
(poA) wr pomnSpu aurk CRPHEM um MBPTSQUCHM . KO AMECTO
SANMC . HIMC . MCILE ce. Ka. BART 593.

44 1610.

XV.

1610.
(Anal. Societ. Acad. Rom. vol. X, sect. 2, p. 305.)

Epitaful lui Radu Buzescu.

+ Sluacră . NiaTpă . npe rpoana paASasu BS3EcKSA .. 448
OCT . Mape Katoukp KTHTOPSA . chnTrem . MĂNRCTUpE . LM Tp'k
BO4AR 48 BOAHT ZÆHTPS AHHK n: 9. CANTĂMBHU : LH CAS
np'keragi'T À ASHa AS : M'EHAYPÏH . ZHAE +. 4 _3HAËAE ESHSASH _IW
PAASA'R ROERON, . BAT . /3PHÏ . KpSr CAHUS . À . KpST ASK . gi.
éTIAKT 4 3.

+ BSRRHT A£ AACT.N BIR AELHANT.p . PSTATE-REPH ASI
ASMHEZES „p 3i LM A HOANTE.UETAU BEpH SH KS 4E(H) AH 4 pan
ap UHHE HS aue ASKPS ASMHEZECKR (!) pKHNSEE-CE SOKSASH AE
R'RK'R . AHHE-UI CATSP.R MHHILEAE ASH BSyeT.p KSMS-U VTOAA TOSnSA
um CN dak Boia HekSparSaSu . LH une HS-U1 Ba Aa AH 4 aßrkork
ASH C'hpAUHAOP LH Beckpesaop (!) 4 BĂRUHEM . AWEAA ECTE CASTA
APAKSASH . Ch HS SHKR HHME K'h 68. CANT AOMH CAS EAAHK.N .
CAS BOEDPHH . K'h UHHE-LU ASTIPE AA ASH ASKPS NpHMH-BA KSAEKAT'R .
K'k AKOAO BOM CTA „Maunrk RSAELSASH TOAH KSM H'RCKÈT . AEPENT
asa dpaunawp! HS A'RKOMHPELH XAHHEAWD'R LH absoðasn dE Bf
hᷣaueiun KAAE Aapr.p LH KSPATA cnpe Ep KB macrenie KSM UE
„peur ASMHEZES : SNAE ECTE ABSILHI BOACTPR AKOAO ECTE LH
HHHMA BOACT..

XVI.

1614.
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de vânzare.
(Ştefăneşti 7122.)

GS Boa (?) redat ch MHPOH.H CR CECTpA Er(S) Copa apH-
WE . HENOTA ASH MHPOH . CTpRHENOTA ASH BAA4HKO INETPAPIOA :
LH KS ÆH4OPSA MES Kazaa . LUH RS BOHR. A'HLUHHE npe HOH
UM . HA (0) au MYRTOPOCHAM KS ECTS 3ANHC . LUH CKPHCOPk .

Cuvânt pentru curâţie. 45

mwerpn . KSA HUM urka CKSAAT . A6 ESNR BOA HWCTPR . Ar
HUAME HERO. HA CRASH . AHCR A6 ER (!) EWA HWCTPR .
AC HW AM EWBAST . Aupknra we à HWETPR . AMM CAT
AH EABHAANH Am YSMBTATE AE CAT. A TPEA HAPTE . ASH
MBHRHAR . EWPHHKSA Ac IE RHEIM . um Snake ASH aure⸗
anna . ARS AAT ASH ipejan À Bon Sun. Atſenrs M AE 'Tanepn
FRTSUN . HP HPHAOE . KS duuopin C'HM AS AAT A AF FAAERHH
poumm . Ka COR) ae die AWD wma, un KSMITEPRTSD ER . LM dur
HOPHAWD CRM. KS TOT REHHTSA ve e'aackue „pn Hatacra(!) napre
HÉCRHMBAT HI „ANTIPA. LH ACT TOKMAAR as docr
MSAUH WMEHNH ESHH . AHADPENKA INOATS3SA . M KS Bi mmprapu.
um NOTA predat . HA AOMMECKS . um Capa XWPE'RKA . um A9A9-
Man AS WCT INOATSS . LM FWPTSILA . LM AAHH . IH ipedan Ko-
KOLKA . LM ANTON JHMÉDE-CRS . LM ARPAM MÉCÉDAHSA . LM XHAMN .
um Manrk uuopin ASH KWCTHH . UM AAUH MSann WMEHH ESHH .
AË AA HWH . HD NP Man Mape KPEAMHUR HWH AM n$c neuaTk
TpRrSASH . MIM AAC HWCTPE . KT MECT ZANE. KA a €(n) ch La
um CARA WT Ban AS ckpHe ec zanne BART SPRE MApT .

nuc S TRE apebineţu.

XVII.

Ante 1615.
(Ms. Bibl. Centr. Bucur. No. 296, 49, 69 pagine.)

Cuvânt pentru curâtie.

IlnrpS KSphuïe Sa HS cn KâAe HHY MÉAOPA e CHMTS
„NeSpaun cn ch TRRĂAkeRĂ_T vor A kSua À MRRĂTE.

(Pag. 1—10.) Ropne pas . ARSAdun npe ASMHEIRS ATP
rpSnSpuae ROdeTpE . um RTS cSdarreae ROdCTPE ue CHMTS a ASH
AMBRS . Ph A6 ME MIA CKDHC. RME ACTE WMSAR AF MStape
Ch HS Ch AT „HIpă HENTPS Spanie kapetactuu MSapk ca ch
AUEX . um Kaphku BĂpBĂTSA RS CR ansă . Map cm dérn
KSMS Ch KAAE UMHCTE RĂPRBATSASH , ANIMALE um BĂphBaTSA
— mMSrapk HS EnpStaipe KS TPSNSA ChS ue BRPEATOAR .
AututtK Ape um ERPREATSA HS BnpStaaţie K$ TPSNSA enð ue Moviap'é .
néurp'ark HS an Arrkokunpen SHSA AE AAAATS . HSMaH nenTp$
KSphuita K'ATR-RA Bp'kme ka cm nerp'kueun À SET LM A pére .
um WP Eh AASHAN AIPESNR . KA Ch HS ER NĂNĂCTOVIACER ca

46 Ante 1618.

TAHA HENTPS HÉCOKOTHHILA BOACTP'R . PR tavkeTa 31156, AHRCR
unne Ba Rpk Ac RoÿHX [RE] rap HS Ac MERE. râu Rp'k ch
Xie Toun OAMEHÏH KOVMOV-e um es . ue KApHA EU MAPA CAS Ape
AE A4 ASMHE3RS . SH$a ATPS Run. aAnTSA ATP AAT Bin
3HK vinoga ue H$-c Arourare um ERASAAOD . WR A€ HOTTE A9p
BHHE Ch nerprkuă KA LH MÉHE . PR AE HS RÔPR ns unurk ch
Ch MhpHTE. Kh MAH BHHE HCTE Ch Ch MĂPIITE, AEKKT CR Ch
ANIPHH3R . APM UÉAOP MhpHTATE AE 2HK . ACER HS 68 ue ASa-
HE3RS : MSrap'k AE ERŸEAT ch HS ce „NNăphu Rn . HŸPk AE Ch BA LH
AMRPRUH CR erp hp At BXPEAT . CAS CR ce „pnau(6) KS
B'RPFATOÏA . um FRPEATSA MSiap'k ch HS-U Aace.

Kopno PAA . CKPHCS-R'AM BO4R AW KAPRTE. Ch HS BR AMECTE-
KALH K$ KSPREAE . LH HS HSMaH KS KSpgdpin adeyiin ASMH cas
KS A4KÔMÏH Aa aRSuie . CAS KS ANSKATOPIH . CAS RS EHHKTOPHH
FO3HA0P . RĂU KR BAR Ch KAAE Ch EMI AHATP'AMACT'R ASE . ph
ARMS B'AM CKpHC RO4R Ch [HS] BR AMECTEKAI . AE Ch BA FP'RH
HELHMHE Rp'Su KPELHIHH . OAPE KSPBAP . OAPE AdKOM Aa ARS . ape
JÉHNRTOPR BOBHAOP . OAPE OKÂPRHHK . oaoe BÉLLHER . Oape anSk'k-
TOPI . KS SHSA Ka aueaa că HS HHY MAHKAI . K'h UE TPkEX AM
KS UÉH HÉKPEAHHRUOU CR-H US AE ?. að ASpă HS USA ERA Kon NÿE
“EH AEH AOHTPOV ? . tâph NIPE WEH AH adäpn H Ra na AMH3RS .
Aka AËTIRAAUH AUUH-BXR AMHRTPS ROM TPE UEAA Ué-H P'RS . OAPE
KSTEBA-BA HAJMHE AE EROU AE Ba amk ep'o TpREX KS HEIJIHHE Ch
Ch LS AEUE puaunrek YEAOPR HEAHPEHEH . tâph HS „Pann CRUH-
HLHAOP ? . cas 4S ACâpă HS MHUH SR CREHILH Rõpk USAEKA aSak .
iIH AE Ch Bă USAEKA AE BOU ASm'k . HS ER CR KA WE haut k 4
SA kue NPOCTE . HS HU KB UM AUEPHAWPR ROM] ySAEKà ? HS
HSman ASMien 2? KR AkRBELH RP'O MhPR AOYMACKAR . HEH OKKPRIH
np'kueta îi nSneu À C'ARÔPh ? . KA Ch BA XIE PSUIHHE BOAR MO'RECKS .
aurk HS tace unu SuSan ATPÉ ROH ueaëhirs . Ka că no[ajrx
USAEKA TPE dpäTene cn$? ue dpăre MSN dpäTe cn IO Act . um
„NRĂ ur'auera puanurik UEAGph HEKPEAMHUAQUIH . HAT KS "TOTSA
ACTE ROAR PSLMNE . KR ABEUH RDA HR Ac BOÏ. NEHTpS ME HS
CHMTELH MAH EP'RTOC BROH H'RIPRCTSHUH? mn TENTPS JE HS CHM-
TEN kön MAH RPRTOC NYRAAUH? ME AHKR Kon H'RIRCTSHHM
um NOR AAUH . LH AUKR SIHHAS-RR pd. cas 48 Apă HS
LH KR HÉAHPÉINIH ANRPRUTA (4epHasn adaus la margine) us
RON AOSBHRAH?. HS RAR AUIFAAPEUH Npe CHE. WR HU KSPhEdpiH .
HH4 AKHHRTOPIH BOSHAOPR . Huy nprkkoirpnBapin . HH4 Ed E Ch
envsokxx Aumuun pe CHHE. HHu uită ue (AA)S Fdn ATP ACAAM . HH4
ASCRAHTOPIH . HH4 ANSKATOPIH . AMIS PAR TA JÉPIOAIOH HS EOPK

Cuvânt pentru eurâtie. 47

AOBRHRAM . AM ATSHUM E EPA. M6 BAN CEMMUMT . 46 WAR
CIPRAAT . M6 BAN AAMpAITAT . „RS HSMéAE AWMNS(AS)H HÉCTPS acn
Te. Xe. uim now ivMine ASmnesnSaSu HÉcTrpoy.

(Pag. 13 - 19.) Rot Anuoe KSRRNTR . Ch neiunuu HOXT" kupre
npeSuita . SSH ASKPS noxrkurre Me ch [aja npes'rSaSn eh XIE Me
EUHORAT . SHÏM MSepu EMPRAT . T° ga Spa. cm'kpun . KML . IORM-
Topa Aa Heavkphnitu . ERUTOP (1) . MERE. MeSeatir anti . MECTprh-
ATP AA ARSUÏE . JE BARHA . HÉCRAAMHK . HÉOENTOP Aa APSYMT ,(!)
AE RÂCA ca BINE Ch Ch HEROIACRĂ . SEMOPIH ch H'ANER A'TPOY nare
Kdpe KS rolajră KSpăuiă . KR AC HOY KA it Hequine en iu TOR -
Maek kaea că. Aapă Bec koina ASTI AMNanS KÉM © Ra NSTA TOR.
M? en uðs Te BOTESAT A6 KSPÉHAS , KA Ch HS CR MAHAPkKER ch
KĂBĂ 4 MRKATEAE AÏEOASASH . KAAECR ASH Ch AUER um AASAh
AE WM Su. AC EH HEKPEAUHMOUIH . KA Ch HOV K43'h À MScTpape
um 4 adusa EPA KMAUOY ASH . ATAKOHIN AMAR Acpe KSpAUM . Ch
HS XIE ASH AA KSERUTS . Ch HS FR Bin MSARTR . Ch HS Xe
AAKOMH A4 CT pincSpă . CR ARĂ KPEANHILĂ À Tannă , KS pe
KSPÂTA . UI atenţia Ch ch -NTp'kee MAUHRTE . ASI au?) ch ca
Aden dIHAR HÉBHHORANH . MSEPHAE A9p AIE AGDE Ch Vie no
PÂTE . HEKAEBETHTOĂpE . KSPÂTE . KPEA HR AGACE TPS TÔT . Ajta-
konin cn XTE OVHIH MSepu RAPEAT . deuopin RME C'h-H conoT'keă
um MĂCEAE CĂnE.

Diva mieS mure, [nenrrp° aul kan AXcaT 4 KPMTR .] Ka
CR TORMÉNM Rac HETORMNTE . MM CR NOHA pe À TÔTE Opă-
meae nn. KSA ka pkvxilau (1-47) Ac Ra Yu Hepune np
Ac mime . Suin MSépu BĂPAEAT . Ch AURĂ heuoon HÉBHHORAUH , HS
ATPS ORĂPA Ac KSpuie . CAS HENAEKAUH . K'h CR KAAE NpESTSASH
Ch XIE HERHHORĂT Ra SH TOKRMHTOPh aa SH AMUBES . HEH'RTIPACHHR .
MEAVRHHUUC . HETSCTR DÉS . HeSuliraui . HEAĂROAM Aa ARSE . ME 19EH-
TÔPS Aa CTPAHHA . IORMTOPh A4 RHHEAE AA TSH . KSPAT . AMDAITR +
ATRASHTÉPR . nöenuk Ch amorophenx DEHTpS KPEA HR ILA k
aAttăâpn KS KSR'RHTS AE AERRTSPAR . Ka CR Xe nSrkpaunk à
JUSRARIA KS JERURTÉIR AA APR . um éd ME CR MIOMAMINAZR
CH „pidbpSurkae . K'h CHMTS MS PAPA TINTIN.

(Pag. 26—27.) Kpno pue . Ra AASAA avacra HS C'AS onpur
AE MÉHE 4 “N XOTapnar AXAÏEM , nemrpovue. KR AS Acâpn HS EX IOBĂCRS
PE RON. AMSRS IH . WP ME PĂR nor dau(e) . KA Ch TA H'hpd-
RSA MÉAOPA UE NOYTÉCKR Ch HE AAE BIINĂ . Ra Ac kAA ue că
AASAR Ch (CR) AA ROYAL LM HO. KR SIN KA ANA CHMTR ANCAH
envonoum — minnonoume At CR kunveeks pe RI
NSAR ancanasp ASH Xe um HS acre a CR MHPà . KR {Sum

48 Ante 1618.

CATANA CR CKHAER A KHI À AUEPh ASmunar . Akuu HS acre
ASR pov MĂpE. AE Ch BOph IH CASUHAE ASH JSHNSH Ka CASLIHAE
AUPENTRIEH . ME CRPRUIMTSAR AO EA XH AËTR ASkpSa' APR.
(Pag. 30—69.) Ilemrps le . Xe. AomnSa' nocrpS . [dinu
Men! gpkma Aknon race] um kovat auH asaurr KA ANTI pier
RA BEM. I AKKMOV AHTIYPICTH MSAUH CHMTS . nemrp'awk cn
„NIEATRIEM . WR HCTE wkeSan A’knon . AHATPS non 48 doc ue
Was ocr Ac HOH.K'R A kpe Yu ocTh AE HÔH ape XH NETpE-
K'RHA KOV HOH. WE KA Ch CR APATE Kh HS CHAMTR A€ HOH. um
BOH ABEWH Adph AEAA CRB'RHTSA AX UIH IJHUH TOÂTE . H'AM
CKPHC EOAR WR Aolalſox HS nu [aneRdpa] . de nenTpor KR 9
MIHU. KR UM TOÂTR MEHAIOHA AHATPS AAEEKPR HS ICT .
ADR AMHE HCTE MEHMIOHOC? HSMAH UEAA ME Ch BA AETRAË K'k
le. n8 sacre Xe. auecra race ANTIYpicT . WEAA ue Ch —X AE
TATRA uim Ac ditoan . de Kăpeae ue cn aka A6 dioan Hu
noe I'RPAHTEAE H'APE. BOH Y'AUH AS3HT AH ATRIS . ATPS BOU EA
nerphue . mn Ac ga nerphue ATPS Bou Waun A$3HT AH ATK .
um BÔH TPS diloan LH TPS M'RPAHATEAE Ben nerp'kue. un
AACTA HCTE HIOPOVHTA VAS LOPSHT noax Micsum BIAUA AE
kun. AMACTA-M CKPHC ROAĂ nenrros seta HE RR AMHAAX noe BOU.
um ROH AAPOVAR Wâun ASAT AHATRH ATPS BOW Ba nerpkue.
um HS ER TPEROVARIIE (!) CR ER „NEUE noe Kon HEIMNE . ME AMEAA
Adÿ BR BA ARARILA pe ROH AE TOATE. ACTE ANERRPR LH HS-H
MÉHAIOHOC . IH KSM EA ARARILA TPE ROH ch nerprkueun ꝓro'auk.
ka arkka Ch BA APRTA Ch AREM „pApR3HHpE . LH Ch HS XHM osun-
Hăuu AH „peSan aa Bennp'k [ASH]. Ac tinuni KR tâcTe AHPÉITOY .
CR ueakuenn KR diekapeae dâue Anpeirare Aaa N'RACS cas
H'RCKÔT . BEAEUH UE AIOBOBR KA AUÉAA urks AAT HOAX NĂPHHTEAE.
Ka CR HE ReEMăM din AS(H) AM3RS . nenTp'adk ASMA HS HE ijm
noi HOH KR HS-A'AS KOVHOCROVT TIPHACS . IOBKILLHAOP ! AKMOV CHAM-
TEM dEIOPH AOVH AM3RS . LH AR NS CAS APATAT ue ROM XH.
IHAM K'RHA CR BA APRTÀ Gh BOM XH aekaeurk AOVH . K'kR ROM
BREAK NpEpCS KSmSu tCTE . min diekapeaëe Ra an“ HEAAXA E
CA NPHHCS . CR BA KOVP'RI pe CHHE KSMS-H LH AMÉAA KOVPAT .
die năpeae due nRKAT . un hp Ac Akue au(e) . KR LUH M'RKÂTOVAR
tacTe pă Ac A'RUE. un IJIHILH Kh AuéAA CAS APATAT KA Ch H
IM'HKÂTEAE HOCTpE . IH IMRKÂT HOV ACTE „AHTpĂCK HHA suSan . die
dfne Ra nerphue ATP RHCÉAR HS Ra rpeud . um die wine rpe-
urkiue „NS a'as R'R3ST Huu A’AS „peace npu.pes. iun mien! Hume
eh HS Bă Aurkae npe ROH. KR MeAa Me dde AHPHÏTÂTE tacere
AHPEÏTS . KSMOV-H LH AMEAA AHDEÏT. Ph MEAA ue SAU(E) MRKAT .

Cuvânt pentru curâţie. 49

ICPE Ataa BPĂIE MANEA. KR AMATRIS EDR MAINOY Ah AS rpeunT.
WR HENTP ak c-a8 apăTrâr diioan AH ASMHÉSAS . Ka Ch phcH-
MÂCK'R ASKpSpHAE BPRRMAMOTAËN . die nâpeae sacre MRCRST AAA
ASaneaaS made HS dau(e ). RR CRAVRHILA ASH nârp'keie ATEN)
CS um HS NOATE pei. K'RA K'h HCTE MRCRĂT AAA AMHanS .
newrp'akera CHMTS APRTAUN dei6pin ASH AMH3S um deopin
RPR MALO AOYH.

ISAa uepum$a ASn Le. Xe. [diparea ASu lAktwel. “eaopa
ME CHANTR koreaaun ATOS AMH3RS nnpfinnrens . Ac Le. Xe. aatum
ME AH MSAEAE CRIMA . AMAR ROAĂ um Né LM AIOBORh KA Ch
en pMSantdéenx . IOrrnnaopn!. kS TOATĂ MeROHNUA dark BOaă
ckpnco|alpe newrps antirSriprk ROdCTY'R à TSTSPOPR - AE HEBOE-M ÎS
A CKPHE BOAĂ . At MR pOrh Ch RĂ HEROMIM MENTPS Kkpeannula]
ekinungoo ven Mrx ROAĂ . K'h ATPAPR HéIJIé OAMEHH oage Kd-
pim.uec A6 A(E)MSARTR CRM ATP'AMECT IMRKAT At MEKOÏ PRE -
At CRE AdpSA ASmnes Sasu noer oð ATPOY CNÉPKAMÔME
UM Ac SuSan AManS AECNSUTOPIOA um ACAMHSAR HécTps Te. Xe.
CR AR AR . RO MÏH Ch Eh AASK AMÉHNTE . Ch INHUH ROH SHa
AMNACTA : K'h ASMHE3RS . OAMEHH AM Mapa erinerovaSu CKOĂCE .
AA AOMAE pĂNA, Npe ea UE HS KPÉ3SD'R H MÉPRAS . „Nuepin sera e
HS depnpă uimerk ca. 4e Ancâpn nerprkueprk CA. enpe MÉHKAR
Aa 38a k mape KS Aer n'TSpH MÉAEGAETATE eSrirov NTSuk pen
4 mpen'kre . Ka COAOMÉAR um Ka romopSa MUN METRII HAE ME-C
„AnpetopSan A6ps . À KHNSAR AMECTOPA LH Avea P'ETEUIPA .
um APR npe Spuma AARTOP rpSnovpn . sa NTpS vepa'Tâprk
donSasn qe hu cn ra MÉREX . ALIM APE MANEA ERA, BMCE .
'TpSnovas-u NS pntă . um Ac ASMHESRHPE Ch ARIA . AE AMRpHip'k
ASH ASMHESRS HS că Roterpemotpă . Mnyaran BROEBOASAR UE
[pelenor . KCRHA Ch pini kor AÏROASA NEe(H)T po rooynða ASH
Move . ns KSTESN Ch AAOVKR MOALE At OKdph . ME BHCE : KA Ch
TE S'NNPÉTIACKR AMMESRS . Ph AAA Ac KRTE HS mis ySarekov.
WRTEC AOVIR pe Ka AOBMTOÂNEAE AIS . uim ov awkera ch
CHOŸPREA - AMP AOPh Ki pe RAR AS Rami „pEAĂpĂ . tm
NTpS urkaxuörek AS Baaaam cn THAChPĂ A NAĂTĂ . Mn
Aros noiurk ASH kooes nepiipă . AMEIA CHANTR aa Arketat Bo|alerpe.
KS enSpunuonn Ac CR cenir'kan . Php Ac TkRaipe npe cine ch
CORÔTECRR ê HSRDH RDA AC MAQAË AF BĂNT nSpTäun . akaune As
Toamnă „ph At POaAĂ . AM BE RaneTeae 3MSA Te um CHA.
EAASPH KSMNANTE à MADEN ME CR ACHOMA ATP Sn se câae .
erkat «NEA o roaot HEAR Arroynkoekk 4 hum au en Kpoirux .

npopoutT-aS um Akuepa aan urknreak Aaa aAam emo ARS
GASTER, Chrestomatie română. I. 4

50 Ante 1618.

PORHT: ATK BA Beni AMH3RS ATP SHTSHkpeue Ac cRHHUH AH ChH
„piuepu . ch dAKCR) USAEL NPECTE TOI . um ch ERA keRă ToÂTe
HEKOVPARIHHAE AÔPR AE TOÂTE ASKkpSpHaE urkae HEKSPÂTE a AÔPR .
xs ukaa ue că enSpakpx . im Ac Toare K8gédreae wkae rp'kaë
ue rpănpă enp'iineS IMRKARTOLMTH . IH HEKSPAUIH . AJEIA CHMTO
pĂNIHTOpH . BHHORAUH . HE AEAR ASNĂ NOX Teac CÂAE. KS HEKS-
păun um KS KRAKdpe Ac akue. in r$pnae A6pn rpxéckk np'k
KS MAHAPIE. AASAR pe seta ec AE dAU(R) NENTPS ASERHAA
AGph . Ph Ron IOEHUHAGpn! . Ch EX AASUELH AMÉNTE AE KOVBEN-
reat kaa uc·c 3HCE MAHHTE A£ anderoain AOMHSASH HÔCTPS ASH
le. Xe .nă rpănta Boax : ih Aa Bp'kavk a’knôn RôpR keun oKap-
HHUH „NBATRNA, ASNĂ NOXTEAE cânt . NT pS HEKSPRUÏH . AMÉLIA
CHAT A€: Ch AAPRT noe cine. K'h-C CSAËTEH m cShaeT Was.
ph BÔH IOBHUHAGp!. KS CREANTA KPÉAHHILA BOACTP'R Eh ATA-
ouun noe cine. KS ASXSA CRRHTR Eh PSTAUH „pUIH-RĂ NPE CHHE.
KS AIORORSAL ASH AMH3RS Ch BR COROTHUH . ALNENTRHAS MHAA
AOMHSASH nöeros aSu Le. Xe. Aros gitaua Ac B'ku. Aku npe
Suin Maornun KS ueprap'k . tapu pe AARUÏH KS dpiRă H MXH-
TSHUH Sa tau anSka AH 6. un n dépaTaun KS T'RMéPE .
cn HS 1064ckR Eidua dk "Tpovnăckă CNÉPRKÂTAR . HEAOVIA 6-5 NOĂTE
dep non.Pum np Ac năkăTre. un ch-n NSE AHHAHNT'K ANRpHEH
CAAE HERHHOBAUH . A TPS Bot kSpie . Snovia np'k Auenaer TOY ASH ASMHE-
3K8 LUH MAHTSHTOPIOASH HOeTpov . AASAR LH MARDPHpE HH'kpe um
nST'kpe . ARMS um A'TPS roun R'RAÏH aAERhph . „R i PM : na.) Lu
KOVA HS că CHRTSHPAR npe CHHE ch aHBă pe AMH3RS ATPS JULE-
aeriuone . némrp(a)d'k n aſkae nphquun TPS mere dăpă Ar
char. en Bak(R) ue HS CR RĂAE. HAMHH Ae TOÂTE HEAHpEIIT RUHAE .
AE KSpRie . Ac BHKBAEUIOĂrOVpu . AE ARKOMÏA ABSILHEH . Ac PRS-
TĂU . NAHHH AË€ BĂBHCTRIE. At OVUIAEPH . AE CBĂAE. AE AUMEAR-
JIOHH . Ae H'KPABSPH prkac „ IUONOTHTOQH . KAËBETHHU . SORIH AE
AMH3RS . ASCRAMTOPH . MRPELRI . ARHAPRI . ANIENR TO pH AE PARS-
TARUH . HENAEKRĂTOpH MAR PHHLEHAOPS-IN . HEANLEAET RTOPH . USPRMAH-
TSA NS-ul. HEMKIAOCTHEBH . HE EH „pAnperirapk ASH ASMHE-
3XS HS AUEAKCRPX . KR HER ue Bak Sneae Ka d4'kAA AH Ch KA
MOAPRTE . HS HSMAH vueta e dk SHenë Ka awkeTk . dé LH Mea 46
AA npe Bota venöga ue dk. nenTp'au(a) băpn Ac pxenSneS ep.
w OME! ie KĂpEAE vena ue YÉAEUH . KR AEU OCHHAEIIH NPE AARTSA
NE 'THHE OCHHAEIH KR ATP'AMEAA kun ddue vena ve USA EH . IHM
K'h 1 IMOAELSA ASH AMHE3RS HCTE RS ANEBMPRh pe MER ME dak
sue Ka durkaa . A'kun tan răHA/Rupie w Game! . dea ue Saci npe
eta ue dk SHeAE Ka duwkaa . Kh TS Rep CRĂNĂ AE uSAcuSan ASH

Cuvânt pentru eurâtie. 51

AMMESRS . CAS Ac ESHATATA BlimeaSn CS um Ac aenTapk AMAF
ASpr PRE Aăpen cane HS PRHAËM . HS M Ka Aparocrk asn
AMHSRS . cnpe NORA Ă TE ThÂUé . sapă ASIA HRCRAHHATA)] Ta
um ASE neproapeă nunmă KPSUCR) ile) (1) MHTe „pu 384 sk Af
AWhHIE . Aa APATĂPA AnpenrSa uSacuSa ASH AMHSRS , dé BA AA
kobiam ASnă ASK p$A ASH . Snopa nem pS pPREAape a ASKPSPE ne :

ANROHDE um AMMCTE um u(e)nSrpeySne . PA Sn6pa néHTPS muie.

MEAOPA ME Ch MIOMAHIAZR anem'kpetn) . um că NARA HEAH-
penrăuen : SPRUTE um AMKHÏE um CKPREX . LUN FPESTATE . npe TOT
cÉbae(T) omSaSn ueaSă ve dAM(E) PAS . KHASEHAËDR MAHNTE un
NĂrĂHNAGpn . MĂplipe um Mere a TOT OMSA ve déu(e) im.

KHASEHAËPR MAHNTE LM EAHHHAOPR . KA HS sacre dpăthpie Aa
AMHESRS . Kh KI 48 rocuurr papă Ac akye. dxpn Ac arkue
kögk um nepu . LH Khan as rtuner A akye KS s'hye Ch ROp USAEKÀ .
K'h HS-C Anperiuiu „panrirk AOVH AMHE3RS, eta 46 aenða TX A'EUA .

ve eta ve dan A'kyA ch BÔPR pAEPEITA . (Kpne . pH.) Milen boðlain
H Ch Aas Aaoson eðhaireum Ac boabe. n'a SuStă RS AXSA M că
AXĂ KSERHT A6 AAEAGIIMIÔNE . AAS TSI KSERHT A pueakueo AAA
Aueaaui Akh . AARTSIA KPEAMHILA . KS Aéadu AXR. aan T$ta Aapð on
AE TARA SIIpE - TOT KS dueaaui AXR . aan'rovia AR dédepk io-
A'kce . aan'Tovtă K'RPATOÏ AR PI . aanTroira AR chmnaoviipk Aare
cSharrem . aak rovxia ak TA MAADR A Ape . AAR TOY 14 Ak
CHOŸHEPA Ac ꝓnueate roate awkerrk ae daue oyHÉaR TOT Su
AXh : Ar Adpure npe noierkpe KR PS KOVMOV-H în Rota. Ae 48 HS
UM . Ki kâcă ASH ASMHE3ZRS CHANT EUH . um ASXSA ASH AMH3RS
DETPANE TPS non? Acu EI A6 BA enðokka neiumne kaea ASH —XRXoe

IPA Ab Ka TPHCS AMUSS | KA Kaca ASH AMH3RS ACTE CERHTX .

ve CATE BOU. (Rome. p3.) Hpn noaă 48 Acckonépur AMH3RS
kð —XX CAS . KR AXSA TOĂTE AEM. LM AA. Akdonat Aën
AMHBRS . BR AHME I AH. À Samenn RAA ve CHAT TPS OA MÉHH .

H$man _eSpaerSan wmSaSu 4e tace ATP "HS . AUMAA6PE LH À
ASu AMH3RS HHME HS apă. uSman ASYSA ASH AMHBRS 1 pă HÔôH
WAM ASar ASY ASMARCKS . e AXSA MEAA MEI AcAA AMnHean$ . Ka
CR RÉAEM WkAA ec AFAA —R AMpSITE HOAR . A€ «aa de
um rpănm . HS ATPS AERUATÉPR A Aë pue aen uone A KSGENTE
oaeneum . Me Aros “PE ua rovpa AXSasn CEAHTS . vaoo cðaAai
TELINA wkae edsharreum At cn aAawr . ph WMSA HEAR AOV-

Mâna . HS npitankie wkaa ue Aux AXSA ASH AMH3RS . KR HCTE
ASu AE neue . um H$ noare puuearkue . k* aovravraue CR NTp'RBĂ .

Apă WEAR cSaërecrs Aë _npusrkne TOÂTE . Ph AUEAA HH4 Ace Sa HS

ch aAemephupe . (Kpne . pue.) Ra 68 am ASar Aaa AMHSRS ka
4*

52 Ante 1618.

LH AAT BROAX. K'k ASMHÉAR Ie. -NTpS HoariTă KA ue-a npu.p-
chpă . ASR RME LH MSA ALMA . dp'katce LH MCE : ASAUH AE
MAHKAUH . AÉCT A HCTE 'rpSnSan MES ut-u NEHTpS BOI AAT . AUACTA
au(e)un „prpS nomennpk MĂ . au Acpe LH AE IMRXAPR ASNĂ
ună CPAM : auecTa NăXaph HCTE ARE HOAX AE crinuea(e Mie.
asacra dău(eun Ac RATE wpu cânt Ek TPS nomenipk ma.
KR OAPE At K'RTE oon C'ÂLH AVRAKA AE AMACTA IMRMHE . LUM BEM
Bk Ac auécTa NăXap . MOdpnTk ASH AMH3RS CR MP'ATSPHCHUN .

MRHĂ K'RHAN BA BEN. neumrg' durk _MEAA ME ARHRAKXR KR (H]x'k
auăcra c4S B'k mmnyăâpSan ASH AMH3RS medii A, AECTOHHHER .

BHHOBAT KAC'T'E rpoirnovasu um CHHUEASH ASH AMH3RS . dE KA că
că COKOTRCKR OMSA pe CHE . M aurk CR MANMRAUE AE AUACTA
maine . min APRAECTA MRXAP CR FR. KR WEAA UE MRNRAHER um
sb inna HEAECTOHHHK . SAE, aie MARHRHER LH E'k . néH-
rp'dwk MSaun CIA _NH'TrpS_B6n FÉAHAEH . um HENOĂ/'THHMOLIN .

ui MÔPR MSAUH . (Hps . pan.) px Ace Romuu mm Ac kre
NBĂMĂTSpa AE A4 AMH3RS NAM . AH AS cRAaT KSM CHMTR
MHASHT AE ASMHESRS a du [KkpeAHHA4ÔCR] . BR MÏE-MH NAPE K'ape
xn BHHE AIA NEHTPOV HEROIA e tăcTe AKMOŸ . K'h HCTE BINE SMOY-
AOÛH ch nerphkkx aurk . tâph AE TE AËUH KOV MSrape HS déphKA
AFSAETAPE : ph At TE AESAEUH AE MOVIANE HS VEDEA moviaple) .

KR Ac "ku „MeSpaT Man peur . IH ara A€ Ch RA MĂPHTA
HS Ea MPÉMH.UE AHMEN À ARK CKPRER "TpOȚNACKĂ OVHIH Ka Ădea.
OM MIE MH MAR AE RÔH . UE AYACTA MO'RECKR SPALHAOD : Eh
BPRMA tacere CKOPRTAR A'RKMOŸ . KA ea ue 48 mSepu köok XH
KOÏM Mape aB'k . um eta ue NARA ROYAN H'APE MA'RHIJE . LH Méta
UE Ch ROUKSPR KOVM HOW CAPE ESkoi-pà . LH éld UE HET SLRTO-
PECKOY + KSAL Mape ARK. um MÉAOPA ME AË TPEROVIAE AwkeTR
AOÛME KSM HS arkpe TpesS(H) . A'kan au &p'k At Ro[H] ch "R XHUH
hph At OHIKE.UEAA ME HOV-H AHCSPAT ch rpmk'kie Aë AMHE3RS
KSM BA JAM'RAOVH aoiu AMHE3RS . Hÿh YÉAA e-un ini ari CR Ppu-
ackupe Ac kae AOVMÉIIH . ROWA Ra AHIRAS(H] MOVEPÉH . ANAPTE-
em un moviapk Ac jâra . KR uk HEMRPHTATR Ch rpu'kipe AE
urkat ASMHESRÉLIH . Ka ch Vie KSpară KOV rpSnSan LH KOV eSdae-
San . tapn wk MAPHTATR ch rpu'kipie AE ukAc — KOVM
BA ATRAOVH FRPREATSASH.

Hrisov de vânzare. — Evanghelie cu tâlc. 53

XVIII.
1619,
(Collect, Acad. Rom.)

Hrisov de vânzare.
(Stolniceni 7127.)

aer €8 pSka ySrankca ASH KRAARDSUME . dara HACTA4-
cien . MENOATA K'DHEN . MAS #OCT merpapie WT RARNKHN . A6
WHHSTSA AOSPOXOIOAËN . pen AE 4 MR koe AC mime “| npecs-
para unu acSnpuT . AM R'RHAST à Ak Aeektrrek Wu tm
MOTE . ASH udpum deuopSa AS rAñrople cSanmamSa HENOTSA
ASH KAAANOA, . JSAURTATÉ AË CAT Ac BAR npe RUE . KS
BAA, AË MOAPR RIRE KS "TOT REMATSA me ch Ba AAkYE At
À USAUSTATE AË CAT um RACE AEpENT W CSTR LM THÉHSEUM AE
l'AABEHH Ac AS). Ac „pannrk ASawicaae YSITRHSASH HEKOAPR NP'h-
MeckSA Vas docr encr'kpner Mape. um AenañnT"k ASH whanan
W'RPRRAABSA . LH AEHañnTk amncSu (?) BOPOHTAPIS . LM AEHAHMT"k
ASnSaSu detopSA npkEckSASN . um Aenannrk ASH rapa voroak
UM AEHAUHT'R HERHTEN Ac R'RPTON Ac uunSrSa HkMuSASH . im
Acnannrk rpekSaSn Ac mima . um AeHannTk ASH maTpaunko
MOPOAEM AC BAR AELUIH . LH À ASH KOCTAHTHH detopsa ASH AAAM At
BAR AE . LM à ASH TOa Ep BSwp'hun Ac L'RCHRUPRAT . un AenannTr"k
À MSAUH WAMEHH a HÈME: AHADENKA copowkuSa Ac LHHSTSA tauuinaop
AE BRARHWRHN 1m Man Mape pe Ama irka SC TOUL MEMÉLMAE .
cn Ch kokan nuc $ croanmkun, ,30K3 . &e . a.

XIX.
1619.
(Codex Sturdzanus, p. 252—246, — Cuvente den Bătrâni II, p. 120—126.)

Evanghelie cu tâlc.
(O predică.)

Ppaun. Aoaun ackoaran cra Îevraie ve CR FPRAUIE ASM-
MHEASpS BWACTpE Ac BUNE COROTHIM MIM awaun AMENTE Me FRA
AcmneaeS . aomnoy Le. Xe. ama suce en povramsne . levraïe .

54 1619.

ATPE AHTPS AEAAPIOAR TR LH J'ARHAE OVLLIA TA. TARKORANIE, UE
CE 3HME Aueakueot AUIA BHME : CE TE „AHKH3H ATP "BpEMA TA At
TOATE KSUETEAE ASMIEH AELIApTE . Gvraïe suue : PWATR-TE TAT'RASH
AE ep i SSpHUIS, LH TATRAR TRS Ba REA „pi SSpHiuS, Aa-Ba
Mie ARABE. AK 3Hue : LUH AOMHESÉS Ba BREAK „ppemaTa dhph AE
XHKAEHLUSTS, LH Aa-Ba LE p Bea hp TSTSpops . Gvraïe : pwarnu-
AS-Bk Ch HS rphHuH ph8, KA AATÉ AHMBH. Mape A AMS K'& AHTPS
MBATE K8BENTE aat AÔPS AS3HLH BOPS ii; HS Bu ACEM'RPAPELH AOPS .
Aula 3HUE: HS KS HPEMA CE KSLELH AATE.E KS AHMEA CE MO'RELIH
l'RHAHHAS ATP” APE, KA UEA dauapyt in K'h HS BEpE AOF'RHAH.
Gvraie : LI TAT'RAR BOCTPS UE B'Aph TPEBOH AHHTE KR AE MEp-
IIOTSA BOCTPS . IH AOÔMHESES HAPHMA TA . LH Anuearkue TOATE
KSIJETEAE TAAE . LH B'RAE TOATE ꝓ Rubonat TAAE . uun nackarsa
TRS . AHTE At KSERHTSA Th. Evraie nuc : auua aMS ch
Eh PSTAUH BOH. BOH SÔTE3AU TH ME CELLH „| HOMEAE TAT'RAËH LH
dioasu um AXOYASH chu . CR uueaſkkuenn ve TpBHUM, um
AHPE kemaun. Arros AMIOTOPIOAR TRS . AE HS kð HpHMA CE HS
COKOTELIH KA UEĂ Aursockauin. ee ue AS AHTSPERATS AS vacra
ASME AELLDAPT'R . AE HS EOPS CE paueakre BHAPEAE C'RS . Évraïe
BHME : TATRAR HOCTpS MEA ME ELI A MÉPIOPE . Ade LUH Auueaer
uSp'k eSdaerSasn . LH AHPEMA CE „ppaaun acSnph At EPS . K'h
AOMHE3ES EAS 48 fanTS AEPIOAS min M'R(M'R)HTSAS . R'RBSTÉAE TOATE
LH HER'R3STEAE . EAS L'KS AATS 'TpSn$ AHATP'O S'RPRHEMHER „EAS
WES AATS BhpTSTe. EAS L'KS AATS WKÏH . IH ARS LH NHUOapE.
CIIPE CHA4 ASH CTAH „p NSPRHAHTA ASH. cé J'SAH An akyk ASH. KR
EAS URS AATS RIAILA LUH 3HAE KS CAMb. LH AC At MOYTE . LH
„NBIEpE AE A MONTE. LH TPE EAS Ch CTAH KS TÉéAHLA LH KS
codaerSa cn Aan P'RCHISHCS Ac 4kH ASKpAT RS NEAHILA . HEME KS
OVH kuns HS noun Tpkue Ark awk "rara ue: din B8p8, Ka
auce EAS Ac ce din ditoaS ASH. Ac ce „pan KSB'RHTSA ASH um
d'RIRASHTA TA We ce BH4E BOWTEIOPK TA. AE CE AOB'RHAELIH
WAHHA „pH vtpro LH ASAUALLA PAIOASH . LH KACA TAT'RASH TRS .
CÈ TE BPRKMALISAR AIUAAR, KR TOTS MEHASPOCSA TAT'RH €
APAKRSA, Atue CE TE PSIICEPE AE AA TAT'KA T'KS AE À ep,
ASue-re Bepu KS EAS „p dona HECTHHCS LH AHTPS/HTSNkPERSA
AK adapr . .purpS Biepmin HEAASDMHUH . OW € CK'RPUKAPK AHH-
LHAOPS LH TA'RHUEPE KS AMAYS . LH TOATE MS.fRKA . kk EAS RS
M'RKATSA AHTPE LH T'RMBOCkRIIE WMSA . AHNTE M'RXA . M'RHAPIA .
TpSda . A'RKOMÏE . BEUTÀ . petunp'k . a'kark . Kopeïe . dopr8wars . um
AS awka TOAT'R HEAEËPENTATÉ . KR HS FOREIH TAT'RA MiES
JE TAT'RA HOCTPS . AËPENIUE TOULH chuuin ASH ce-un die dpaun

Evanghelie cu tâle. 55

Ataa SH Tar, hevoon MRASAape ASu . Xe. ea8 min mansa HocTpă
sas-u Xe. nansa je 24848 . Gvraïe ane: ce chemuken'h-ce HSmene
TS awk suwk : 4 Su chum cm carnmkenh-ce RS HO HSAMEAE
CAAREEN TAN, KR HTPS FAS BOWTESATS-M'AMS . ce cuukens- ce
qu eSbaereae noacrpe um Airros sowr'kyiopik noaerph, RS ar
moacrp'k nSpe ASnpSpe ch NpOoCAREkCK'R-CE MSAMEAE CAAREEM T'AAE .
HS A'RCA non ce gum pu. ce HS ce WK'hphkck'R CARENTSA HSMEAE
T'ES KS HO, ME ce AASAE HSMEAE CTS aa TRS CHDE HOH koijmoin.

w dipurars mpuu'Tre! ve ape Heuoon Ka ame ste ce A4SAE M
coat RS eu HSMeae ASn . Gvraïe : cn Bi.pe „Nrhphuia TA . TR
pui . FOHAIE À AOAW BERDET'h KS CAABR ANII w'hkpems ce HEC
AXSA ASH um mau (! 1. Mnaa ASH) „NTphpemnae HOACTPE ce
nSTEMS daue npe noa aSn.. 5 ch'kTS 68pS, Ac RS ES(KS)ple cé
AUJENT'EME BERPETSA ASH um „piep'k Mwpunaopă . LUM YSAELSA .
W'EABHHAS-HE enoe MHAA CAABEEH ASH. LM CIIpE CASKEA HOACTPR .
Gvraïe : um ce die Boa ‘ra ka (umn A MEpIo um NPE NĂMBHTS :
KSMS pepe „puepin Boa TA ans um Anotoyok CHRHTS . ama
um HOM AECIIDE M'RMRHTS BOA TA CE dauems . ASMNE3ES Mape-H
um pnprovpa KS röun chemin TR Ch ins. Evraïe : ma-
ak HOA4CTPR CRUHWaca A'h-W HOAW ACTRh-3H . CANIS FORAIIE
vk ue acre dup hoacrpa . 46 € WnS a du T'RPHE ACTR-3H KSERH-
TSA ASH AOMHEBES a TA-H KRINNTA AC ARE . Neanua ASH Xe

ACTE IMRAPE CTRTSTSASH HOCTPS . LM TPESENTSASH HocTpS; um
cursa um ASMHPATSA C'RMUEAE ASH Xe npe enceniie HOAW, um
enpe Biama Ac B'kun . PSTRMS-NR ACTR-3H Îhph WERHAR C'h-HE
KSMEPERSMS KS cbura neanua ASH LH KSpaTSa C'HRHLEAE ASH, ci
ÎUMS rara Ka AO40pR MERE AMBAPE BPEMS rphue Ac ASE.

KR BHCE AOMHOVA : A TOATE BPkRME ch dums rara. Gvraie :

UM AACR HOAW MOÉLIAAEAE HOACTpE. KA LM HOH ARCRMS POELE
Aboð HOIPH . ADEME um ASNĂ BOWTEIODE PENA LH ASK
ara (AS)UTR HE pSr RM CE AACE HOAW, Man R'RPTOCS APAT'R HOAW
KA BpEMS PREARTONH ch duas RR AUIA BA ARCA FAS HOAW . Ka
HOH BDEMS Anca BHHORAUHASDS HOLPH . CÈ nomennpemS DES HS Ba
Anea Hoaw; ct A'RAGDEMS DS AcperiTS DAS . HS na Anca. ama iu
BMCR HOAW At AOMHESES : RA BPEMS daue HOH BEUHPHAOPS HOLUIPH .

AUIA um FAS Ba date HOAW HETPERSTS . Evraïe : nS ne ASE Hou
À Whnacru . Herape CEMS Hou Wamepin . AfpaiThark HS mn ce
KAAE Ch HE ARMS HO RS BOA-HE A MCNMTH . RR HONMTEAE CRHTS
AA EM HOACTPE KPEAHHILE . CR ABEMS D'RBADE Ac CE HE PSTRMS
KRHAS ape RAR RAR (!) pi nene, ce HS „pruni us
AC WRNACTH , 46 KS AIOTOPIOA ASH AOMHESES pRBAdpe CE ABEMS .

56 1620.

LUH ASKPS Aececd'hpiuuiTS ce NpIHMHAS . KT MÉAA ME-AR JNREMME
HCTIHTA, KAAE „| H'RNACTE . LH ATHUHTS Ba du A'TPS WAS.E Meda
ue Ba KRNK Uin-Ah Ba TO'KUE KS AUNTOPIOA ASH AOMHESES KS
P'RBAAPK LH Ac Ba TO'RUE AOCTOHHHKS-H LH KSPSPR AE CAABR
EH C'ATHTR AË AOMHESES UEAOPS ue AAS IOBWTS EAS. Gvraïe :
xukakusa (IL. pn) Apasa ue kS Yanniumr8a (!L xukaun) cn$
KR35 AE JA MEDIC, um CKOACE AAAM AT'RH WMS AEP pate. LH
IAA Ataa Xe. um AAUH MSAUH; Ac HS Me. ce HE H36'RE'kCK'R
non AË Wame(pu) XHKARHE. KR en HS Wapn au HOAW HHAE SH
DS . ue XHKAKHOAS RP'RKMALISAS P'RAHK'R WAMÉPIH enge HÔH .
um ate HEBOE AOPS LH HOAW; KA P'RAHKR INAPNÉAE LUH X
Meaðs um TPHARCTH eRRà, LH EBBA AUUENK AAAM, um K'R38ph
AE ES APRTATR ASH AOMHE3ES, LUH EH titi MESA . LH D'RAHKR
cnpe „peSun Xe. XuaknSan LH NT A dapncen LH MUEAAPR
OV AA enot nepupk ca, tun aauïn MSAUH . AëpeiTask HS AE WaMepu
HE PST'RMS CE HE — ue At XHKA'KHSA RPRAKMALLISAS 4€ TOUH
HE GEMEHT RIM . AE CE HS-An Pr ASH MS EAS ATOS HEMHKR . CE HS
nepuMS KB EAS ue CE OVPHMS FAS AHTPS HEMHKR . LUH HH CE KAAE CE-AS
RA'RCTEMRMS EAS KS KS(B'RHTSAR) ASH AOMHESES (Gvr.):. KR 4 TA
ACTE „NIThpBUĂA LUH CHA4 LUH CAABA A BETA R'KKSASH AMHHR .
Mpanauk HOH aunurk MI ABPHHpE C'R ABEMS OVIIORRHNU A TApE .
KB „PMIIBpaTBA 4 TOTS ACTE TAT'RAR HOCTpS AE .p MEpro . um
nST'RONHKS um CARRHTS . Ac CE SNORRHMh KS KPEAHHLR Tape.
HETRHAHHAS-HE, LUH CE IHM KR XHRARHSAS BpEMS J'BENME um
BP'RÆKMALUSA K$ CHAA TAT'RASH HOCTOS . LH HE BEMS FIPOCAREH KÈ
EAS . anon K'RHAS BA BE.ppH Ji CAABA CA EAS BA Aa KSH-UH ASITR
ASKPSAS ASH BEATA B'KKSASH . AMHHR . — me NON pe AH
Mxauio. BakT 3: J K3. WT POXKCTRS : „axei MCLLA Man .Î. AH
AMHHR.

XX.
1620.
(Cuvente den Bătrăni I, 345—406.)

Cronica lui Mihail Moxa.

Zidirea lumei.
— Lan. 2

Ic. Xe, AenuenSrBa aSmieen AENTzn.

Gsdaern THHARIOBRI ABSUTE COKOT'BANE . IH Ac NSPSPA © nox-
TRUE, sapă TS cSdaer JTRPATECKR, At NSPSPA ACETOIESH KS

Die aia AE

Al

Moxa: Cronica. 57

MENTA, ka Ch aan JURA TNA K'RPUMAWD HU Arp nice n
ASANAUR Ch TE AA NIN; LM ATPEEM Ch tin: Kapiu 45 AOMHHTE
Amro AU tă SHAE as aSc, LUN KSM 48 AITRPAMNT, um
KRUM AM. MON BWM ASA avec PES, CH LUN KS npkyers A6
AAPSDHAE 'TAAËE IAE HE D'RKROPECRR CHAODHAE HOACTPE; MSAUM c'ks
MÉRONTR At AS CHOHCH ann um HS KME3SHTR Ch CHE AAEE Ph, LM
SuSa KS AATR HS UI-AS C'RARHATR, HAT LM HO AL KBTR HE
tere nSTkpA enSHeMR KS AA PR.

Mansersa as ASanezeS de ÎS RRATOPS AECREDRUIMT
ASMÏEN : AE HTRIO durs MEpto dpx cr'kaë, HSMan KS KSR'RHTSA
d'kue, um-a dpxmeenx ASmnezeS KkS dpăckua aSn . xavanrsa
MP EPA HÉNOASEMTR, KR EPA KONEHTR KS'HTSHkperSA; AE
crpăasun ASmnnă, LM Sun ATSnkperSa, um CE APRTĂ Nă-
AVBHTSA, um TPEKS Sa APT.

ŞI Aca 51 : ASMUNX um a Aoa 3H, um ÎS IH AA ASHae
dépio, i-mi nSCe HÈME ASMHEZES MEAA UE-A d'kue + ATSHAE „php
ana, Sua w cSn ce, AATA oc, A C'HHSDHAE TAMBHTSASH . um
nSce TPE HAE MEDIA KA SH nhp'kTre proc.

ȘI rpera n: crpăaSun um À Thé 3H ATSHAE TOKMH IAÉPEAE,
um HSBOAD'RAE, LM B'RMAE, um MSHUÏN, um MIETOHAE, BPRTOANEAE,
KOADIH, NAASPHAE, ASMEPAREMAE, HOMIH, EPBHAE, CRAVRHĂTSpHAE,
aerSmnac, aopuae, um oară dpAMCkUA nămnnrSaSu.

| narpa un: ASMHHX UM 4 Harpa 3H, Mend a NOAOEH
dépioa RS cT'kae um RS AS4adepn, KS COAPEAE LM KS ASHA, At
ce TPE Sa KS AATR TPS aaSaa KSn AkS dana um ch
KSHOACKA Wamenin Rpemnac anawp . ÎlSce npe Rpous man ce,
aa onae Zenen, um aa Tpenae flpncn, aa narpSa coapeae Ac AS-
muwk3ă aSMien, aa uununae Slpoanri, aa maceae Gpmia, um
ASHA Man OC, LH ABAR HATRPACHTS, ASNă Sea ASH ASaue-
368, Kap'k-h „pi PAMASA en.

Sauna 3H: ACIN MEHR à AHHAA 3H HS Epa pe ARAUBHTR
HHMUE W EMTA, HE ATP ANR, Mute | ER3ASX a 36Sp4, um 3nce
ASMHEGES aneacp, Ac dkuepă mem A6 Tor d'kasSa, cn ae die cs-
daerSsa um Ypana AETp'Ană, LM AENTp'Ană EUM POASAR nacepu-
AWD ME 3BOApĂ . At sp DRARMTR TOATE AOBHTOAUÉAE, um die-
PHAE, FAAHHEAE um TOATE PR.ANPANINAE KATE RMBAR pe DAMBHT

SI mack zu d'kue ASanezeS pata RS "oare noavk'reac um
RS dpSaoace mrpusmă, LM RS ASatană AECSRTATR, KS p-
L'RUMTSPA chunuien ASH; um D MHRAOKSA PARASH PARCCRAM
ASMHEGES TOME Ac MPEMENST ME sacre BMHE LUM DS, LM anx

_RSPATOAPE „pi MMHKAOKSA PAOASH Ac SAR NOMENÏN, um Ac AKOAS

58 1620.

CE AMAPTR A NATpă AE ECh A ASME, ANSME l'ewns, um Nuasa,
um Gparsa, um Turps.

D'RKS ASMHEZES WMSA K$ MANA ASH, AE AST, AEChBpR-
LHTS-A d'kue KS cSdaer RÏS, LT-H A'RPSH MUNTE CAOFOAR UIH
Npeuenă'Toape npe kunsa WEPA3SASH C'hS, LIH-A NSCE CR CE C'h-
ARLLASIACKR A EAEME, SHAE € XOAHA AE PAR, LH ÎS aar x AS,
ASME KS ANLEAËTIIOHE AE TAHHR ; II-A .RBUM RS TOT BHHEAE pAr-
ASH CR CE AASAUACKR, apă Ac nomsa npeuenSTSaSn ch ce de-
D'RCKR, HHUE KS MAHA Ch HS CE ATHHPAR.

Inceputul Romanilor.
Ac quensrsa Pimarkunaop.

Ga „perknemu à ckpie Ac akSM "pia uim nsT'kpa PSMă-
HHAOPR, AE SHAE CAS AMENSTES LH AS LHHÈTR M'RMAHTSA TOTR
um uwhpu. Acun ASnă npaña Tpoanen, Gnia unmepeae AS Ilpi-
AM KP4a CAS CKAIATR, CAS-A AE CAORO3HCE OLIAHIH, EAR CE MS-
TR KS TOATĂ PpSAa ASH, RS K'RLH CKARIACE, A uaga Keneuïen .
Acuu Gnea K8 K'RUH HOTace k8 HSHCSA d'kuepx BPAXKE LUH ASapă
DAR3SHT, K'h A€ 3HCE CKPHNTR : Ch HOATE At AKOAA CIIPE AnSCh
U'RHR BOp COCH Aa Sh K'RMIIR LH AE CE BA SMNAA MACA AOPh
AE XPAHR, AKOAO Ch AECKAAEUE LLAPR, HP SHAE BA MSPH 0 EHTR
Sr HAR At OCTEHHTĂ AKOAÀ Ch ARĂ UÉTATE . LH ASApĂ AMECTR
HAAGR Atun COcHpă AA ateah K'RMIIR LUH dhupă KOAHEH . Akono
EPA MYPBR, AE W KEMA CRAUNĂ, MSATĂ; LH NYP'RH3HHAR EH, SHSAR
rSeră ckaună, Akuia LI AATSA un UAATSA, ATSHAE CTOHTAPR :
ARSM HH ce AMNAS TAR3SHTSA K8 kceae. Aeun EpSpX ch bată
chapx, RS CKpoaËR rpacă, HPR ra ce SMRUH AE A AURHA Gicu;
EAR W TOHH TOKMA 4. MHAE RH WCTEHH, LH CKpoaŸa WEOCH
Ac K'R38, LH H'KCKSPR WAATAR 30 Ac nSpuen . Gnia quearkce K'h
CE ROph MSAILH NpE AKOAS, um AS3H AAC Af-H 3HCE Ch 3HA/ECRĂ
AKOAA 4eTaTe . A 'kka AMIENS a SHAH, TRMINAXĂ-CE At Bh35 Bonn
AEHTPS AUEA AOKh, LUH BEHH SHK ASNR AE A MRASPE um NSpTa
FATEKRIH AE BĂTA 4 joke, tapă SH ESATSPR EAT'K KS apennae
UIH AASUA R'RHTR AË-Ak ALLHILA, iapă W BSANE xuraknua HEMEPH
NEUIH SAA KO4AA pi ANR um CKSTSpa npe ok Ac Bpk c'h-an
CTHHTĂ : EH-AR ANPHHNR, sapă 14 CT'RHUA; {CR anon BHpSHpă EH,
iapă ta $Sun; Aeun npetenS Gnia, KR KS MBATE CRAAE LUH „PAL
ASATR Bp'kme EH ce BOph „NHĂANA pe AATE AHMBH, um 3HAH
METATA AABXR In ASpră, uaară uerare anSme Aewn . [lu as

Moxa: Cronica. 59

ARBSTh CRAAĂ MSATR KS AOMHSA AATHHECKE KS Aarum, Wanno
um Tsſonwen Gaganrsa un RS aaun AMN A6 Anot xso, um
TOTSH săra Guia . non ce „pnăapă LM AITRPUNPR aon A6
Map . Aha mSpn Gia, can cerarS Aomms dpitoemS flexanie,
wackST Ac KRoedea dara aSn Ilpiamn pare; AS 'neSa er Ts
dirons Tenepr, um pa mănapS un BHTk 3h, um MSDH HEKATS .
Mkuin pamacepx Aoû deuopn, Hemmrops um ausaïe; Hemwrops
AS Ami, . fluSaïe anSuie, um ce cK8ax Heaurroon A Sunce
desopin AS flmsaïe Trou, tapă kot w Bară fAh NSCE NONĂ, LM
nSce xkue: d'kTrens ue Ropn du non ch HS ce Mhpire; ph 14
ce amecrekace KS wape ue; Akira aszu Heumwrops Ka € rpk,
nSce Ac W NASA MRHR K'RHAR HRCRSpă AO rkenn; Aeun npe
Aenea W EXTAPR | TEMMHUR, WP pe ROROHIN n AETRA APR RS
Sun un npe ana Tugepien ch niapă; ph ASmnezeS n KPSLX,
Wu răcu Sub nopapie anSme Decrsan, 1m d'kue BHHE K'h-H
ASCE akachuM, trapă MSrapk ASH Aſsna wmackSce Sh KOKOHR
MOPTS, Ki 5 ou AS ASMHE3ES, A’kuïa n nSce esraum | 4068
Ac desopn . A'kuia ac Suce nSme : Puwm um Pomna. A'kka pe
eRSpă, AOPh A6 epa Biaua RS NOPKAPIH, Ac nui TÉPME LM dSpa.
KS HApISTSA CTpHKkaph TSpMa AS ImSaie, ue ae pa Mou: TATĂ
MRHH-ca . A'kaï-u npuncepă mi-n AScepă aa SlmSale, caS-n RS
konnnun um pSMoun. um AŸAR KB-H CHMTR HENOUH, um AAS-
HAPR MAOATE AE ckoacepă npe Nemmropn AE À ASMHÏE um A'k-
Acpă AS flusaïe aomnia, tapă flusaïe a'kae anSuie MSATX ne
NOUHASPR, AC P'RAMKAPR OUN LUN AOBRHAHPR MSATE AOMHÏH
um uhppu. ASnă aka San Pomana uerare npk mape um dps-
moacă, Ac aa flaamn maux cas fn Prmsa 4708 ac an; un
KS raac Ac ES4HHR Spă: ch ACKRSATE TOATR ASAVE Ac 4eTaTA
ue M ce nSce HSMeAE Pra; Acu KUN EC AC AROAA EH CE RIAMĂ
Psmănn.

Împărăţia lui Leu Iconoclast.
“Înmpmnuia as Aes Hkonosopenrs.

fluecra Aes, kS HSMEAE um RS H'RPABSA Ac 468, um KS cSdae-
TSA Ac diap, ca épa Ac jp lcampia, Ac pSAă avkcpx, ua ră-
cupă Aa Sun nSus pe Cepkn nerSuăTropu Uim-A KSHOCKSPA
KS AAE AOPh AURECTOIN KR Ba mn ATSPATR, AEUM-A KSpapă Ka
Ch ACRSATE Aummin KSMS-A BOPh ERA KBHAh Ba du „Nr
park . Gan an ce barăaSu WR-H Ba ACKSATA, um A Run KS-
D'RHAR ŸS KRSHOCKSTR Ac CHATHHUN IN COCH BOERSAR P'RCHPHTSASH,

60 1620.

LHAUH ațaă axSropie flprarazan anSme Sun Borapuuit, A kuiu
CE P'RAUKR ATRPATR; PR Oewpocie Akka aS3H, ea Sun Acu
A'RCR CKASHSA tun KSHSHA MSHAHTOPIOASH, LUH CE K'RAST'RPH, Akuin
ASBRHAH AUTRPRUTA AE ku; tapă Mea KS H'RPABR Ac AES, Șiapă
H'RCHAHHKA, ATSHUE BeHnpă EH NPOKRAAUH AE COnphn aa uta Aë8
C'RABATERR LH CEHD'RAR, Acu HHUE uepuiSpă ASPh, HHAE APUHNTE,
HHUE BOEPIE AAA AUIRPATSA, EH SUCER ALA : At Reon Ch MOPH
AC BATPBHR JA IMRPARUÏE (!), sapă TS AKIMRAXR HKOAHEAE AE |
RECRPERR um PANE WRDASEAE AE noe SHASpn LH wnp'kijie Wameniu
Ch HS CE .AKHHE A0ph . Gas ce d'ATRASH, NSIOA ACNIHAEEH neno-
LHAOPR HARIPROUÉEH, LH KEMR npe Teonank naTpiapxSA Ac Bp8
C'k-A Anotdirkʒe a 948 eßarsa Aook, PR IMRPHHTEAE HS-H ARAL
HHUE A MORH, te-a SOAPTE „păbpsură DAS KS CENTEAE CKOHNTSPH .
Gas-a roun Ac | narpiepuie . G) AMAPh cRSAX-ce ASIISA pe M-
CTOPIO, LUH ATPAPR ASNIH A TSpMA AS Xe. AE W CITRpUA LH W HEKA
KM pa Man pă, LH Cp'RIUTA (! L cda-) wEpazsA AS Xe. um
a npk KSPATEH MAHUE LH a TSTSPOPR CÉHHLHAOPR, LUH-AUH BPRCR
BEHHHSA AMaph NpE TOLH koeiumnin KIA CE kuna cHHTEAOPR
WEpAzE, AE-H MSHATA LUT-H P'RHIA RS MSATĂ -RERIRTSPR À Apa-
KSASH, KR MAH BPRTOCR MDE IRPHMHUÏH K'RAST RH ! Gous ce
dkue AS Hapracapn KS p'kAë ASkpSpe AAëE ASH, Eh KOBD'RIUTA NE
MSHUHTOPIH AEHTRIS . ITR €8 Bor aphra KOPESASH Herp'kaa,
BR EPA W BECkPERAR angoane AE CRETA Gogiia LUH EPA CTP'RNCE
K'RPUH ATP'RHCA : TPEH ANTSHEDRAE um "Tpei Min, um Epa à
oară ASavk ghaocoin ATP'RHCE AASHATÉ, Ac AË€ WHHA 4. Aac-
KAAH HAHHH € TOATĂ AMEAËNAIONR, un ia duaocojia Toară
LH AA'RHKSA CKOHITSPHAOD EAHHEIH KS KOEHIHHEH, LH R'RKA
KS TOTSA, TSTSPO) aphTa LUÏ-H ASMHHA KB KSBHNTEAE KA COApEAE,
EET TORMA AUUHIUH AUPRPAUÏH HEMHKR HS RAA d'hpX charsa
AUEAOPA I'RDHHLH duaocobn ; Hÿ'h AMPRPATSA Aces MSATR HÉROH |
CH NOATĂ ATOADUE C'R-H die coun enoe PRSA ASH ue S'RUA, ue
Man BUHE Bp'k ronu B'RATSPR CAS pk npunac cT'kaë; A'kKKa B'38
KR HEMHKA HS Ba 4OAOCH, EA AASCE T'ART'RIKE SCKATE AEMNPEKSPR
AË BECRPERR, Atun APCE noe auen cununi M'RPHNUH „pnpeSnă KB
KRPUHAE jp BeckpekX . 00 amapn 468 RS cSAETR KOSHTR LH KS
MUNTE At iapă EP'RKMALLIE KATAR NarSBă dEdEH! KR Epa
AGOA, Man CKSMIIR At TOATE, Sh CÉHTOKR MHHSHATR AE MHH-
reue At Wiapne in epa „prune ckpunrSpa ASH GOmupr : Haïaaa
un GOAncia . | suacae auecrsa Àes npăAapă ES Mănie mapa
rpeuackă D'RHX ARHră llapurpaan . In aomnu auecra Aes KSa-
HAHTR 20 AE ann.

pre i Ra

Moxa: Cronica. 61

Despre Vasilie Machedoneanul.

Gr enSneatn nSuunea Ac Dacnaie, Ka pa Ac jp Manseaonia,
desopn Ac wenn mecepu, uim Spa poz A6 Ilrku, san cSya
MĂ ATSHME, um cetepa MSMA ASH RO RRAMIIS CTRNAHHACPh,
KOKOHNSA Shu IDE AMDHINE um RENÏA Sun BARTSPh Aran Smepia,
MSMĂ-CA Ah PONI, FAR apă BEHIA, ANOH-A ARCH, K'h DIDENENS KE
€ ceh ES; A'kKka cocn À BPRETĂ, tas um IRDARCH MAHKA-CA
AE ce ASCE 4 LLapurpaan 1m ce W'RHMH pe AA wanenn AF ce
XPRHIA; noanra ASpmia aa w Géckpenx anSme cmerm Monk,
ATSHAE kein CFRHTSA AE FORM MPAUTSASH : JE AOPMH AE HS TE
CKOAM Ch BAH pe AMTRPATSA A KACHR? FAS ce CKSAX LM wmkpce
AA GeckpekX Ac R'R3S SH WAR CHPRTHTOCR RS HEE ARH MhOACE
ASPMHHAR npe D'RMANTSAR roan; ASH n IMRPS w Bea kpe, Art
ce 'TSpnă; ASH H Ben RH À TPE Wapă, LNÏ-H CHSCE ANON :
MHHE AOAPME aula 6A Ra qu AMTRPATR ; ATSHAE MRpCE AFA At-
DENT uma ASCE „p Kacăsul KS MCTE (D) Mape; um akk npewTsa
Sun pare Ac CASXKIA A4 Sh FOMPHHR Mape Aa KeMa eur
duanus, Akuin Akarpă Aa Botapunn, eaS-an nSce KOMHCR ; a'TSnue
AASCEPX ASH Muxanas (AMTRPAT) Sun BHAHBÏS np'k ES Aaph
AE 4 Mucups, um H8 ce AAA HUME C'h-Ah NSATĂ JAAEKA, sapă
Oewănanun enSce_K'R ape W caSră E'RPEATR, LM ÎS ATSH4EUIR
Kemarrs Bacuaïe, Jeun npnnce KaASA Ac Sorks ua um JE RAEKA
um aacpră K'ATS-H ÎS noa; ATSHAE-A NSCE KOMHCR Mape LM
KSPRHAR COCH um NOCTRANNER Mape, LUH-A doapre 1BTA AR
parsa, um A’kuïa ques a Spun npe Fapaa . Muxana 68m
IRŞIA ZRORSDHAE um BÉDHAE um MRp pie; ATSHME Bem SHk
mkerunen Acu cnSce ATRPATSAËN Bu PAR Raprumanin mapa;
FAR AËDENTR Ch HS ce cae ROM LM Ch HS MRPACkCKA KOKSA,
APE AC cĂRpumă W WPAMHAR Me epa S'RERSTAR Ac Sun dmao-
cod, Atun RATS ph KASTA „prp'ănea TS ph KSHoae die
Ac e aarSpu a roară aSavk cn ce apk panta win. 00, essuie,
«ară narSaă d'kue Ipeunaopn!

Arsurk Akac Muyana w neoanună a ASH ASnă haenale,
auSme Graokïa, um w KSHSHX esum, unumn A'kAE KSHSHA A
Arkoxule AS Bacuaïe cn die ATSPATR . CD AaTă AKSKA TOATĂ
354, Capa B6S A6 ce „pRăTĂ; WAPEIHME ANSE Raenanktunn ARSAĂ
PE A'RPATSA KR : 2SKAUIM BMME ACT 3h UM EDRTERMIIM EME
KAASA Aa AAKd; Ah 6pa KkTR Ac ce ESKSDR n-a A'RPSH npe
AMEAA KS namaanţin ASH, m-a mSce Ch ie AMTRPATS : Hacnaïe
CTA A6 NpuBia, um KASTĂ AUTRPATSA RS aMaph AS Hacnaie ;

62 1620..

ATSHUE CE CIMHPE LM AASHĂ WATĂ LM CE PRAHKAPR ATPAIA
HoanTe Ac Suncepă npe Muxana, K'h-Ahk abaapă MAXMSPh AE
Ruth A4 AIJépHSTR, Atun HS ce nSTk anăpa, ue 5 KSARTR
ako4k . lu 48 Aounnre Ankana pnpeSnă RS mSmă-ca 14 anu,
apă „peSuin Î1 AHH, LUH-A ATPONAPR A4 AURHARCTHPE JE W KEMA
Xpuconoan, ARATR MSMA-CA; aula epa a ASH Muyanar Biaua :
HSMAH e BR LH A'RHKA LH ZKSKa.

XXI.
1620.
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de judecata.
(Jasi 7128.)

GS BSmn (?) KOCTE B'RTOK BEA ABOPHHK Asanku SEMAH . H
HHKOApE REA ABOPHHK EHIUHKH 3EMAÏ . À ASMHTPS Oa REA NOCTEA-
HHK . H HEBOXKATKO AOTOËT . H ASMHTPS ASIE ABOPHHK TAOTHIH .
H SAHKO UIETpap.H HHÏH FOAKPH WT ABOY Anns ero MACT,

GKpïem wi MKPTSpHCHM KS urkera CKpHCOApE A HOACTP'E .
KSM AS BEHHT JHaHHTk HOacTph . K'RAST'RDIH AEAA CB'RHTA
M'RH'RCTHPE AEAA XSMOP.KS8 SH zanne Ac ANRPTSPIE S'RKST AE
TPH$AN NOCTEANHKSA . Win CAS M'RPRT At dau AHAHHTÉ noa-
CTP'& KS PSCKA K'RAA'RPSLLIOAE . COPA ASH TpHdan NOCT . NIPEHT PS
CATSA BA'RH4KRHÏH Ch ASK At MOaph A ZKHAKÏA UE HCTE A L'RHS-
TSA AOPOXOIHASH . LH MPEHTPS AOWS daauH At BÏH AE KOTHAP
N Akasa neknSASu . 3HK'RHAS KhaSrhpin . KR ARS AAT LH 148
MHASHT 'rpudan nocr.KS AUEA CAT LH KS aukat ASW daaun Ac
gin . NYEHTYPS eSdaerSa ASH LUH a wionnumkein (1) cane. 1H ch ac
ak(%) NAMENTE A6 4H ATPA AH. UM auen zanne EpA S'RKST AE
TPHSAH NOCT . taph PSCKA K'RAA'RPSLIOAE . AS Ghe. Kh AMEA CAT
WCTE AHDRNT'R MOLUTE EH . LH CAS BEHHT „pH napT'k en. AEUH Was
EPST C'h-A AR K'RAST'RPHAOD . AEUH HÔH AM ATPEBAT FPE K'RAS-
L'RYÏH : Mau IL'RHST AS IRA ARMS AUEA CAT . 48 BA? Hÿ'h EH 48
3'KC: KR HSA 48 MAH IURHST. AEUH HOH AM COKOTHT KS AHPENTSA
LH AM 3'hC PSCK'RH K'RAA'RPSLIOAE Ch C(R) TOKMACK'R KS K'RAS-
rnpiu . cm HS CTPHAE Aapk 4 P'RILHHE-CRS . AEUH PSCKA e'as TOKMHT
Ac BSH'R Bota EH. KS K'RAST'RPÏH LH ARS AAT aATS car aNSme
XPHHKAHÏH noe uita KS AOK AE MOPH „pH KHAKÏH . AH L'RHSTSA

J

Călătoria lui Sith la ralu. 63

numaoo uim ARS anca um awkaë AOÛ dan A6 Bin Aa Ro
Map . e AMECT CAT acre Anphira KSMIBPETSPR ASH 'rpndban
ne. AMpenrS 7. Ac 'Taaep . Ac K'RASIRDIN CAS TORMHT . LM
as ASar ameer car um BASHAkHIN HS ARCAT en. Khin as docr
um H'RMASUM . LM avea annie e 48 an dar Ar Than
nocT . ELEC AAT K'RASTHPIN AFA-AM PSnTS . Lu SH nenneon
AC AA PAASA BORA, ainu APE . LM CAS TORMHT Anatennte KA Ch
MANET Man MSATS a BP K'RASTRPIH pe PSCKA KhAA hp5-
UIQAE . HHAM tă pe K'RASTRDM . ME CRU Mle AMEA CAT KRASrhpiu
AUSME Xonnkanin KS AOK At Moap(h) AH AKHAKÏEA . LM awkae Aow
daaum Ace mie AH KOTHAD 4 NHCKON . um ch dans namewre ASH
Tpndan noe AMHESRS HPTE . 1ăp'h MMME BA Man CKODHH Php.

Ch KE HÉPTAT Ac AOMHSA AMHEFRS . um A6 nokvera MAHKR
um Ac roun ekemink ch Xxie "peak um npoxa kr wer Fa
BTA AMN . A arkera RP TSPHCHA KB “RETR cKkpHcoape 4 HoÔa-
CTP . nuc S tac RA . PRM . WA . Bi. AM.

XXII a.
1600 — 1625.
(Ms. Acad. Rom. Codex miscellaneus.)

(Monrerk aSu Slaam um a Green.)
Călătoria lui Sith la raiu.

Eva povesteşte:

it ov aa Anar adm um cn ASce. un adax npe aenn
(AREA corect. marg.) USHPAT um S-A znͤet ASH RAM MEMHRĂ . Npe
KSAMS-i guckce AS „NuepSa „MIM AASCE pe AREA uma NSCE 4
AOKSA me Ch Riamă plin . ATSHAA HACKSM NpE CHOR . LM 3HCEñ
KATOÀ AAAM : S-a mac PRS AOMHSA MES . KR ATX 4 AGKSA
AS AREA HACKSM AATSA . IÏ-H nScepă HSMEAE ASñ : cnon.

frsnua aaam ch pACTH um 3Hce : Ti! TS MSrape .
cSdaersa amies cn Ansunnx Aros AMINE . PR CO ucr: TR
MES! 68 mă Roi ASue ap pAi . um A6 AROAC RÉ aASue wäpeu
de. BEA R-BEpit um TE Repu oAnxun.

Saam Sice : o hmbae! KSM CR ATP TS 4 pân? HS ama. HS
AMA. ME Nâcă A NPOTHEA PAtHAS LM NARHYM . Acapă KSM-RA

64 1600— 1695.

HE BA A4 ASMHESRS AHH NOMSA MACAHHSASH ch BR3S.KA AOÂPR
MH CAPE MĂH NO'TOAH FO4A4.

(Ditoa C'RS CHO BCE: AE UE ROAËLIM . W ILROHHTEAËE HOCTPS ?

Tadmk 3hce : 0 Șiloae! Mape ROdAR AM . K'RHAR rpeuiiii 68
um AMAÏKA BOACTPA . ATSHAA ice ASMHEZRS : AMSALLH-CB-BOf
CSCHHHHAE TÂAE un NSpSpk ATOS rOHKH KA CR NETPÉAM. Ad-u RON
WE CR AE ROAAE. SNĂ. ROÂAR AC MHEMX . AAOAW . ROAAR AE WKH.
ASnă awkak AAAATE TOATE. APR MAHKAH BOACTPE A nec :
nSpSphk ERPRATSA TRS Ch TE EHPSACKR . LH KARHAR REP MALE
KOBOHSA RS MOÂPTk CR LH CR KSMNIAHRCKA . LNH CR CKSAR
CHOR LH ch ASCE KS MAHKA CA A pân . 1H R'K3S ÉBRA © ap
KSMNAHTĂ ME CR KIAMĂ POPTOHHA, TOHHHA, PE diio-C'RS CHOR LUH
CTATS AE SHC KATPR ARMOR : W iapă! Su aASult amine.
KSM TRM KPAHTR RS MARHHAE AVRAE . K8M KSTÉSH TS AELKHAE
rSpa TA CNE WAMSA VE HCTE anse npe KANSA AS ASMHEZRS ?
CAS KSM TOUH păANKH AHHUÏH TXH acSnpa ASH? aTSHua diapa
PACNSHCE kKXTOM EBBA LH 3Mce : W ÉERO! . AHN THHE CAS jun T
KSM KSTEZAU TS AELUKHAE rSpa TA cnpe MARHKADE E-U tic LME ASM-
uezăS Ch HS MAHAHUM? . AËPENTR avka un is AE RO kork um
nipe henooða TRS ROM MARHKA. HPR ER BA SHAE AMIENS A MARMHIJE
FAdCSAR ÉH ch ASSHA AE AA pĂCĂPHTSA coâpeaSi NĂNĂ Ad
an$c. um 3iice (RBA: © AMAp ME AOMHSA MES! Ac AKMS NANA
JA BRKR. EAXCTĂMA-MĂ-EOP TOÂTE AHMBHAE . LUN uens a NARHUE
AHAUNTA pătcasă . RS 4ilo-CRS RS CHOR ul APSHKA MĂAPĂNĂ 4
RÂNSA' CNS. rap AJEPSA AH ch apăTĂ Ap. Un AË ice: ME CTpH-
ru? cho gHcE: AOÂAUHE! NĂPUNTEAE MES HCTE BOANAE . WIN A9-
prkupe Ac ASa'uana păcasit . um n6'rkue ch BAză AH NOMSA
MACAHHSASH . AOÂPR KSM-EA H C'ApE Mai TOTOAH koana AS . apă
„NuepSA Bee: © cnoe! M'RPHNTEA(E) TRS aAam HS dpe Aki . KE
KR CAS ANPONHATR HAEAE AS RĂTpPĂ MOADTE LH CRpRUIHTSA
HS BEHATR . IUN ÎpăMCE AHH TOMBA UEAA JE AUNTp RHCR MĂH-
KACE AAAM . NENTpS KAPEAE NOM 38 COHÂTR AHN PA . IH A'KNE
ASH CHO .CHO ASCE Aa AAA . sun BEA3S LUH KSHÔCKS LH cSenună
Tâăpe um AMAETH KSHSHR . unir n$ce | RĂNI . LH R'K3$S MĂHA
ASH ASMHESRS ASRHAR CSAAETSA AS . LH R'R3S EBBA. Ai
HHILA KS AAAAN KAAHHAR TpSnSA AS ANM . IUN BAR3S Thé
Ep MiHHA ASMAHH ANPHHCE E MĂHHAE CAAE . LH KĂSTĂ CHO
enpe vepă . LUH BX3S CSAETSA asn ANAM CTRHAR ANPOÂNE AE
ASMHEGRS um MBA MAME AE e A Ch pSră neNTpS aAam . LH
RĂHAR Ch CKSAR ApXarran _MHX Han ATSHAA "TO „puepiu TA-
RăpĂ (1. -KS-). ATSHUA Ch MACTHEH ASMHEZRS LUH-LI THHCE MĂHA

Paleea. 60

CA At ANSKA CSdaersa abn AAAM . LUN DEMI pe end A
ASw 'rpSnSa AS uma ASce 4 AOKSAR e ch KÏeMd regoena nAdTa
um KAHAR CĂNĂ rpoană . AUEPSA cămnă rpodna . um 45 raac
AHN MEDII AL TPĂN: AAAME! AAÂME!. EA SHCE: 46 tacTe AOAMHE? . ASM-
HESRS ce : KES CHSCS-L-AM LME. Ka AHN NĂMĂNT EAI LUM sapă
A ORMANT épi m'kpue . sapă nămănTSa(Sn) ce : AA TRS AHH-
Tp'aae Taaë lle AAS4E A TOATE! . aula proonaoa noe AAAM KS KS-
HSHA 46 epa 4 RÂNSA' ASI. emma KS raac CMEpIITh Ch pSra. KATOA
ASMnEzĂS . un rpăna : AOAMHE . IMRPHMTEAE MieS! . npnnakupe c8-
daersa MieS . um ama ASNR AAAM 4 LHACA 3H TAEKA RÂNSA chY.
um uun A'kAc cSaerSa enS AS ASMHEGRS . LM AKOAS „prponăpă
noe exRa AXHră OA CS AREA. LM akoͤno kotenð SH AEMHR ANM
KSNSMA ve épa 4 kansa ASH and.

Gaasx AoMuSasH ASMHESAS LUH MAHTSHTOPIOASH HOCTPS
le. Xe. NTpS B'kun Ac ku. amina.

XXII b.

1600 - 1625.
(Ms. Acad. Rom. Codex miscellaneus.)

Paleea.

Povestea lui Melchisedec (pag. 119—140).

EP Zice AXuntzxb KETOR ADAM =: ta ES RO nSue
CRATSAR MES KS Tine -NTpS TOATĂ PSAA AE ARMS um NĂHĂ A
mkuï . um re BO BACRI pe THHE um Repñ dû saceuTs . lu A6
AKSMR „patine HS ga dn HSMEAE TRS ABPAM . dé aGpaam Bă fi
HSMEAE TRS . DENTPS Rh NĂPHHTEAE Ch CNSHE IMRPHATE à MSATE
AMA BA. M'RDHATE AAËC LM M'RDANTE AHAAT. HEÏTPS KR M'RPHNTE
à MSATE ANM BI "TRM nSch noe "THE. Kp'kipe-TE-RO mm TE BO
jMSAu dodpre . "le axSan à aennsa TXS . UM À BEUIAANTE
CKSANTE AC MSATR NPEUR . À RME LH BUN UM EPAAIOA AMĂNĂ .
um "Te cSe 4 MATSPA oamapieii um CTA per niârpă um cTpură
A TPE Wph : MAME Bin! MAME RU! MAME BRÎNL. um Ba cum AE-
enpe adrSphk mxrspeñ Atenot MIA3Ă HOANTE . ELH-KA SH WMk

CRABATERR . KS SHPHAE Ac Sun KÔTR . um KS M'EPSAR KANSASH um
GASTER, Chrestomatie română. I. 5

66 1600—1625.

KS BApEA IM'RHR AA MHUOApE. APR TS Ch HS TE CHA A A'RHCK .
un ch TE CKOAÏ ch TA SHTHAE ASH. tun c-un păzi IMRPSAR ASH
um CR-H AH MRĂHE Ch ANRHRHUE . LUH BHH Ch B'k.1uH TE Béph
RACEH A ARHCR LUH BepH SH BACEMTR

fluecra Meaxhcenek ch CNISHE ăpă AE TaTă. SMPR AE
PSAX . ackmene ACTE STOASH ASH ASM'HE3RS . MAHKA CA ch KÏAMR
CAAHMSAR . NpE HSMEA(E) METRE EM. PR TATA-CRS Ch KIAMR
WCEAEKh . LH HACKS Fi desopii . HSMEAE SHSA CÉAEKR . LUH HSMEAE
HEASA-A-AATR MEAYH . AA APARTAPE EP LUH avea tun eră 469 (2?)
WCEAEKh EPA HÉTIOTR ASH HEBPOAR . HEHTPS AAA ch CRADINASHA À
NGAÂTE . AE AA HEBPOAR DÉTPERSPR AMAR PARLHHAR . „pă BHPSHA un
NIBpĂNIA BABHAOHSASH . K'RHAR 45 TPSHa AE 3HAE . 3Hce
wet atub „Nbpar Șitoasii cn$S ASH MEAYH : dioae! EA 3HCE : dé Bel
ch 3H4H piine? Li-H aice: AS-TE aa VIOȘAA OHAOPR HOUIPH A
TAAHAEĂ . LUH-M 448 . o. AE USHuĂ KA ch JSHTEMR KPTEX . Mapeasñ
kpon ASMHE3ĂS . LH MÉAODPA-A-dAUH K'h AM H'RA'RKAE ASITR avka
ch Mkpyem Aa Wâcre . flukera aAſkka 4834 MEAYIH npegerie
ATP ata HOANÏTE EPRHAR Ch MAHHkKCKA CASXEA LH JERLRTSPA
M'RPHHTEASH cn8..prp'awk noariTe epa ASHA OdPTE ASMHHATĂ .
LH CT'RAEAE crpăasuia doâpre . awkera Aha Bh38 MEAXÏH cn
MHpĂ . LH -TRHAH TPS CHHE 3UBĂHA, : WX! npe ue ASkpSpii dp5-
MOACE wanxurkiue ASMHE3ĂS . BĂRĂTOpIOAn 4 TOATE! ASur-MĂ-BOH
AE BOH CTISHE I'RPHHTEASH MÏES . MAH BHHE AdECTÉA ch HA A LR AR
KPRTEX . AERKTR BOBHAWph . HEAOPR MSI . LUH CSp3H . Man BHHE
Ch ANSUEM LUH Ch USHrEM KPTER ASMHE3RSASH uepeck8 . Tarx-
CARS Aſkka 483 aukeTA ch MANIE. LH SHCE K'ATPA ARHCR KB
USPRAMANTE : YSPS-MX npe Mépeaë Mit ASMHE3SRS . Ka HS KSM'BA
CR CR MĂNHIE CIIPE MHHE LH CR Mh 3APOBACRĂ . Idpă AKSM' TE
ROH USATA LH TE ROM AA noe THHE KPTER FATA ASM'HESRHAOPR
MÏEH K'RJE K'h AA SCELLR EMKAELUST'R CNDE MHHE LH CNpE ASM-
HE3RH MH.

Aeuñ — CR MEA XH A MAAHAER . lp TATR-CRS ATPA
KATPA ANTRPA TR CA CAAHMA um roxu: WTA 68 CRHAÏH Ka a noe
SHSAR AHH desÔ pi HÔLIPH C'h-A USHrTEMR . LUH C'h-A AĂM RPTER
MAPHAOPh ASANHESRH . apă „Apă ea ITA Mali EP'RTÔCR npe
MEA Xin . AEKĂT npe CÉAEKR . LUH KS TARNCR 3MCE : K'h3h Kh BE
cm USHrA npe KEMTR diioa MieS ka Ch-A AA KPTER ASMNE-
3RHAOŸ HOLIPH . ATBPATIAR 3HCE : Ch NS die Amă . HE ch aoðn
KRM COpuă . Aiun apStikapx LUH K'RK38 co4pT'k cnpe ditoa E ueA'
Mai Mu ANSME MEA KI . px kA LIHS AUTRPAT'RCA BR BHHE
MEA Yi AHH MAAHAERS . BHCE KRTPAR AIOA CAS . CÉAËKR : WTR dpa-

Paleea. 67

TEAC TRS MEAȚII BA Ch MOAPR AL MAHHAE TRTRHMTAS Ka
ERA AR noe „pe KUPTER . ME TE CKOAAR AF MAY TPS TAM-
nunapk ASH. ui i enSne AS Ac TOATE . Ch YSTR ATP'AATA NÂpTE.
KA Ch CĂ HBERRACKA Ac PAMASAR T'RTANH-CRS . Adult ch CSA
CEAËK um Ch ASce ATP TAMNHHADK parea ensð MEA i. apă
„năparSan 3nce warpă nSr'kpunuiit CH um FATĂ TÔUH BOA-
pi : sară 8 PAHAÏR . Ka Ch YSHrH npe ion MES vea Mai
TRNĂPI . AAA PE MEAYH . KA CR-A AHAAUR HKHPTER —

Ilin a'kka aSsnpă Ac uStiriapk „pnăparSasii . ch USpSnpă
TOUR Boapiii CRAN ySure KATE SH ßeuoon ch naaue PTR
BO3HAOPE . NEHTpS KA Ch NTăp'kekă KSE'RHTSAR UN NOLTA ATR-
păTkexă . (M)pR ceaek A ka 'rămnună npe SpATECRS mea VIA
„pi enSce AS Ac TOATE KATE ÎSpă . LUM A TpĂRă AECKRAEKAR
Mea xn AEnpe KAASAR CS LH Ch AFGEPĂRĂ AF BEAUMANTSAR CRS
KAPE-A NSPTA LUH-A NSCE npe KA. um SHCE KT PATECHS MEAYH
(corect. marg. : CEAEK) : À KAASA um XAMHEA(E) LH Wameniii . Lu A9-
BHTOAMEAE LUH TE AS K'BTPAR MRPHATEAE MES . WPR ES MB BON
ASE KS AMACTR YAHHA UE AMk acSnpă SHAE nark AB Ea Mn.
um AKOAO RO nerpkue . NENTPS Ka CR CRÂN A AMA MOAŸTE
AMapă . CEAËKR ASw TOATE kare 4Spă aa bparecăS Mea ţin un
Ch ASCE 4 METATE A CAAHMR K'RTPAR IMRPHHUÏA CHA . apă MEA YH
era At ACKSATA DARHCSA LU T'RMPSHpk ue ch RAA A HETATE.
neirpS detopii de ap'k ca-n USNTE . um Epa TABUABĂ MSATĂ
ATOS roun Wameniii . um aASHapă dieuvre-unne KATE SH KOKOHR
AA CS um ÎSpă Ac TOM . M. Ac KOKÔHH . LU CTĂ AC Anii Ta
npe AUPBPATSAR CU uSnris detopSas ca. Ch-A aRă KHÎTER
s63mA6f . ASnă awka cn ySure uim cit npe desopiii ci. trapă
MEAN CTĂ A NPOTHEA Mereni . A MărSpa ve ch RIAMĂ Ar
MSan , um auinn mărSpe Ai nSce mea iii HSMEAE caewnSan ME
CR SUME. MACTE. K'RUE RR AKGAO abax MAX um Sri Ads . un
R'ABRHAR TSpespapk verăuiă . WÂTĂ um KESTAR CNDE ÉD . LM
KS AGKPAMA SAR namănTrSan . cSenună _doaÿre TAPE. um ABRRHALR
WKÏH CH CNE Ep. CTOMTR ama: cENUÏA Ta ap AÉM'HSAR
ASMHESRS . eaa ve A SARRSTR MEpIOA. LM M'RMAHTSAR . COAPEAE
um ASHA. LH CTAAEAE. MADEM Mie KR CEHUÏA Ta tp Mai Mape
AE KATR TOUR ASMHESRMN . K'h ASKPSDHAE TAAË ABE APATAPR
nSTkpă TA. Ac Ac TE WAHX HEIN cnpe TOATE AWkKCTA . LM A€
Rep cn Mă Ban à du mepeSan TRS . HS pate d'kpepa ma.
JE MR ACKSA TA A MacSA AMdÉCTA . ka că niae HETATA KS Bozin
um RS TOM MA UE KPEAR ATP e, (ur A ka ÎS Sean
Sa astera. adieu 5 KSTPEMSY mape A HÉTATA CAAHMSASE . LH

5*

68 ca. 1625.

AË HĂNpăcHĂ Ch KSTPEMSPR LH CR PACRIH TOATĂ JÉTATA.
um ATHUH M'RMARHTSA noe TÔLH UE NETpENA A HETÂTE . (M)EA'YH
A'KKA E'R3S AÉPHKOLATAR KA auk . cn MHPR . LH ch TEMS AE
ASMHE3RS SARKRTOPIOA UÉPIOASH LH AA M'RMRHTSASH LH ch
CKSAR LH CR CSA A MhrSpa oTamapien (!). A'kkoao ch noropx
LH TDR A aarSpk AURTSPER Atenpe Mia3ă-HOari'Te . un nerpek$
AKOAO . M. AË AHH.LUH HS BOPOBH KS Oamenii . HUM cun AE AKOAS.
46 Epa AË MRHKA MSr$p LH MIApE C'RABATERR . LUH BA ANR AMH-
Tp'SH H3BOph . M'RHR K'RHA ÎS TPHMHC AEPAAM K'RTPA A'RHC$BAR .
Npe KSM „N 3Hc'kce ASH AOMHSA ASMHE3RS.

XXIII.

ca. 1625.

(Aeroniceuiae umpii Moaaokii, Vol. I. lamii 1852, p. 93 urm.)

Letopiseţul lui Ureche.
Amin whpăn Muwanoeïh un RÏAILA AWD AE
Tpurspie Ovpékn . Bwpnuk mâpe „pn Mwaasea.

IlpeAocaceie.

MsSaun CKPÏHTOPH CAS HEBOHT Ac 48 CKPHC PRHASA LH N9-
RECT'R I'RPRAWD LH 48 A'KCAT H3EOA, NPE OVPAM'R, um BSHE LH
D'RAE Ch D'RMRE ASHAOPHAWD LH HENOLRAWD, ch AE KE u'kAE
BSHE AE „PERU RTS, Hp J'KAE D'RAE KA Ch Ch NOATR EpH, Lun
CR Ch COKOTRCKR, LH ueawWp ES8HE ch OVpMk3E. lu aauin nuz-
MSHHA, LH ACRMHARHA, um CKPÏHHA, KSM LH 68 lpuropie Ovpkkn,
Kape AcH MHAA ASH ASmne3nS um aa AcmnSaSu Mes am docr
hopunk Mape, KS MSBAT'R HEBOHHILUR AM UETHT K'RPILHAE LH H3BOA-
AEAE, um AAE HOACTPE, LH MEAWp CTORHHE, um AM AAAT Kan
LH PENA TSp'h MOLIHAWp AE OVHAE as H3BOPĂT A MAp, LH
CAS NMSAu RT, LH CAS ARUHT, KA Ch HS ch „NHede AHÏH EH 'Tpe-
RSUH A "TOATE WRPHAE; LH ANOH Ch NS Ch NOATh IH ME Cad
ASKpAT, Ch Ch ACEMHHE YHEPEAWp LUH AWBH'TOAUEAWp HEAWD MSTE,
un hp MHNTE. Suta OVPAMRHA, LH MEKAp KR Ch AŸAR LH
AE AAUÏH „peemnare ASKPSDHAE L'RPRH Muwaaweïh, anSkaTS-M'aM
LH ES a ckpiepe „penn'TSpa, LH AAAOC$SA, Man anon un CK'RA EDR,
KAŸE Ch RENE Kh 45 REHHT A SHARAE HOACTPE, ASR KSM 48 docr

Ureche: Letopiset. 69

NTBICA BPM Un D'AMANTSASN HocTpS a Mwaawanin . Ba Sa
Ch TRAMINAR AF CHI UM AAAOUE HOYOIA ANÏH, um apa LM Ac
CHE CKAAE um Ch Andunrkztk, ama CAS anawc un Mwaawaa,
RAE MAN anon AË A4 AATE LDH CAS AFCKRAERAT, um CAS ARAT
AC CRDP LM ph A SHARE . use MEPRRHA, 46 AM „MAp Tar
KS HEBROHHIh, Ki HS HSMan AFTONHMCELSA HOCTPS, ME un W'Rpun
CTPHHHE AM MEPRAT, KA Ch NISTEM Aaa AAEE'RPSA, KA ch HS AR
adas expinrwp Ac KSGHNTE AELAPTE, ve Ac Apknre; Ka akrro-
NIHCEUSA HOCTPS EA MOAAWBHHECK Ala CKPÏE Ac Ne CKSOT, Kh
ME Ac Biata Awmnnawp ape 48 dwer TWATR KAPMA HS
amkue, ne KSAM ASKPSPHAE Aen ABSHTPS cm aakkrek, LM ne cKSpT
CKPÏHHA, um ACEMMRHA, AC A4 AMENST m Ad AOMHIA ASn
Iimrps Boa(m) Pape, um e'as crăne; KR A6 ante „poate Was
Man enone mnmenk . Muue cere a cm Mupape, Km cxpinrwpin
HOCTOM Was ABST AE OVHAE CTORHYE KP; K'h AC Ad ABKSH-
Topin ANTI H'AS A$AAT CKPHCOPH, KR HAS A'RCAT, KA Hélié
WAMHHH eaurkzau, um Man MSAT nooium um HekhpTSpapn, ME
um 6H AS ekone Man MSAT AëH BACHE um Aen noB'kipm, ue 48
aSguT SHSA Ac Aa aaTSa . Gap cKkpncopnae crpraumnawp cKpis
np'k Aapr um Ac AUSHC, Kape 48 WCT D'REHHTWPH LH XPEHHU
HS nSman aat cane cm ckpie, de um v'kaë crpinie. [ln Ac axoaw
ASHA, MSATE, LH AMNMHAS-AE KS AAë HoacTpe EpkMH noTpu-
BHHA, um AM CKPHC AUÉCT AHTONHCEIL, KApDEAE um AC HS Ch Ba
NOTPHEM NE Aa MSATE AOKSDH, MEA UE BA YU RS MHHTE, FRHAECKS,
KE HS MH Ba EHNSH; KB A MSATE won WMSA Feſsum share 4e
B'RAE KS win CH HS moare Ch AE nSe ne P'EHA, UM MSATE
3Munrkupe . um as ensne Man MSATE, as Man nSuune; Aap wkaë
ACE AEMSAT um pmesbaare Ac arTra Bp'kum Ac ann! “le es RS

AM AAaT, Aa AM APRTAT. Fpuropie Ovperu :
?

Ewpuux mape.

Kan .&.
Petru Vodă bate oștile lui Cazimir.

Asmnia denvonawp aSn Gredan Boa ueaSu AenTars.

fluecr Gregan Hoam 48 anST Acu deuwpn, RSm CAS nome
mer Man cSc, npe Gredan um npe Heros; xapin ASnm moaprk
TATAHH-CES npuuunaS-ce NENTPS AOMHIE, as dSuur Gredan,
bparear ea man mape, Aa Baznmnp KpalSa amer, NOYTHHA
AKSTWP „punporuaa Hokunne ecs ASn IlerpS, um ca-n ce naeue

70 ca. 1625.

KS ToarT"k mapa . Flo Ileros kS axSTop Acaa Ovurspn as anSkar
uapa . Bp'ana Raznmup, KpaiSa aëlueck, Ka CR AOB'RHA’KCK"R Mapa,
LH cm die npe BOA ASH Gregan Boa, WS AAT WACTE, LH as
ATPAT A LAPR, 4 3H AT'RH a ASH WAÏE. In NT RH AH mepuk
kð H'RPOK; Ph MAH anon HS AMRUHT AH HOCTpH, AE HS B'KTAT
Aa KOAPS, inna, konauin AMLRHALLH npe A'RHTR APSM, HS cSpnar
acSnpa AWD, OVHAE n'as HÉPHT Ac KONAUH HS NpHHC Bin, npe
KAPÏH Man anon HS P'RCKSMITRPAT KpaA Raznmup . 4ocT-a8 ATPE
ASECTH POBH WAMEHH Map: sure um T xH4encKH, deuwpSA BOERO-
ASASH Ac Bpakas, um Tpen crkrSpn a pen Bockozu: a Kpa:
K'ASASH, LH a GanaomnpSaSn, un a AïwesASH, um Ho cT'k-
rSpu socpeun. lp AnTonnckusAa HocTpS AE deuwpin ASH Gredan
Boa, ue NOMEHHM Man CSC, HEMHK'R HS CRIE, UE SHUE Kh ASK
AOMHTA ASH Gregan Hoam as Jonnur IOrm Boa, anon flar-
XanApS Hoam, Kapeae ce Ba nonenn Mau oc. pk non Ham
A'RCAT Ch HS ACEMHRM HHue Ac deuwpin ASH Gredan oa,
DEHTPS KR NOATE Ch ie AAEBRPAT, KR HS MRPTHHRIIE KPOHH-
KkapSA Bieackie Aaawp chH, 4e ckpïe NOTHKĂAA ue AS NETPEKST
Grédan Boa k8 axkSTopioa A'kumawp, Ac 48 nepur KS 'Touiu.

Ran . Bi.
Proclamarea lui Stefan cel mare de Domn al Moldovei.

Rina, CaS crpunc măpa Aa AOKSA UE CE KAM'R Angenrare,
wi 48 prRAHKkaT Aomu npe Grean Ho.

Gredan Bou’ 48 eronne BOAPIH LH MapH um AMHUH, um
aan KSPTE M'RPSHTE, PES kä Oeorrucr MurponoauTsa um
KS MSBALH K'RAST'RPH, A4 A HpenTaTe, LH 148 A'TPEBAT npe 'Twun:
cere KS Boa TSTSpWp CR A6 die AOMH? flrSnue Twun RS OVH
raac 48 erpurar: „M MSAUH ann Acaa ASMHEZES Ch A OMHELIH.
[lu kS oa TSTSpwp a'as P'RAHKAT AOMH, um 448 NOMRISUT
AE AOMHIE Ocorruer MurponoauTsa . Illu Ac akoaw as a8oar
Gredan Hoamn ckunrpSa uapin Moanokin, um 48 Mepc AA CKao-
HSA AOMHeck Aa GSukem.

Acuin Gregan Hopa F'RTHHAS-cE A£ Man Mapu ASKpSpH ch
Pam, HS EDR CR ALUEZÉ MAPA, WE AE P'RCHOAËE CE TRTH, Kh 48
AMTRPUHT WLNTH CAAE cr'krSpu, un 48 n$c XOTHOUH LH K'ANH-
TAHH, KAPE TOATE KS HOPOK HS BEHUT.

Ureche: Letopiset. 71

Bătălia de la Podul înalt la Vasluiu.

Ace acerura u3enA n à ASH Grejan Boys Kk8 TSpuin aa
Ilo sa. ua ar aa acas.

A AHSA „3unr Gsaran Meg mer, „MrhparSa TÉPMECK, NTp ap
MBA, WACTE, PK A6 WAMEHH, um WACTE TRTRPkCEE LM MS
varkers, ch Mkprmh KB Paasa Boam, 48 Tpnmue acSnpa ASu
Grreban Boa . My Grejan Boa aha, wacre rara M um
Akum uen gennee prp'agorop kö Bswbuxn „e Ar aa Baznmnp
Kpato, um OyurSpn den AosBHAUCE Ac Aa AMRTIAUU, koalon oyu
rSpeck € A'kS eur „puannre An ce At Bacasio aa [lo asa naar;
npe kapin 48 enpSur Gréban Boa, HS ama KS Berea, KSM RS
mepepuuiSrSa ; KR TRIO 45 er „peur ABS fer MRPAKOANT
sipăa necre TWT AOKSA, ARS CABENT Kali "TSpunawp en YHH-
raum, um anon AIOTRHA, LUM nSrkp'k dk ASmnezeacih, KSM ce
Bpa TOKMH Boa ASH ASmnezeS KS a Wamennawp, ama HS KSnpunc
npe TSpun w nerSph, KT HS ce BEAR ovnsa KS AATSA . Lu
Gredan Bon Tormuce nSurinen wamenn Aecnpe ASuka B'paaas-
ASH, Ka C'h-H ame KS BSUIOHE LH KS TO'RMEMLE, A'RHA CEMH
A6 pa36ot . frSuue wacrk TSprkckh, ATOPKRMAS-CE Aa raacSa
BSMIOHEANUB, LUH „ANEAEKBHAS-H LUH ANA LM ASHKA, um akontonn
AS-H LM HEFSPa, Tha LUH cbhpma ASHKa ch 'Tp'kkh AaraacSa BSulo-
meawp . ps Ann Aoc 18 acnuwr Gregan Boa KS Wace "TORA
À .T. 3uaë a ASu l'enapie, OVHAE HHUE EPA AÔK At aum TOKMHpE
WACTE, HHME AC À CE AAËPENT APE; AH AA EH -AE-CHHE T'RHHAS-CE,
MSAUH 48 nepu'r, um MSAUH NOHHC DE Bin neAcerpume; 4H npe ATkKA
npe roun HS T'RAT, OVHAE NE OVPANR MORMAE Ac vin Mopun 48
eronne, um MSaun naum um ennurkun as NEpWT; LM ne ßeuogsa
ASn lcan-Ilama ASna ue-a'aS nonne RiS, A'aS CAWEO3HT, um nSuntear
ABS ASEHANT, um cTkrSpu Man MSATE At OVHA CSTR 45 ASAT.

Mars m8 sar npe TSpun as ASoar „pn goe ac aa Iso asa
„Miaar nun mASpe, um AS ELIMT OVHAE nSpueae ana Ganaïn,
ju unnsersa TSrogin; akoao „pn aeurk acp 48 AaT AaS4s ASH
st K'h CAS B'R3ST EU, Aa ASME.

Hp Gregan Bon noomrrs-e'as ASnm Akniuin KS AMoaAc-
geniu cen . Lu auen „e Ac Aeum, um 48 ronnr ne TSpun man
8 'rpesSr Gupersa aa lonmnuneaţin, Sac ce Ram BaASa TSpun-
AWD um naum acri . In akoaw AkeSnpa GuperSaSn, aa mo-
guaa dk mape a TexSuaSu as oaAnxmer Toïn mac. IIIu ias me-
mur gecre Ataa Grapoeriu Ataa Rprauiona uen zuns akmsS Tsrua,
Ka Paasa Boa Bine 5S wijm acSnpa aSu Gredan Boa, hp

72 ca. 1625.

gecre . [lu purpncranas-ce Gredan Boa, kS une atk KS au
CEH, AS P'RNEGUT AA WIJÉHH A£-H erpunuk Ac cxpr . flrS8nue 48
cocur im Illenapk Xarmansa KkSmHarTsa ASu Greban Hoas,
KS 0 CAMR At WIJIH UE 48 OCT P'RMAC AHANOH; LH „AHAATRUIIN
um Rock [layapankSa k8 aaTe wi, ue ronnee npe "Spun Ac-u
mpexSce GnperSa, a8 cocuT . In agmua, BSKSpie Grrédan je
AH CéH, KSM CE AdAAD'R TOLH NPEMIOP EA, AA Aok AE HEROHE LUH
AE TOHAR, AHAAT'R 48 P'RNEZHT npe Ilenapk Xarmansa Auanurik
win MSH'TENEţu, KS NSU HNTEH CASXH'TOpH, KA BUN Ac CTPAXKE .
Un Ama, Ac wacr'h Pansasn Roux, Sp BupSuun Ac ASn-
TEHH; uit akono 48 nepur um IIlenaork XaTmansa, Man yoc A£
Pxmnuk, oVHAE MSaT e'as nomennr MoBHAa Iilenapin; um 448
ASC AE 4’a8 J'HTPONAT A BHCÉPHKA AHH ASAYEHH ARHTR TAT'R-CES,

“Inumnaermia, Gredan Boa, KR anee'apaT PaaSa Boa
KS wacTk ca „MH BHHE acSnpă, Tenapie MH ri 3HAE, AS TPEKST
Gupersa, uit Mau cSc Ac PRMHHK LH 48 AAT PRIBOI RHTEXKEUIE,
LH AE "RMBE MhpUMAE MSAT'R B'hpCape AE C'RHLE CAS d'RKST. Ia
KS Rpepk ASn ASmnezeS p'aMac-48 H3E'RHAA AA Gredan Hoa's,
ph AASnrenin nepASpn p'a3soWA . AaT-a8 Greban Boa Boie
WITH CAAE Ch MIPAAE A TPEH HAE KT ROP nSTk A mapa Pomn-
MECT; UI NYRARHA Wipienin aASc-a8 MSATR AOBRHAR . In
3REORHHA, Gran HOAm akono IKH'R A CE CTPHHIEDE. OUIHAE
TOATE, aASKRHA, LUH npe MSANH Aun BOtepin Wap Pomnneiin,
LUH AALH WAMEHH Ac SPSHTE, AKOAW 48 n$c npe AH ceh EOIepu
LH WAMEHH AE UHHCTE Ac 48 ROPOEHT LH 48 TOKMHT, AE 48
AECIPRPUHT AHH AĂHARORSA EA MApE W NAPTE AE IMRDRS Ac BHHE
NE Amur OAOKEIH, LH 'Tpeue AE Ah {4 ana Ilsruin, um aueaa
D'RHR ACTH ECTE XOTAp Whpeii ANCAACREH um L'KPEH Pomm-
Hein . Ho mau HnaunTe epa npuue NHTpE AMRHAOSR L'RPHAE; K'h
wkpa mSurenkekk Bpa cm die XOTAPSA ce$ man AH ana Toors-
LISASH, tapm Moaaogenin HS-H Anca, M'RHR 48 EPST ASmneze$,
Ac c’a8 ToKMHT ama. Lu as aSoar Gregan Bou uerar'k Rpradiona
KS LHHST K$ "TOT, ue ce KAM'R LHHSTSA [Srain um a'as AunuT A£
Moanoa, um a8 n8c Ilmprmaagin chu npe B'aauwk ui npe Tea.

flr$snue AHTOPK'RHAS-CE Greédan RoAx, LUH MEPT'RHA, Npe
ana BpaaASaSn pu Sc, uim NARK'RHAS-H AOKSA „pipe B'apaan
LH AHTPE Bacasre, NHTpS avk AA4SA'R un BSKSPIH Ac H3ERHA
KS. Hopok ue a8 BupSur npe TSpun um npe Msnrrenn, as Anuenðr
a 3HAnpe Bucepnka chaHTSASH loan Ilpean'Treun JA TH AH Kac-
ASK, A'RHA A4SA'R ASH ASmnezeS . [pe Spa 48 &'RKST Lun Ka-
ce AOMHEUIH, K8M ce KSHOCKS un NR ACTA3H . [lu wanxnuna

Hrisov de judecată. 73

Gredan Bons aROAC RS Wiſmat caAë, um pREHHHA, KS HÉEOHHUR
A ce SHAMPE EHCÉPHKA, um are Askoſson ve apar KR 48 Pană
Man npe SPANR Lu AHTOPRRHAS-CE AIOTOPSA KPAISABH AFLIECK KS
MSATR AOERHA m, 48 'rpnmne Gredan Boum coain ce, Ac 138
ASc Aa crkrSpn, APRTRMA, ENTERHA ES fan, un ta$ MSaur-
MHT At AUTO.

Han . ar

Pribegirea lui Ureche Vornicul.

Bana, 48 npugegnr Spexn Aorod'aTsa.

„[nurnaermna, Spexn AorodaTsa Ac kennork aSn flpon Boa
um AE nopona 4e 'Tpumecmee npen Onpk flpmausa, HS KSTEFR
CR-A AUJENTE „pn WRpR IIHHA, FAT PpOAR Un PRSTRUN d'h-
RSC MAN HAHHTE „pH AOMHIA AHHTRH, um ARSM 4 Aoa Caph
Man AË Mape kazue ce Ba anska le Aaa e'as amezar Onpk aa
OATHAE ABpPBBAHHAOP, AARHA Foene BPEME LUH KAAË AfLUKHCR
AË à CE AEITRDTAPE LM Ac à ELUHPE Ann hp, 48 JHEBUAT Nÿe
FA3SAA CA, MHHE BA „AHTpEBA À Aoa 3H At A'RHCSA, Ch CNISE K'h c'a8
ASe atac Aa R'apaursTspe.

SIrSnue um HoanT'k 'TOATR HOANT'k um 3HOA AA SA 3H TOATR
3HO4, SSTBHA AS TPEKST mpe aa Gopoka An uaga Aeurkers .
Ho à Asa n capa Onpk flpmamSa 48 mepe 149 Aa ra3aa AS8n
paru AorodaTsa cn ce ch TS'kerh, um HS8-A'AS adaaT; Aeun 48
B'H3ST K'h A’48 A'HINEAAT . Ausars AS KHEMAT pe AAUÏH Kapiu
CAS T'RMMAAT AROAE LUN AS D'RNEZHT ES K'RPUH AM TOATE Nhpunae
Ch npunz Mapuynunac . lp Aa 48 „PH hate KR Spexe AS 'rpexSr
Mucrp$a, um c'aS AEnRpTAT, MAS Man aësT ven daue, de cas
amezar Ac AS UMHST ckaSHSA man aa genupk asn flpon Boa.

Mon Foenn Aa 48 "per nerpSa, AHAATR 48 mepe
SHAE épa AAUH BOIEPH NPHBEUH, Ac AS AUJENTAT CÉ'RPUIMTSA : AS-

KpSASH.
XXIV.

1626,
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de judecată.
(Tärgu-Jitu 7134.)

Non n'apr'aaarn Ar. À roKrða IIOASH . aANSM(£) repre n CTOUKA
OCT . n AEMA KSAEUSA RS. RI. IM'RTAPH CKPHC-AM agacT (5) 4 H9-

74 1626.

ACTOR KAPTE ce C(E) ie KSM 48 BEHHT MHAWIL AÔT . HAHHTE
HOacT'Rp Ac CAS IM'RPRT K8 PaA(S)A A'RMHSA M'EHTPS SH kaa 44
wnpen AA none. KSM 48 docr ASAT MHAWIL 407 „E. Ba
KS RÏLEH M'RHTPS W A'RTWPIE ue AS OCT NARTUT MHAWUI pAAa-
ASH (!-AS-). Hp PpaASA 48 ASAT KAASA wnpen. AE a'as AAT A4 AS-
MHTPS OCT . KOPEHCKH . LUH repre NOCT . 4€ 48 OCT FHPAPH AE
pouin . AEUE 48 AAT PAASA AUEA K4A . M'RHTPS 8r.r. AE à ASH
ESHR O6. Win 48 3HC KSM 48 OCT CR AC WIDE AMEH BANH. LH
að ASAT AMEAE . E. Bau AEAA MHAWLU AÔT . HP AKSM AUEA Kaa að
NEPUT . AEUH MHAWUI AOF . APE HEROE AE WNIPE . . . .. AS REHHT AE
CAS AanSkKAT At PaASA . tap PaASA W8 cn$c KS rSpa ASH . HA(HH)TE
HoacTpe(!). KSM 48 AAT avuta K4A 4A Wnpen À MhHa AS KOPEHCKH .
AEpEnTS Adel HOH KR AM 2KSAEGAT KS TOUL B'RTPRHH woaus-
ASH. KSM ch Maprh PAASA CE C(E) Mhpackh KS WNPE . M'AHTPS
KAA. Atun AS TPAT PaASA .p Kizeuie AE 48 n$c ne CTAH4SA
TpPAMA . KEZAUI . KSM Bă MEPUE PAASA . AE CE Ba Nhph KS Wnpe.
HP KS MHAWLUI Ch H'AHB'R HEUE W TPAB'R HEUE WIDE HÉUE PAASA.
AUACT(R) CKPHEM . MHC. MELA . MApT — AN . BRAËT ,3PAN .
AHM . KSTELAS.

(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de vânzare.
(Jasi 7136.)

ES AMRNRHA AM OCT NM'RPKRAAE . LH KS UKITRH'kC(R)
ME AHTEAEHA . CKPÏEM LH M'RPTSPHCEM . KS WECT 3ANIHC AA HOCTYS .
KSM HOH At BSH'R BOA HOACTP'R . AË HEME HÉROHLLE . neue „AHIIpE-
eSpaue . NEM CKSAAT, LP AM R'RHAST. AËD'RITR WUEH'R 4 HOACTY'E .
JAM ABST KSMITRPRTSP'R AHPNTE . MIOMBTATE AË CAT ANSME
BAREMKHH npe KEKHI . AH LEHSTSA AOPOXOIASH . KB REUEHE (2).
KS AOKS AE MOAP'R . KB AOKS At X'RARURS „ASH Na’ EHCT'kp-
HEKSA . AEpENT H BOH . LH AEPENT € BAYH KS RHILEH . LUH Af-
pen N WH KS mim. ENT PS T Vr. CAS COKOTHT . Win e'as
NPELSHT . NPEHTP'aUhE AATS-AM LH "TOATE AEp'ECEAE LH TOATE
AAE Mkac.ue AM ABST Ac KSMITRP'RTSPR JAH AMBHA ASH nauk
gucT'kpnekSa . nenTp’aube c-un Yie ASH. KS "TOT BENETSA AE

Hrisov de vânzare. 15

ACTH HAMNTE . € HS Man AM HEME W Tpkes . JM TOKMAA4
Hoacrp'a 48 docr umar ManSak . um aprupie . Lim noacbphue.
um MATEO. Man Mape KPEAEHUR "RM NBC TOI MEMÉEAE, Ba Ch Ch)
mie „um KS kac(m) k8 TOT . ur'as docT um Mmaarou caBx'kpioa
AM TOKMAAA HOAC TR.

S We BATO ,3PA3 AI. €. Roxork.

XX VI.

1631.
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de vânzare.
(Jast 7139.)

SAE HOH HEKSAA NPORATA ui e$ tame MABPHKH . UN AM-
WMA . CKPÏEM um AVRPTSPUCHUM HOH KS MECT Anne AA HOCTPS
KSM HOÔOH A6 BSN BOId HOACTP'E . CKSAATS-HAM AE AM BĂHAST.W
USAURTATÉ AE CAT AH BARHAKHH AE Npe Kuxiea NApT'k AE oc.
KS L'RARIES ESH .KS mMoaph rara. AHTP'ANA nicu . um KS KSp-
un ESHE, LM KS d'hnaun . LU K$ "TOT BEHHTSA . AMACTA W AM
ERHAST ASmn-caae ASTOdY"RTSASH JEASHM MAPE FMHAHTEN . AEpENT
ASAW CÔTE Ac M'AABEHN Ac 4Sp ue AMACTA JSAMRTATE Ac CAT. do
er-aS Anphnra KSanmnpaTrSpa . ASH nenniuoagek KHCT'RPHHKSA .
um WkS Hoer nwaw nana EHeT'kPHHKSA . KS KAT'R-EA CAMR A6
kann AATOP. Acu A'kKka n CAS NOHAGKHT MOapTe. LM HS nu cas
hᷣoerr nanrur ESKATEAE . AATS-WkRS Avhpiia ca MOHCEH MOrHAA
BROEROA, . CATEAE um WUMMHÉAE CAA(E) DEHTPS CAMA BAHHAOD HOUIPH .
ACIN ANACT'R YSARTATE At CAT HOW W AM BĂHAST ASMH-CAAE.
AMECTSH BORWPHHS . dE Man cSc cKple. rtanren AOTOÏRTSASH . Ar
DENT AMEN BAHM.C. AE MAABENM pomin . Ape au. A'kkMS
AMANTE. c-un xie ASmu-caan um KSKOHHAOD ASMH-caa(e) Aup'knrs
wm um MONTE pH Rhum . rap Aupkes 4'aS aRST nam eH-
erp . Ac KSMITRPRTSPR NpkAacTR YSAURTATE AE CAT JR
AS docT aa Hon.ue Akat AAT Aa ANRHA ASMH-CAAE tare AOTO-
d'ATSA . LM 48 $OCTS pn TOKMAAA HOACTPR FOMPIH EH MAP.
ASNSA BOPHHRSA vea Mapu Ac Mapa Ac UOC .LUH ASNSA ABOPHHKSA
AE Mapa AE cSc. un BAIOTR ACroĂ. LM HCTPATIE AA "Tpenae
aorobar. H ESYSU ne . BHCT'kP . um crparSa Boa Was doer
M'SXAPHHE um WUHAUIKO ABPAM ABOPHHKSA A NOAPTR . um MHPKA

16 1632.

ABOp . LH H'RHIOA ABOP . LH RBACHAÏE POLUKA ABOPHHK . LUH AEITR-
AAT ABOPHHK . LUH HHOLL K(S) ASKA R'ATALUH A ASH NAN BHCT .
LH MAH NPE MAP(E) KPEAUH(LR) HCK'RAHT-AS TOILH LUH-U as n$c
MEMEILHAE Ch C(R) ie.

nuc $ tdc RATS ,3p46 . Map. KO.

XX VII.

1632.
(Ms. Cipariu. v. Principia, p. 113 Qq. comunicat de D. J. Bianu.)

“Everparie Bi aorodere.

Ilpagnax aa'tcă.

Ilptaocaogie (fol. 1—3).

lloaknax aakex . ek6acă 1H TOKMUTE - LH AEHTpoV MSATE
CENTE CKOHNTSPH . JEPKÂTR LH rBeHTĂ . KAPX Ac TOUH np'k
„Mean iu LUH RSH KPEAHNAOLUÏH, tace AANCTATAR . LUH npit-
MHTĂ . NENTpS K'h ARMES, noe TOLH HPAROCAdBHHUÏH enge KS-
HOL BTEUÏH . LH YÉAOPK He enpunuus. KS "TORMAAA KPELJIHH'E-
T'RUTH . rðs royooob AE APÂTX 4 TOATE #kaspuae, KAAA TIOK'KHH-
min . LH WeAGpa ue npe MAcTĂ ASMe no TÉCKR Ch A'RKSICKA A6
râare npe RÔE. ac enſsne KSM Aa kA AE andH.Eoph ch die es-
daereae AGPR AA MAPE HERE . LH NEHTPS .PApRINIIpE Ch EOPR
AASUE NPE CHNE AA MAPE NÉPDE . LM KS HECOKOTHHILA RÔPR C'k-Uk
nitap3m "TOATA HEROIIHUA . NEHTpS Kh UÉA UE HS BROp „NBaa npe
SPMA AdECTOPA AMH3RE AB'RIRTOPH, AUÉA BOp_ Ch le. Ka W
TOVPAR AE WU #RPR MRCTOP, KOVAM ckpie LH CEHTA EVTAÏE : K'h
WHAE AE Ac 'TSpMă AUIEAËTR, LH K8HOCKR M'AACSAR IRCTOPIO-
— Ch8 . IM'HCTOPIH IH „pBRUBTOPIH, CHMTR AdCKaAÏH LH
npHiHujin HOUIPHI EH cédaeren . apxTepEUt LH AXOEHHAÏH, KSM
ORALE CEHTA CKpHNTSpĂ, OVHAE 3HE : ATPRER NPE NM'RPHATEAE
TS LU BA P'RCNOŸHAE tie, MAH MAPÏH T'hH, LUH-Uh EOPh CHÈHE
mie . we Ba cm die Aa ka Ac anön, K'R E4 CR Bit 3Sa nepupeăi .
LH M4CTE A6 CTĂ TĂTA .AHAHHTA BOÂCTPĂ . 354 AVRHÏH um 4
Spuleu AS AMH3RS . ApenTr arkA TOTI WMSAB YHHE * aB'k
Aueainnone LU MENTE prokrx LUH Cape TOHXKH AE Rida AE
gkuu . KS KSRIHHUR ape i LH KSMS Ch KAAE k8 AAER'RPAT
AOVKPS, LA PR Ac RÉA ASH , KA Ch conorr her x . LU CR WEp-

Evstratie: Pravila aleasă. 77

verkae fodpre npkavknSwrsan auderx Kâae ankex unit Aiuniex

WâS déprars, ui răenr um Hôw urks ApăTâTa nSp'ră'ropiu
“eu At AMHZRIpE map, um ASPAUIH vin CEHUM . PA A6
BA Site HEJNNE MékÀ, NENTPS KR AOÛPX he 48 d6eTk um
aueurk wâmenn &kS TpSns, Kà um nön, câS Acâpă pe Sun um
mar , ASTR nenSruiua TPÉNSASH auic roy⸗ cadea um rpâch
AC WAMĂNTI . PAR DENTOS KPEANHUĂ LM 1 AHpETATE um HERO
um PAHAR BOHR V'as aSTR kRBroA AMH3 68 . Mans AkS An
pOVH'TI acbor, AdpSan AXSASu CBW'Th . KAPEA(E) tacTe TOTH MENT
um npk pueaui uone kð Kapeae as ROVHOCKST "TOATE TÂHHEAE
AURD'RUÏN MÉPIOAOYSH . LM EMMEAE Ac BR, um e sacre A-
PENTATA . LH VISA HIS AR aorn Mansð MEA ANpen'Th.. Apinr da,
HHME KA Ch HS ch Mipe AE adecTa ASkpY . KSM UM pe UTILI
NOATE ch die. ME CR ACKÉATE ve rPRAUIE pOcTSAN AMH3'RECKSAËH
ABAR NPOPKR ui Apr : 68 Mu KR kinn ÎȘI AMHSRM . LM
fin déASA Ac cc . nemwrpS auecTa ASKPS, tacere AÂTÉpES TÉTE W-
Man . „Mă um SPA Ac EÉA acu. ch oipm'kae Spa auee rooa
AMHS RE „PERU RT OpH npe Kképin Hi-148 AhpSuTh Hoaw ASMHE
"AS cn He die HÉAW Ka HE năcrâpn. uim cSdaereaopn noderpe
COKOTHTOPHI + Atae won dé MRS AhcaTh AESURTSOX Ch KÂAE
ch déuemn pros TOTI AFA um ACHETE . MEHTPOY
K'ÈM HOT Ac BMME um Ac ßonöcek cSbaereaoph HÉACTPE . At
Bp'kae ue me Ba di HOW 'AMASAR LH EOA, Ch ME CÉRCHAM . LM
BHHEAE MEA HETPÉKSTR Ac pri akon, C'h-Ah AORĂHAHMh . KADEAE
HOW TOUM Ataa Ke. AMH3ÉS AAER'RPAT MEAA ME WCT TrSTSp6pn
déépnaopn ANR UM ARPATRS . ARMS um nSpSpa um TPS g'ku
ntek Kumun um HETPÉKSIL . AMHH.

Epilog.
(Cap. 370, ultimele 5 for.)

liroog nSmene auecrops CEHU LUN AMHZREIN K'hfEaum
Adekaau, um à Beckpusiini AE RIRTOPH . LM AATOPR MPAROCAAEHHA
AUSPAUM une BA Bpk Ka ca mie.

fluÂcre RÂNETE A6 NpĂRHAĂ, ve CĂMT epice „NTp atâcră
KAPTE, © câmă C'RATR CKÔACE AmTpS CEHUMAOSDR LM AMH3RÉUIH-
ASP ANCANIT . 9 CAMXR ChATR aakce um cudace AAA CBHTÉAE, um
AMNSREMAE, a TOÂTR ASavk aSmună'Todpe, wkac . 3 . conoap(e) .
Kăpeae ch APA Rh xks rankSsirre, um AS exécn AtScenn nâp'k
ASnă p'kea ca. deprunrsa um npk AAA TT San, Măpeac Îwânn

78 1632.

npe nopâkam 3$Hapà . 448 oc MOHAX . 4€ ch BHA(E) KRAST APR .
AA M'RHRCTHPA WE Ch KÉMA CTA ATAHKEPIA . apă SIHHAR WM „pe
AÉNTR, LUH AECRBP'RLIHTR KAPTSAAPR ESHh, ÎS AAËCR AË 43 Mau
MĂpE . Apoirkap .e ch 3HA(E) 5 AacKaA, LH MAH Mâpe npécnipé TH-
napio (! |. THN-) OYHAE Ch 'THIRpIA K'RPILHAE. ATPOY Kape AOÛVKPS, epa
ATPOY TOTH _ANPESHÂTR, AA TOÂTR P'RCRAHDR K'PUÏH, KOY IOGH-
TOPIOA AE AMH3RMPE AÏÂKOHSAR AE AA MĂpE LH AMH3"RACR BE
C'KPHKX . CENTA NaTpitpuiie . inna HOMOdHAAË . e ch 3Hu(€)
COROTHTOpIO Ac ARue, ALIHAAEPE LH XApTOoŸHAAËR . ue cn 3HA(E)
eucrkonnkk npe Khpunae geckpuuïn, un Mân Măpe cOROTUTĂpIO
ARHACTHPIH venn MADH . E CR KÉMA BAAXEPHA . HSMEAE ASH Epà
OEWAPR BĂA'CAMOHh . KADEAËE npecnpe nSuună Bp'kme 5 aaten AE
wm BSHR, uit „putatnri, At 45 néc narpiépyh aa 4éTATA a0u
AMH3RS ME Ch KIdMĂ ARMS AHTIWYTA, Kăpa WBAXASAUIE TOATĂ
năpk D'RCRPTSASH . ASN' ata CĂMT „NTp'AtâeTă KĂPTE LH AATE
HSME . A MSALH CRHUH NMATPIAPLUR, LH AATOP AACKAAH . AULHXK-
AGDE LH W CAMĂ AEHITRŸAI, . KhpOpa AE C'RMTR CKpHCE LH HS-
MEAE, LH KAHÔHEAE ÆéLUR-K'APSA NIPEH K'RPILHAE CAAE . AP'RT'HAR
npe Kânere TÔTR AOÛKPSA, KAPEAE AH e ke (1. rp'kem) BA ch
die. Aeun KSu Ra TpésSn Ba ch wkpue. akAA kicoun npe KAnéTe .
KSM Ckpioy AaH4A, aurk BA TBC, UI AKOAÔ . aumek Aepe LH AE
MAE, LH AË APMEHÔNSAR ine Ba Bpk ch wie ue kan Ac
wâmenu as d6cTh . Matte 48 4OCTR EpMOHAy. PERU ĂTI LH Fu
A9c6ân TPS TÔTR . nopitaa 148 46cTh RAÂCTAPH. PR ApMÉH(S)NSAR
að 46cTR USAELR A HETÂTA COASHSASN . TPS "TOTI AHHCTÉTR
LH AERUATRS, AB'RHAR micep'kpe, LH Aa KAHpocSAR Beckpnuiu,
HOMOdHAA4ËR . HSMEAE-H Epă . KOCTAHTHHR . tăpă ASTauk dore na-
TPiapXSA AE LLPHrPAN, . A8 noye HOME AMNECTOVA : 'Tapăcie . aue-
IA CRMTR Kapin 48 OcTh AÂCKAAH AECREP'RUIHTR, Kăpin 48
CKOC, LAS APRTAÂTR TOATE AA'RHKSPHAE KhpUHAOp . LH CRAÂTSPHAE
AHDÉTILHAOPR, AH AHMEA A Man CSMILHPE, um Man ACKSHHTA
AE_TOATE AMMBHAE, We ch 3H4(€) enenrkeRă . koy Kap'k 48 TÉKMHT
AMN3RS, ABS KSHÔCKSTR AUELJIA ATH ASMHHA ASMHE3RHPEH .
kapk 48 w nor cn W qusakrx dituline, Ac nov 6pn dit npk
HCKSCHIL, um AENPAHUIH KS A’KHCA . K8M 48 dcr LH Aveti
depui, Adekaañ ue ckpiemk Man c$ch . 38H4p . RAA'CAMOHR . Ma-
OÉIS . APMEHONOVA . Kapiui CÂS HEROTR ARS CKOC TPE AHMER MAH
nSprăpkum rpeuâctă . nENTpS KA ch NOATăĂ Aueaſckkhe AH EH
MAH HER Axkuaun ME RÔPh ch ie LH EH AATOPh JERURTOPH |
K'h HS NOATE HHME CR ie TPS TÔTR AECREDRLIHT . hp
HSMAH SHOVA churSp AMH3RS . ue OVHIH 48 OVHR Adph, AAHÏH

Evstratie: Pravila aleasă, 19

ANTh, OVHOÿA ARS APSHTR AMH3RS Adp8a „pueatnutonin „MN
a —8 AATOpA à KSD'RUÏH, LM à npewuiu.
ASn'aua um £$ oh MRKRTOÔCR, LU MAÏ Me, pueaer *x roon At
roun, ph unn ak OVPMA RER TS DIN . un neaySurănan KS diipk.
éme an$kars A'EMh CROCh AMACTĂ UMHCTIITĂ RAPTE AL Npe AMM-
BA roeuden, Npe AMâcTĂ AUMEX „E Ch KIIMĂ ARMS PSMRHACKR .
AOV:AHA, H3ROA, Ataa marre drkaspn AC AMMEH, Képin ER3ĂHA, LM
em en xAkoe, um -pnSumnâpe ATPS ToaTe ASkpSpuae MAenuoninu
ASnă TokMaaa ASMÏH . LM ASnm KSmnăHa Bpimin KSHÔCKAHAR
Ka (!) eu "rare enpe capu, 48 ckôch "TOATE AA'RHKSDHAE Lu
MepiguuSrSpnae K'RPUHAOPE . At ARS apăra Aa méa'kpe TÉTropop.
KA Ch KSHOÂCKA LM vin MAH nooium, um MERENI . ET PS
AMÉCTA AOVKPS COKÉTHHA um 60V, um HEBOÏHA, OVH MK WIOph
HHTR 46 am ASATR AEAA AMHZ'AS . NEHTPS MAÂH HEMHKR OVCTÉ-
J aMéCTA Ka cn HS-Ah ACKSNS À MRMÉNTR. 46 CHA AS un
e AATOÿ KSH Ba ii Añneurs . KAHAAĂ ASăpă . HS Mape Mân
„Suna, de A'ApE MA AAĂOUE, um A'ape Man kp'kupe . Sna auâcra
AATA . ASSAHAh um 46A Sein . de cKple CEHTA CKPANTSPXA x as
3'hch „puipSan aoiru AMH3AS KATpĂ mp pueatnrSa TéRia :
TAHHEAE AUTRPAUHAOPR ch AE ME neitnine, um Ch AE ACKSH3R . HME
ACTE . PK TÂHHEAE Acu AMH3RS, um À ASP dépoas .
HATE BHHE Ch A6 APÂTE Heine TSTSPOPR . LH APR AMÉCTA .
OVH NOMĂTI AKSATR . CAS OVH H3EOP AË ANR prkue, en die acr$
mari. At Me doa6en ape fii sea6p „penraun? aurk um avacră
CENTĂ KApTE A6 “MAHpenTape . Aaa Ba dit KR tun HekSH6-
CRSTĂ . A6 ve TOkRER Ra ii uea6pn păTăunun . dé HS Ch KDE
nSrk Anoimra enpe nâak nox bnuen LUM À Anenrrxuin? Apenr
auka, porh noe "Tu wie Ba veri npe audeTR Ac Mâna k Ac
AOÛTR CKAGMHPE, OVHAE Ba ii Epe Sun KÉRRHTR FPEAUMTS, KS
AMMEUE TÉRMHUM, um HCNDREMUR PR HS BAXCTĂMapeun . NéW-
TPS KAUE HAS Chplich vena apt W mână KSpâră, caS KS ape w
MÉHTE Ka aka amesâră .d'4S ckplich SH Wat MRKRTÉCE, LM
AERANITR „p 'Todre RAASDHAE, UM SHAEAE vei ASMH meameza're,
um KS A6 TOATE KHNSPHAE AC HENSTHNILE AMECTEKATE . A4S AR
AMHSAOYH HéeTPS 1. ke. „Mtaova AS AÂTR ASS AAENSTR LM
CEPRIUNTR . W wkaduie Gverpărie &KIER AorodeTR Haup'RTARR.

(Ocainicul Evstratie biv. logofet a subscris.)

80 ante 1633.

XXVIIL.

ante 1633.
(Ms. Bibl. Centr. Bucur. No. 28. 40. 409 pag.)

Molitvelnic.

Rugăciune de seară.
E HÉAAA Bip MATRA (pag. 11—16).

AaSAS-TE AOAMHE AOVMHEZESA MES . LUH KARHTAPE HEAËCTOH-
HHK'B-L AASKh . AEHTPS OŸDR CNSHKATR LH AC A4 HHHMR HE-
KSpărm . uim np'k aaSAR HSMeaë cHuien TAAE. KR TE MOHKEUH
A MHHE IMRK'RTOCSAR . LH AHAEASATR PAR 3H Ac atei pi-
modpuept ak .taprn 68 Ac novpSpk TE AMRHIRI . AE AMR KA
KÂTR AB'RIRTOVPHAE TAAE JRAE AOÛANHEZEEIH . LH WE BOIO 3ÂME
np'k ARSAÂTE AOÂMHE? KR TO tin HeRSHIA Mk. LH N'RKÂTEA(E)
M'RAE. At THHE HOW CE ACKSHCEPR . LUH ARMS HOV-M'R AETRAÀ Af-
HAHHT'k d'huen TĂAE ABRHAR FOVDR HEKSPAT'R . HE „pAp'R3HECRh
CPE KOVEHHTE A AABA'R AOVMHEZEHPEH TAAE . LH POYT'RUIOHE JA
KBTph Ckph LkRAOVKR. KR TÔTR ME CO SAR LUH TOAT'R AOYMA
Kov put TE Mhp'kapie. KR AEAA THE TOATR Aapk Bune AH C'kS
AATR. W AOAMHE AOVMHEZESA AMÏES ! HT IM'RKATÉAE A TOATh
Aovmk Aku AOVATR . LUH M'RKATEAE A'RAE wkac hph AE HOV-
Mhph AE NÜRPAE. AA HEA Mac Mau At anou AA MELIÏH 3HAE AEHTPS
Aturkꝑ TR HIÔHE AEFBNTER . LH KOV 4KSTOPIOA TRS LH KOV ds-
AOCHPE HE YkPKR . Kh 4 TA IOBHDE AE WAMEHH HCTE HEBHPSHT'E .
KR MÉAA UE REHH AH AA OVHCNIPEZRAEAE 4AC TOV-A NPÏHMHIUH um
AMTP'OVH . KHHOY-A S'RKSLUH AEASA HE NOVPT'R WCTEHHAILA BHAEH .
LH noe MHHE MR Npinavkuţie AHTP'AMECTR Kun. KR HOY AOÀPR
ATP 3H HOW MAH-Mh niep ASH KOV ARHE RHHEAE MES . HE ATOS
TOATE SHAEAE RIELÏH ANÉAE AMRK NET PEKSTR AELROTE . LH pe (! L Rpe)
OVHR AOVKPS COVAAETECKR HHUE AHHHWADR MAM d'RKSTR . HHME
MR WCRHAÏ AUVRPÂTE. KÂ LH pe AH KEMAUH AE MAÏ AEHAHNTE
AA NPRH3SA T'AS . LH CE AETBAAPR KOV AHARD'RTHHATA HHHMÏH
AWD HE MR KAST'R A PRETR BTE. P'RTRUHTSA ARR OVAHUR .
cSdaersa dena ue HS 4'kKPK'R Ch MAHNRANUE AEHTPS wenriusa T'RS .
KIT LH 3ÏWA CkS HAEKATR AE K'ATP'R CPR . LH COAPEA(E)
pure CkS noropxTk aa anseSa ASn . um Ikae puuearknre
uraðs C'RTHTR AOVMHHHAE AWD . Ka A'kKA Béphi REHH A4 MÏE3OVA
HÔNIUÏH . KOY THHE CR AE AOVUE (!) Aurros K'RMAPA TR P'RLTEH

Molitvelnic. 81

MÉDIOASH „ME KOY MOWCEAE AR RM Npe MHHE MéTAiUR . HOY No-
Men moyauavk marareawps M'kAe . ue Romo ue ronakaa
MHAOCTEM T'AAË- MHAOVĂLIE, LM HOY MR) AĂ ch AAGDME AUTPS
MOdÿTE . 4e psp ki M'RASAAPEAE TOSNSASH MES, ve AS CARENT
AE MRKATEMNH . PRRTOUMATR cotăbarrSan MES vea ve ce KAm-
kupe Ac Meanperirâpe . um rowkuye koruerreae vkae cnoypraTe As
Aa una akum acm mik Ack se cas „prSnesaTi
AE noxe prkae. Ka cum AaS um aa noan're POYTRMIONHAE M'kar.
ASamne ce xone roaet, MARK OVDERMAE TAAE K'RTP'R POVTRAIO-
MHAE AUKAE . LH-M AACR TOATE IMRKATEAE ANkKAE . LH-M ApS-
AE CĂRpUNTI BOHR, um Aa AR CAOROG'RIE, Atirros Tpov-
NSA MES . WDB-M AR LUM AUEPSAR mile. LM A BOtapin EH Ap
R'RGASY Ch AR H3ERE'KCKR . KOY POVARĂ um kor POVT'RPHAE
ant npkkSpdTen manuen AS AOVMHESES . um ov 446€ noyT'kpunum-
AWD MHEAOPR ep : MHXAHAR um raAvpinan . OVPIHARS um padana.
um KOY a TSTSPOPh CÉHUMAOPRS T'RH . HÉAOPA ve LES „prana
“N Bkun KR BUHE EH KOVBRHTATR At novosork ov M'RPHATEAE
um AXOVAR ChHTR . AUTPS R'kAÏH ASH ven Hecdprhumut . am,
MOVAUHAK IMRKATEAOPR MRAE ASAMHE W CAO TRUE . Wim Ko
MAovpap'k nunaiin kornoain . Rovprnu ki. MHASIE un enckupe.

En noAcAHHES . MA . nouackys (pag. 27—32).

Harpa Tune arôTs uunropoa npk cénre JMMSPATE .
KA At AR PÔrR LUH KOV COVSAETSA Ah UUCTEHECKR LH EPS
MAR. MRHHMAE Tant MAS d'RRSTR un AVAS SHAUTS . LU MÏ-AH
ABPSUTS BAR . WP B'RTRHAE EPRAKMAIUSASH ph A£ pov-
umnute KDE CPE AMINE. um cpu H'kIE KOY AMAUÏM ASH . um
ov CRYkTA WR „Anu MOUAÂTR à SRPRAFAEHAOPR Ba CR MR
CHURTE . um OTE BA Ch Mh TĂE KOV APMA IMRKÂTEAOPR . LM
MOVA TR ce ASI TR RS Aline LU AR EHPSË . LH K'R3SIS RHTPS
AAUSA IMRKÂTEAOPR . LM Ka W ap enoe R'RMADE MR ERHĂ. LM
CHATS pan OApTE IOTÉ um (HE)JEMHAEKATR . AE K'ROVT AI
Bpăuth pe MRMĂNTI LH HS AAA .46 K'ATP'R THHEMR CASEO-
zeekk POUTRAIOHA PAISPHAOPR ABAE AAA HHHAR . AITRPATE . A S-
AMHE . S'RKATOPIOAR TO TSPOPA . AOVAÎHEGES . M'RPHATEAE . HA HDPE-
THTÉPIOAR COVSAETEAOPR HoacTpe! PEUT AA ip LH Hank
TA. NS ronaurre Arknie enoe MHME KOVM CE KÂAE AS AOÛKpSAR

MES RR RO Și KÂ W Yam ME WCT MRAKATR At MOÉAÏE. cas
GASTER, Chrestomatie română. I. | 6

82 ante 1633.

KA HHijie #iéph AOCRAUTR At POSUHHR . KR HAT'R SR AE (AE)-
UHAE ANkAE K'h3SD'R CPE MINE . LH I'RKÂTEAE AKONEPÉP'R KANSA
MieS . LA 8 amïdzrazk ka Mie3SAn HOriuin . un JNTAIA BOY-
KATEAOph-M BEHHph COVCIIHHH . LUH TOAT'R Ella Mk RNTPS
rpuăn-M 48 păniură . Sonka ANTPS HHHMA ME ce CARUI
ASH. KR K'RSTAUIR CE ÎhphAEAEIIHAE AKAE, UN Mepceuln npe
OVPMA 'TOWTSpoph M'RKATEAOPR M'RAE . IH AASceluiui enoe MHHE
HCNAT'R, LH AM'RHÏE MApE NOVCELIH CNPE MHHE . um nenros awk
HOV MR NOW PRAHKÀ K'RTP'R THE. HÂUE CR-MU NHAALR MĂHHAE
MAE . WE ANR pOrh 3ÏWA LH HOANT'É AE JépiO H3 'REMPE . K'h
AURPTSDIE-AUR HCTE AH MER KPEAHHAOACR OVHSA H'RCKST STAR
TRS. AOMHSA HOCTPS ic. Xe. UE NPHAHCOYAR A'AH TOHMHC Ch
MAHTSACKR PPE IA . KR AUEAA HUE: M'RPELH LH CE BA AA
ROAÏ . W AOAMHE AOVMHEZESAR MieS . KA ch „piirpe AHAHHTR Tà
povrnutona ME . tun nakKR ovp'kKA TA rpm POYT'RUIOHA AM,
LH AOVITR KSBHATEAE TAAE MR H3B'RB’kijie . AA (!) amun'Tre
ASAMHE KR CRHTR LRPAHR ui € M'RCSPAT'R Biata Mk. opun
CRHTR AÏH Mie Ko HÉAURPR . LUH'HTPS KOYAMRTRULATE HĂEAE
m'kae HOV AR NIĂPAE. Ka Ch HOW Mk ATSPKR ATPÈ D'RMARHTSA
UEA Hérp$ un AMITSHEATE . OVHAE NOV Man HCTE ASMHH'R . HHME
RĂUL HETpPERSTR WAMEHHAOP . LH HS KOVA-E4 C'h-MH OveSue
MĂT KA SORSASH CRHMEAE MES . UE-M Ah BP'RME AE NOKAÂNIE.. K'h
HS-LH TOHESARUIE MOapTk M'RKRTOCSASH . K'h ELIH MHAOCTHE,
LH IOBHTÔPIS AA WAÂMEHH, LH AÙ MAR ph AMRCÈPR . LH TE
aan angoane AE EH CKD'RBHUH . LH AAN KOVM CE Kane wkpepk
POEHASPR T'HH . ICSCE. É'RK'RTOPIS BOVHh . pĂZA M'RPAHTEASH . ASMHH'h
HEGABTHTK . AOVMHMÉZR ATSHEKADA WKHAOPR AMÏEH : LH-M Ah
EPTAPE At MOVATE IMRKÂTE . KOV POYT'RAIOMk CÉHLHAOPR "Thu CASIN
HÉDÉLUIH . AHUEPHAOPR LH à MAH MAPHAOPR RHUEPH AAETRTOPIH,
NOV'TEpHAE LH nov'r'kpunuiu LH CKASHHAE . AOMHÏHAE . XEPSEHMÏH
um CEpASHMÏH . LH A noſk KOVPÂTEH MAHUEH TAAE. AOAMHA HO4-
erp. ANBPRT RCA HRCKRTOAPR Ac AOVMHEZES . LH à TSTSPOpR
cÉHUHASPR T'RH . 4€ KO PÉTEAIONA A? MHASRLLIE-M'R M'RKRTO-
CSA POBSA Th8. Mp (HMPEKR) HONTE um its ae um AXOVA
curu . KT ELIH aoy aine ʒeðs ab HOCTPS, PR E€8 CRHTR poBSAn TRS .
um At Ad THHE MEpIO MAR . AKMS LUH noipspk LH Aros ekuu
AE R'RUH ame . x (). ACam HE AOVANHEZES Mie . cnnc"Ripie cov-
aeTSA MES ea nepiru . NENTPS AHASPADk HHHMÏH TE . ap HS
NENTPS AOVKPSA MES (ue) sacre pm.

Molitvelnic. 83

O Predică la ziua de praznic (pag. 319—332),

MenSATAUL wâmenn ESHH koenmnunaoo KR Ph ME Kia
npe HôH . w dpaumawr . ANECTH . Mp. IOBWTOpIOA AS Ye . um Su
BovH BHPSHTOP . Mp. „piiTpS ataca Kâch Mâpe um ASMHNÂTR
um cHéarrrkenr . MP HE TPAUE K'ATPR AHAHCSA povr(m)ropiu
AMECTSH Mpa AHN AË acru. Ki 48 ARS Ch AASAA aséc-
TOP korknurre ASMHHATE . asecrSu A4pph AM (Egee dé om -
BAR AK MS. AUpenTs avkX . MP. ACTU ce BSK(S)p"n puspin .
um MÉPIOPHAE CE RÉCEAËCKR . TOATĂ Maÿynnk nn ADS n
NAPE EMHE . AL Anoesnaok vpoiuumnauwuo koy W'RMBHT'KHIH ."roun 48
PS acru aMecrekdpe . AHTPS TOATAR Rec(e)aïa cas „pnpes-
HAT. um TOUM ce BOVKSPR ATOS K'RHTRPH Ae K'RHTEUE . TOM
îm KOVBHNTE Ae AMRDHDE . Acu ovuiu eroun: KA ER ce Re ce)-

CR MEPIOPHAE um MRARHTSA Ch CE RSnSpe . UM "TOATE MApun-
MHAE Ch AE : năpe BHHE . Ph AA LH K'RHT'E : : MHHSHAT S-E AM3S SHE
-NTpS căpuuin ASH . AA TSA GP cTrpiirm: ANGES € MhpHTh HE).
Mros cd'krsa cbuunawp . taph aa'TSa Sue : nomeniip'k Anpen-
rvsa( ðn) koy aað CE KIÂMR . LH ATP'AA TRS AWKR CE MORIAIE .
A ue Miediu ASS : AHHE ANR AASAR-A BOI MhpH . LH AA TSA
KT A PO'RARIIE : AOAMHE! KACEH "TAAE M CE KÂAE cnuie -NTpS
SAE AFAS.praTE; Ac OVHOPR WAMEHH ME CĂHTh IOBHTOPIO AE ke.
ME HE: Haueun noazanukt ATPS SM "BAdpe MAHER AA KOPHSA
SATAPIOASH . AATSA ASAE K'RHTADE Ac PRIE : ATPS raac A6
SSKSple . nuc) Ac MhpTSpie uim raac Ac NYRIANSHPE K'RHTR M'R-
pupien "raae . lp «pricSun auécTh raac Ac RSK(S)pie um Ac AH
Supe TPS AGKSA Anpenunaopn . A EH ovniu AAB AR npe MAHH-
RSA An PORN : Feonkarr ep SMA(E) um Bine mie. apă aa-
Sa mpe vin cadeau kan : anponiauu-B Sue) K'ATPR AMACSA
um BR Be ASMHHA um ddtia BoacTp HS ce Ba pSuna. Af-
um awkerrk amd ce dakh AC AA MEX ME ANBPECKR ACT'R3M NPE
AOVANHEZES . ve EHCkpHAÏH tap C-H nage Bune. tapă AUPRARAIONk
Ch CE MHKIMOPK3E . LM ApAMÏH ap CR ce pTpMeTkGE . um Aïd-
ROASA pk Ch ce pSummk ze . HekSpau in WP Ch ANES AM'RHIE .
Ki ACTU HE A (E)UIKHCE HOAW . Mp. MÉPIOA EHCkRPHKR . LH B'R3S-
TÉAE vepioaSu TOATE-C Man SPSMOACE . um KOY ATATA KS KATS-C
Mân Ac uunere wkac eshaerejm Ac KAT wkac TpSnegm . Ka HS
CTAS npe MéCTR coape MA Beat . MENT PS ua coape HEANSC ATPS
Ye. ce AEPRKADR KR HS NS pHamdrr=k moacrpn char AUTRE
ARTOape . Hu ASHXR sue Kp’kipe um ce Man amr'inopkue . de Aapph

HUE AUHHWADR „PISAT. HHA HOWDH UE dak MAOAE . ME RER-
6*

84 ante 1633.

LURTSOH Ac KSR'RNTSA AS ASMHEZES . HHU M'RARHTR HARCHAHHKR .

HE MEAA ue NOaTe AEKSH COVSAETSA . HS Ch CE CKOAL'R AENTPS
aukOTUR Mape. ue AENTPS AM3Eepk dk ue KOVD'RLKIIE rpauia-
AEAE . HS AENTPS H3EOAP'R AE ANR, UE AEHTPS H3ROAPRAE y'kAë
HE APAT'R BHHAEKAPIS . HS AEHTPS MAAC Ae NAChpE, ME euros raa⸗
eson Aueptipun, WE TphEckh ACTR3H AM3EALIE . Acu REA ÉLH AAppSA
AE ACT'K3H, BEAELH ASKPSA „pnotipen . nov a HSMRPR awkeTk AeH-
TPS — — K'h HS HE ROM enken AENTPS MELHELISTSA 4EA
AC AEMSATTR . AHPENTR awkă um ukac de AEMBATR CE KHNSECKH
MECTOPh AE ARMS . ME Ch TP'RHM KOV AREA AHTP "Su Kun : wa
AE AE MSATE TPEKSPR, LH HT'R Sp TOATE HOAW LUH TOATE
KOVM CE KA, CRHTR. W MHHSMk mMâpe im npk ARSAÂTR . LH
MHHSHÂTR . KR WADE OVHAE CE MSA UHPR IMRKATÉAE, AKOAO MAH
KOR'RPLLIH AdpSA „KE OVHAE pa 'Tpovăbhuuia AÏEH . AKOAO EPA BHH-
AER'RPHAE MUHHAHAOPR . LH OVHAE EPA KP'RTBEAE AP'RAÉLIH, AKOAO
$5pm BHCRPHAHAE KPELIHHEIH . OVHAE SKA APAKSA, AKOAO CE aph-
TA AMTRPATSA . OVHAE-U dnuk ASXSpHAE KSHESPH, AE akono
ARMS CE MOHHŸ'R . K'h WAPE OVHAE EPA NIPE aAuHYK YHHCTHTE, AKOAO
CĂNTh ARMS OVMBPHAE MUHHUHAOP . LH OVHAE EPA OVAMEBPE Y'RAE
NTSHEKATE, AKOAÔ CE BA, ARMS KHHSPHAE RHHAEK'RPHAOP . OVHAE
epa dieprSpnae uk ae “NNOVUHTE, AKOAS tace 4KMS BSHh gp'kpe a
MINHYHAOp.. Acu CTH . Mp: tacTe AASAA 4 TOATĂ ASME . BHCTIIAPIOA
Buckpnuin . Mp. HCTE APM'R HEBHpSHTR BROHHHUHAOph . MP . HCTE
KBAR'TOPHAOph MAHpEIIT TOPI . HÉAODA WE OVMEAR NIPE Mape, Khp-
MA4 . AOCRAHUHAOph, P'RCKSMITRORTOPIS . LH MHHAHHOLUHAOPE
JhpSaTaTopi + MÉAOPA € TARN, M'RATRHTOPIO . LUH TAPHAOP
ESH'h -NbpSmeenape . ERPAUHAOph MHASHTOpIO . B'RASWAOPR XP'RHH-
TOPIO . Mp. HICTE AHHHIJÉ MEAOPA UE OVMBAR NPE Mape . LH VEAOpA
JE OVMBAR pe „| NSCTIE MRCTOPh . BOAHABHAOPR AEKSHTOPR LH
ut oga ME aupra ASV MANRTOPR . HEAOPR TIp'hAAII, AHAHNTE CT'R-
T'ATOPIO .TOVPMEH CTpAX% . HTSMEHHAOPR BATOCREHIE . ð. panun aoon
M'RATTRIAE . SARARHZHAOPR XPAH'R . FOAHAOPR ASP'RE RM RTE .ME-
APR H'RIRCTSHUH CK'RNAŸE . LUH ASMIEH ABPRTOLLAPE . MP . A PAIH-
AOph AE HCTE NiEPIRTOPIO . LH TPEUHAOPR BAPOEMT OP: LH At
KPEAHHLR NSHTOPIO . W MHHSHk Mape, LH np'k_c CA'REUT'R OA |
WAPE KOV KAPE KSB'RHTE ROIS Ch AASA, NpE AMECT MANI AE aCTrR3H?
ea (? L. ue). Aa8Ah RO CR-H HR? A ME kum ROIS C'R-H K'RHTH
MHHSHHAE ? CR BHUEM K'k CE A'TRPUH TPSNSA munukSaSu, dé XC.

AH CSA HS ce Ae3nhpun . crapce-ce pk, taph KPEAUHIA HS ce
P'RCHNH . Kh38 kâca, LH BUCTIAPIOA 8 TOT ATPETR . AUTO SH awk
tac'Te, LH neTp'kue ATPS TOATAE ASmk . um npe TOuÏH uepueT'k3n.

Molitvelnic. 85

AKOAO CTA AB Ye . AMAHNTE um Ac seuyrk de cnrs avut mue
AMHHWAD'R HS ce Mân AMASATR akono CE POATR, Ph KS non
aumrk ce mec(e)arkipie . akono caSxape, map aunrk dâue munsun .
MOYPHD'R-H wăâceac, um ASKPSA A mhpTrSpnekipe. AMMEA-H TRES . LM
MHHSHHAE A6 CTOÂTA . Kapeac 48 ER3OVT ama? ca une 48 aS3uT
K'AHAREA ama? wâmenn Sun! munnuin Spa apum nS 46kn, um
MOAIJIEAE FOHHP'R OKSA . j mâpe PATES apSprau, um cSdaerSa
AcnrpS Mape ÎS AMRHTSNT . OÂCEAE A6 SAPOEHPR . UN ŞApPORH-
'rSpuae ce „prirpezăpa . KS moapT'k fovon OCĂHANUN, um Moguiu
CKSAADR . AC pe MRMBHTR CE ASC, LH ATPS veoio CTpR-
ASAHpR . Aeun Ka ce ce pSummk3e Gaaïn rpeuin . K'a-H Bea'k Mu
msi CASKHHAR Apăunaop . um ch ce crHA Reh AUURARAIONK
HAOA'KCKR, Ki ASSTA npe ASXSPHAE HEKSDATE TEMRHAS-CE AE MOA4-
meat MAHHAHASPR „Acu e CORANM ASX HEKSDAT LUMHTPS TOT
THKHAOC, At HHIJE OACE MOAPTÉ LH pn COYhAETR TE TEMH ?
OWTE-M HUE. KR DENTS Ye. um AHAÏH CÂNTA AMHCTHUM . Act e
BOI Sue Ac aueuyrk ue cle) A'kmBAR A6 Ye? tă Me Aueakunun
ANM BH um BB naekau! W ovp'knaopn Reacun ui Ra pSuunâdul!
um Ka ch amSukern Bmhpdhacae eanenenn um cm ce mhpnc'k-
CER. Atu MAT KB "TRKSPR UM AMSHHP'h . OVHAE € CEMEUTA AS
nad'ronn ? OVHAE € BaSepapk AS andoaonn? ovia € mhpupk Alei?
OVHAE € Tpovânuuia AS epâxaie? ovriaren Aula rkat rocuaat KS
CTOMTBPH? KE AUEA TOLH-CE pSUIMHApm . LUH OC A4 M'EMBHTÉS
SAR . um CHHTR TOT MOLH . KR Ye. RS AapaTÂTSs un kpSuk
CBS „piine um mnuennunacpn ckS apar. mp. moapTrk neirps
Ye . tere HETPHKHTR . AASA 45 BupSur, um „uraste ce
K'RAKR . MM kammmae CE D'RCINNPR um A BEpH VA Baa pare
ATPS roarn ASavk, Hoy Reph Kaman adaa ama Amzen Ka aut
urk . ROVM anoa6un . CAS Ka Ala, caS Ka ackarinin . e AM3SA AY
rewprie . mun MER ue CHHTR KS HSCSA Ac TOUH ce Mhp'kipe. um
koimukine ce KRMTR, um caoymtze Îhph AC CHHME CE TpH-
MHT AMEASA NEHTpS KP'RTBEAE MAHAAHAOPR . Act NENTPS aukak
C'HHTEM AATOPH a cra „phantiTk AS Ye. JE CR NpPRIANSUM ACTE 3H .

noy saaenkine, ve eSdaer'bape . nov M'RNTEIEASH, 46 covbaerSaSu .

Ka Ch die noazanukðsa cbursa(S)n KOVM CE KAAE . fHonpk Npa3-
AUHKSA(S)H acre, J'HOUM-RS . OVMBPHAE MAHAEAOSPR CRHTI, Ch
KunSum koy HSLUÏH . ASMHMRDÈN CR HE ASMHHBM . A Ch AETRA RM
ASKPSA „prSwkpesSa(S)u . LM CR HE AEPRKRM AUTPS agata AS-
MHHÏEN . Ch AHOHM Bnckpuka eSfaerSa(S)n HOCTPS Ka CR NpR3-
AHSum cSdaeT'kipe . um Ch HE AFSED'RKRM A WMSA MEA BERI,
KA Ch HE APBTAM MAN AABH AC S'HIAAA . K'RUH B'AUT AEEKATR

86 ante 1633.

Aros cauis um TPS ASautui . BOH ACT'RZH NENTpS KPEIHNATANTÉ
BE AHASAAHUH KO ASKPSA . RĂU CANTE MAPH uun BOTAUH,
HY'K NENTPS MACTENIA Lun NENTYPS NAEKAŸPK ACTH Rh Monun,
Ka Ch A'RASHM AS ANGES KOV ASKPSPE BSE. Ch CKHMERM
xanna cSdaeT'kck'R kov Tpsnsa, CH HE „pkunSum ASYSPHAOPR
MUHHAAOPR . KA Ch ASWAM FAÂT'K, LH CR AOFRHAHM KSHSH'E
NENTpS ESN'R BIAMA HOACTO'EK . LH MAHHKSASH C'K-H CT PHT'RM
TOWN . C'A-HE ANPONTEM AHACSA LH KS non CR-A ABEM um KS
A'ÉAHACR CR-A POYTRA UA CR-H ORHM . W AMUHHKSA LH ROHHH-
KSA LH CASKHTOPIHA AS Xe! MOVAT AApph LH AAPRIANAE (!)
an ASAT AE A4 AHACSA . Atun rOun AENPESNR HE PST'RM KS Kpe-
ACHAUR, TS in PSIATOPIO AE HOH IMRK'RTOLIH um AE TOUH
WAMEHÏH © KOELIHHÉLIH . LH CR HS HE TOEUH, ME KS TOUH chuuïn
TPRĂIIE : AOAMHE! KPSILR WAMENÏH "TH, JMMRPATÉ XPHCTOACE !
MEHTSAUIE WUHHALTH "Tu. KPSLK TOVP MA TA. PST'RMS-TE Mn
CTOPO ESHk, MHASAIHE C'KBOPSA T'KS . IOBHTOApE _ASAMHE! MH-
ASE. TR dÏH "TH RR CE AMSLHHAPR . RASTR MACTHBE AOAMHE
CNpE WAMEHÏIH "TH, Kh HE OVMNASM € HEROE. Rezu HEBOR HO4-
CTP'R . BE3H —— HOACTP'R . IH HE A RpSĂUIE AMBP'RKRMHH-
TE.RE3H HA'RHCSA HOCTPS, um Bă MHAR kð HOH. 48. Aue Un AT -
PÂTE K'R HE PSTRM, PK HS FORHM AE PS . PST'RMS-HE . MHAOCTH-
RRLDIE-TE . KBAEMS-UN AHAHNTE, Ka Ch HS TE M'RHIH NAN „pedph-
IUHT . LUH cm HS HE A'KNEZH . LH ch HS TE AEASAUIH At HOH .Mé-Ll
APAT'R BHHÉAE T'hS CNIPE HOH . PACTEHUÏH HASNR . AETRAAUÏIH H
MHASRUIE . NYRAAUÏH H HTOapue.. AKALÏH Hp H NOMEMRIE . ap
TE CKHMBR KA Ch HS NOMEHEIH IM'RKATEAE WAMEHHAOPR . Kh TS
EH OVHSA ph AE IMRKATE . LH IOBHTOPIS AË OAMENH LH MA-
CTHER . KW A€ A4 THHE HCTE Î3ROPSA Bieuien . NE A4 'THHE € 'Thpla.
AE AA THHE € NOV TK PK . KR TOY ELIH AM3SA HOCTPS . AATSA Php
THHE HÔOH HS LIHMRK, JE K'ATOR "THHE AAËPT'RAM . LH HE MHASARAE .
RA CR AM'RPHM KOV BSKSDIE TATARA LUH dica um AXOVA cÉHTe .
AKMS um novpSp'k LuHHTPS TOUH (Bewn).

Pravila de, Govora. 87

XXIX.

1638,
(Collect. Gaster.)

Hrisov de vânzare.
(7146.)

aus 8 MSIAT ce M'RH3ATSASH 1H KS dit MH HHKA
WT E'RUUMHHIIH CKPHC'AM AUHCTS 3anHe aa HOCTPpS ka cÜh) de
AC Naon KPHAHHUR AA MBHA AAHMIOASH WT ESPASHHIIH, KSAM
Ch CE IE, Kh AM B'RHAST ai noroum AE kana(s) um KS ai
CT'RHA RH AH aon AH A'BASA E'RINHHMITASP, noronsa KATE
Af an. dar kann J. um AM EB'RHAST HOH AH 4 HO4CTP'R ESH(B)
BÔE . AH HHMH HHEOHILH HH4 aesnonun um KS mpk TSTSpop dpa-
UHAOD HOLUIPH, Kapin car An NPHASPSA HOCTOS ; um KRHA, AM
daksr nou awkera TorRAka(s), docr-aS nona Heron, WT dun-
HUE . um TAHACHÉ CHH BAAHKSA W TAM .LUH HATSA cun wnpk w
TAM . LM MIVBHA W TAM .1UH ASMITpS H'BAHSA WT TAM . LH
K'HPTHEAH CHH ASMITOS W TAM . LUH (CTAN)UIOA B'RTAESA WT TAM.
um BPATSA CWRTPHASA W TAM . um PAASA WT TAM LH aauie(!)
MSAUÏH WAMHHIH BSHH um F'RTORHH . um nenrros KPHAHHUR rkas
* xkurrea(e) Man xoe, ka (CR CR) fe. nuc. Mea AMK .Î. ANN.

+ 13PM3.

XXX.

1640.
(Cipariu: Analecte, p. 141 urm.)

Ipaenaa . auecra acte AMPENTATOPR AE Abe...

Tunapurs-cks ....... p asmicrup . lonopa &aakTe „3pe, mp3
Acaa nampepk aSu Xe. AXM.

[pen ocaomiïe SBTpR TOUH HACTABHHAH cburen cuc'kpeun .
np'k ASMHHAUHAOP aoxlenekonn, MHTPONISAHAHAOPS . um IOEHTOPU-
AOPh At AMHEGES, neknnaook, um MPAUHMAOP, um TSTSPOP AXS-
EHHAHAOP . Kapin KS nSTkpe npewuwkeka, AE aa AMHEGES CAN'Th
cu nun.

88 1640.

Tenaaia . KS Muaa ASH AMHEzeS apXHENHCKÔNR, um AMOTT)
NOANT,_ă "TOATĂ apă “pa kaSaSă, naue um cncenie, npiHAMHUH
AY cure . KhpOpA RELH A'RC(A) MRKATEAE, A'RCA-CE-ROP AOp, LH
KSH AE keun MUN, UHN'k-cé-ROPR AWph.

GOKOTHT-AM, K'h MAH TOATE AHMEHAE 48 KapTE noe AHMBA
awp, KS awka KSHETAIS LUH €8 POESA AMHSASH MÏES ASH IC. Xe.
Ch CKOLUR RCTR BApTE, AHSME NPABHAR pe AHMEA pSmnn'kekă,
cbiunaop BOacTpe paun AXOEHHA PSANRHEIH, KAŸÏH _CRHTELLH
D'RCTOPH WHAWp ueawp KSR'RHT'RTOAPE À TSPMEH ASH Ye. Kapk
APE TPS CHHE MBATE d'KARPH AE BHHAEK'BPH eSdaeTeawp KPELHIH-
HÉLHIH MEAOPh ME CHNTh PRHHTE KB IMRKATE. ACR MAH BPRTOC um
KAAE AA AUTRP'RUÏA MEPIOASH . ACR MĂ porn ednunawo ROACTpE
KS Mape MHAX . AA RApE MRHR BA ERA E avkeTă CÂNTĂ APTE,
AMEAA Ch AHER 4 W LHHK „| Mape WHNCTE, LH CR CE ANRELLE AEH-
TPS À 4 TAHHR KSM BA BHHAEKA CSĂAETEAE WAMEHHAWD AE N'k-
RATE . PR ATPS MRHR Ac MHPKH ch HS ce AR, HH4E A4 Mr
CK'RPHAR . CR HS die Torkm'kaeae céunawp ANCAH, LH 4 CÉHUHAWD
M'A PIHUH BATKOKRSPHTE, K'h ANOH MATEA TA BEph AA CÂMA 4dpaTe
AXOBHHUE, ES HS Roio akik TP'kREX . ueaa ue npinm'kiţie T'RHASPHAE
WMEHELȚIH, AATOPIO HCTE TPS CKPHITSOR ABRUAT 4 un, Ch ce
wnpketă AE NOX'TE, CMEPHTR, LH KS ASKPSPE RSHE; Npe TOT va-
CSA Ch CE poale ASH AMHEGES, KA Ch-H AR KSB'RHTR AE AULLEAËTIMIOHE,
KA Ch panpenr'kae NIPE MEA, WE CKANR K'ATPA AHHCSAL; Idpă
ATP'AATR KUN ACSILR AATOPIO HCTE A N9CTU MiepKk8p'k IH BH-
mepk npecnpe TOT AHSAR, KSM TOPRHUECK CHHTEAE LH AMHEZEE-
[HAE npagHAE *), KSMR Ac Kapeae Ba Aaëk „peSun CR W AK um
AATOPR a jade. HPR Ac BA du ACSIIR HEHHSTOPS LH HENOCT-
HHKK . KSMR BA ABRLA Npe AAUÏH 4 daue ASkpSpe RSHE? LUH YHNE
€ HE.NIIEAENTE, Bă ACKSATA NPE ÉAR, At KAPÉAE BA TphH? BB3ĂHAh
not EAR SPA TORMAAĂ LUH BELHER, LUH AERURMAR TPE AAUÏH
Ch HS ce AERTE . CAS AAT Bpe Sun ASKPS EBSHh a nerp'kue, KAPEAE
CHHTSPR HS 48 S'RKST ? WKÏH AE OVPERH MORALE CKPENT SPA **) KB
avwka COKOT'RAIE-TE W AXORHHME, NEHTpS ME, K'h At Bă neon HSMAH
W WA NENTpS HETOHXKA Ta, AEHTpS M'RHHAE TAAË CE BA K'KSTA .
AÉNPHHAE UE HE cur —* 3AATOOVCTR A4 Akanie AH à TPEA
HPARO ovutnit **%), AUACTA MORALE : AE CE BA AEASNTA HSMaH
OVHSAR AE TAHHE HEKSMHHEKATR, 48 HS as WEOPRTR TOATĂ CICe-

*) Notă marginalà: NpaBHA . ancacxa . Fa LH MAH HAaHNTE : che.
PP) GR: AA. 8. „EDEM + MH . CX. ï.
***) Akan . recka . MA . x. Aa.

Pravila de Govora. 89

Mia ca, enekânSan ca nona? Km eSdaerSan tace A6 W nepupe.
ATATA AFUUEP'TRUIOHE APE, KT HHUE SH KSEBHTR HS NOATE nSne
AHAUNTÉ; de KS COROTHHILĂ um KS 10BHPE Ac TPSAX, cASxupk
um ASkpSan ASH AMHEGES CTE 4 daue RR rDhAIE ckpunTSpa :
NPOKAÂTR Meaa Me faut ASKPSA AMHSASI RS MerpuRă . tapă Ma-
pene Bacnale rpmanie : coxorkipe ca HS Te Teme (! Î. "Temi) Ar
WM Aros KRA Rp ASH, ka ch HS Aa npe diroas Ash AMHESES
PTPS ANBHMMAE MEAWp HEAOCTOHHHARS, KA Ch HS TE PSLUMMESN AE
AHHE-KA, AC Magi IM'RAMRHTSASH, HHUE A6 „Nesu MÉAA ME NOApTĂ
CTEMĂ Ch HS KSMHHEUH; K'h FIPABHMAEAE AMHEGEEIM HS Aacă pe
EH HÉAOCTOHHHUM CR CE KSMHHEMNE, KADÏH CE COKOTECKh KA Mh-
PRIN. WPR Ch HS CE BOPh ATOAPUE, AMAph AMFAOPA um MEAOpA

KSMHHERA noe en; cOROT'Rupe She, 8 TPkRER H'aME . TS Rép
BEAR awker"k, Ac Bepu n'h3H, CR KS COKOTHHLR, um KS TOK-
MAAĂ; ME MA HAHHTE J'EBUBTSPHAE GHC'kPEUÏR HEKABTHTE Ch
AE DREAM, M'RHTSH-RENH um DE THME LM NDE EA ME TE BROPh
ACKSATA.

Llusrs ch ie : UHHE Ka -MApPR3HH 4 npiitmn KSYETEAE um
nenone aanlnae, — „penunTSpa encronsasn aue adñ AOkb,_AMEAA
MEAENCA NPABHAFAWp BA NPÏHMH, KA Sh KBAKRTOPIO 4 AMHEZE-
EMA npannac, Ki HS HSMAH npe CHHE C'KS NiépASTS, 46 un
KUN C'kS HCNOREAMT AA EA, HEHCNOBEAHUH C'RHTÉ ; UM KT að
ATAT um AEZAECATI, HER Atpenraun C'RHTS, ASNă 4. 3. NpABHAX
A C'HROPSASH Ac KAPAATEHR LM ASTIX . ME. ANEASAUUR ChBOp.

AE enmeronn MIM AC New LM AC KRASTRPH UM AF Wa-
MEN MHD'RHU LM Ac TOATE ABRIRTSPHAE.

a. GRMERTA Ape Aap AC SHAHDE, LM At panawe ce KM,
Hp ASMHHEKA acre TRIO 3H, a ASH ASMHEGES, ape Aap At
„ABitape . Anpenr aka „pehuhm Ace awkera zu en ce depkeră
um CR CE WHNCT'RCRĂ . WOR CAMERTĂ AHAH 4A WITSA mac CR
ce wWnp'hekă A6 TOATE ASKPSDMAE, AC MADHAE LM AË MHMMAE . LM
AA BHCkPERR ch ckane Toun WAMENIH KS mSepnaru um RS de
4opin Ap um ATPEHCR KS pna ASH ASMHEGES tm KS ASape
AMANTE Ch ce NpHRkTE PSTRHAS-CE, TORMA LDH MAR ASMHHEKR
Anmumkua . sapă A'kKka cm Ba Amcă cura Aeroprie, Ac ch
Arkorx asacă um Ch ce WAUÇWRCRA mană ASHH AMMuNkua,
um WA AH AA AOMAË Mac A6 3H ce prknx a ASkpà.

&. [ln At uuncrursa npporSa npÂreue mm BOTEŞATOPIOA
lwann, Ac HRckSTSA ASH un AE T'RADR KanSA ASH, KaAë-CE a at

90 | 1640.

NpB3AHSH AEAA aa HOWATk MAC um AEMRHKILA TOATĂ ZIWA „ANTICA
MAHHK CTESAN, Man MAPEAE AÏAKOH, nomennp'k C'h-H W np3AHSHM,
AE AHAWBHRLA N'RHR Capa.

n. DapTATS-TRS COPS-TA ch HS W À, HHu dpaTe-T'RS npe copa
Son TATS-TRS ch HS ce À, WR CE rpheckh paun CSAËT EM, E-U
CHHT npe cura EVTAÏE LH npe AHHCTÉTA KpSue . ALUHXKAEpK um
KSMRTPSA KSM'RTY'R-CA Ch HS W À, HPR AE CE BA TRAMNAÀ CPE
KSM'BTP'R-CA CAS cnpe desopin en CHISPK'RUIOHE, ue cn AK AMHEZES
ch HS CE akă, apă AE Ba 4H Rp'SH CÉkRTR APRAECKR KA AMÉCT'A,
€ A Ch ce J'ROTE LH Ch CE K'RICKA H8SMAM KS NRHME LH K$
ANR LH A'RATA CR HS CE KAMAH B43% OVHSA ES AAT$BAR . HHME
HALLIS-T'RS COPS-TA CAS SPATEAE, HHME HALIA SPpATE-T'K8, ca8 copa
Ch CE À, Kh IATĂ HCTE CHHME MECTERAT, W MHE AË TAAËPE CE
O'KIAINE TAPSA IMRKATEAOPR.

ai. fla AOHAE CRHIJE AMÉCTEKATR ACTE. At CE BA AdAd TATĂ
KS dara ASH, AupenT aka awkeTe AOAW AMECTEK'RUIOHH AE CHHIJE
CR CE AECTIAPILR LH . K. AE AH CR CE NOKBACRĂ, LH METANIĂ „A
TOATE ZHAË KKTE Tăa. AA TPEHAE CRHIJE AMECTEKAT. At CE BA aaa
pare KS copS-ca. E1. AH CR AHER NOKAANIE LH METAHIH KKTE T.
AA NATpSAR_CRHIJE AMECTEKATR . At CE ROD AMECTEKA REpH NpEMApu.
NOKaanie . Bi. AH, LH METAHÏH KKTE . PO . A 34. PA AA UHHYHAE.
AH ASH Beph NPEMAPH, CAS AH TPEH AE ce Bop AMECTEKA . AEDENT
awka cm die nokaaniă, aa AOHAE Bepn.1. A Win MÉTAHIH KKTE
pn . | 3H. 4A TPEHAE Bepu.H. AH . LH Mai 3 Din 3H. 4A ua-
CEAE CRHIJE MECTEKAT UE AM 3HCh MAH HAHNTE, ȘIIOAR UéAA WE BA
CHSPKA NATSA "TRTRIHH-ChĂ, UE CE BHUE : MAIHEYR-CA CAS COARpĂ-CA
CAS M'RATSLIR-CA.

* Acu AERIRM AE CSrpSMAT LH A MOpPTRUIHĂ Ch NS
ce rSCTE awkeT', dir-Rapeae AC „| KDELIHHH, HH4 CR À CHE At
ueaa ue KSpă KSHIKTSASH, ue Wape KapiH AEHTPS HEBSHIA AO9ph
fakh awkeTA, KR jEAUX Akyk AS AMMEZES . Km KAPHE ATPS
CRHIJE eset Ch HS M'RHAHUE, Acu KRA TOT AOBHTOKSA ChH-
meat ASH HCTE cSaeTSan ASH.

une Ba Mauka ASnb, cas BSANE, CAS KRHHE, CAS TIHCHKA, CAS
APHAW, CAS TIRALIR, CAS HER'RCTSHKAR, CAS R'RBEPHUXR, LH UV AATEAE
AATÉAE K'ATE C'HHTR HEKSPATÉ, maonte, BPOACKR MECTOACĂ LH UI AA-
TEAE KA AJKAA eas Kaan, ca M'RTAPK, CAS AE “RAE C'RAGAT'EME,
CAS AEH UEAE ASMECTEUE, K'RTE-Ch HEKSpATE, ve HS HUE A’KyA AS
ASMHEZES . PR AE HS Ba du npe BOA ASH, ME At HEROE RA Mk. Aka
Ch CE NOKRIACKĂ . A. AHh LUH METAHÏH . €i.

Mărturie de vânzare. 91

[lu une ga Mknka koonk, caS sapă, MOBpA.pRă CAS KSKh,
CAS KOPSlO, CAS BhaTSph, CAS npiermroape.. OVHin KA AMEA . 4.
Ah Ch ARĂ NORAAHIA un METANÏH . p. AË 3HWaA.

ne. Ilona ue u8un na warspa cra enebpekx tm en w
KSpraukckh, um HS W Ba .péphMCELA, un HS Ba COKOTH „p TOATE
CHAGETE, OVHÏH KA AMEA Ch CE AACE A Npewvuție . Nona e Ba BR Aa
Kphunmă, CAS Ba Sa, cas mira Mhpemkipe ch ce romkeă
An none.

Aa. IpewrSan cm HS ARHRHUE KOPAcTpă AfAA Rata ASH,
MAUR A. CRNTRMANĂ . AUMAAEDk um Trou Kkpepmin.

Ac ua Aroa KRHHE 4 EHCkPUKA, CAS nookk ch HS ce Ya
AerSprie mană. 4. CHNTEMEHA.

Ma. Ga HELIHHE BA NSPTA MIAAËE AC KAA CAS A6 MArapr, ch
NS roe 4 Bnckpuă : de ca cTk ajapă KS mSepnae.

XXXI.

1641.
(Colleet. Acad. Rom.)

Marturie de vânzare.
(Jași 7149.)

Vanpnaam Bea aorder. n Spkke Bea cnmTrap. n ASMHTPS
ESXSUL BHCT'RpHUk . M "TOMA BEA CTOAHHE . H E'RAAH BEA KOMHC .
H TpAMA BEA XKHKHHAk PIS . M THE BEA CASUEDIO H N'RTPALUKO KHK-
MUWRp . H POUIKA ABOPHHK TAOTHIN . H FHWPTIE H'REPRITRCKSA
ABOPHHK . H HPMMHIA BEHKSAELS ABOPHHK . H B'RPCAH ABOPHHK .
M'BPTSPHCHM RS WCT RE CKHPHCOADE A HOACTP'E KÈM AS BEHET . Ana-
myrek HOACTD'E . KOCTANTHH BSYSIUEA . DEMOPIOA TOAOCHEH . Ac HUME
HÉBOHT. MEME ACSNPHT ue Ac a ASH ES Boc. ABS R'RHAST a ASH
APRNTER Wu un MONTE . à TE NAPTE Ac Xannwkuu . 46 CHHTS
npe KMKÏE . An LUHSTSA X'HPABSASH KADE napTe Ac Wien n
HACTE ASH A6 Npe. pH Ah-CA AF Npe TOAOCKA . aka W 48 EB'RHAST.
AMMH-CAAE dpareaSu HOCTPS ASNSASH . NphARECKSA MEAEAHHTkpIOA
APENTS AHHSRA AC FAAGEHH . BAH BSN. Acte HOH E'R3BHAS AR
AOP BSN BOE TOKMAAR TORMMHHAS-C(E) LM SRKRHAS-H-C(E) naara
AFNAHN . HOH AH AM HCKRAMT. LM ka n$c um nete nare M

92 1641.

Tp'ANECTA AAEBRPAT 3ANHC AË AA HOH. BA Ch 4HBR A-U aut ASM-
H'kASH 1H Ap'ECE AOMHEUIH Ka Ch Ch LITE.

8 tac AT ,3PMO : Mau AÏ.

ES KOCTANTHH BSYSU €8 KS AM'RHA Mk am ckpuc.

XXXII.

1641.
(Collect. Gaster.)

Hrisov de vânzare

(scris de un Coresi).

(Priviţi 1149.)

faek(k) eð ASnSA duKkST-aM zanicSa MES Aa M'RHA H3BAUT
KOCTAHAÏH AE Maape (!) KPEAUHUR, KA C(R) CR Ile. Kb AM R'RHAST
3 NOTOHE Ac RE KS CT'RHXKHHH non, AËPENTS Vr. M. 10 . XSTAPSA
M'SLIEHECKS AE NECTE TOT YOTAPSA Ka c(B) die 03BALUTE KOCTAAHH
AE Moni Lui deuSpiaop AOH ui HENOUTAOP ui CTPEHENONTAOD .
„NHeh LUH KS NHBHHUA, ENTPS Kh AEMS R'RHAST LE ESH(H) BOE;
K'ATS HEMS TOKRMHT OcT-A8 MOALLH WMEHÏ RSHE, AHBME : Non
ÎN WT Xirogenn, H NON FIOprE WT TAM .H PAASA WT TAM . H
YÉPHAT WT TAM .H HOBARS WT TAM . H AHTEAS WT BŸHILELNT LH
AM CKPHCS £8 KOPHCÏ WT NPHEHIL : H KO3MA.

nuc MCILA . ANPHA . AN. À - ,3PM0.

Iscälit :

ES AONOA . 8 KO3MA . ES 2KSIMRHSA CTAHASA WT BSKSPEUH .
£8 KAAHH.

XXXIIT.

1642.
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de vânzare.
(Galaţi 7150.)
Aaëkk £8 HAHHA, HENOTA ASH ÏWH KPABEA WTHAH SATA MR-

PieH LH à nonen ASH raBpHA WTHYH NOTPWMONSA, AEH CAT AEH
MHAkUIH, Ae npe coY SASI, JHCSMH, AE HHME HÉBOHT'R HHAH AM-

Hrisov de vânzare, 93

npeeSparm, ve Ac ES Boc MR, ekois um ARPTSpHCECKS, KS scr
ane AA MIES, KSM AM R'RHAST W napr'k Ac win a ME,
AH CAT AH WTHAH, Ac noe coțoasie, naprk a SHSH erp,
AH unu E'RTPRHH napTk MOUS-MIES ASH TWH WTHA KPAREUH,
UM W AM B'RHAST ASmeaen M'EPKRAAESASH NAph AfH BATpA
CATSASH, um AH M'RMBHTSPH, un Aen d'onauk, um Aen EpAHH-
urk AC "TOATE Nhpunae, „AH TWT BEHHTSA AEpENTS YHH3EUM AL
raatkenn, Ka CR-H Yi ASMCAE Wu un Moni Anpknrm, um
KWKWHHAW pn ASMeAE, um HENWILHAWD AMEAE, um erntnouu⸗
AWp ASMcCAE 4 kan, um ch-u dar nenneoks npe MOT
AMCAAE, AEHTD'AMECTS SANHC . ENTO'AUEA tam d'RKST ver 3anue
C'h-H xit Meaa⸗ At MhpTSpie, Ac Hank ASMCAE ASH 1AKOMH
D'RPKRAABSASH AË l'hAA, . UM AH Hank ASmeae ASH KW-
CTANTHH MEA MApE . LUM AH HAMHT' AACĂE MEA E'RTO'RH . LM AH
HAUHT'R ASMHAWD cane ASH îoprSu . uim aaSn (o6o)Aocïe Ra-
ARAVRUÏH (!) Ae C'RAA . LH À ASH AHADPEH B'RTAXSA A6 K'h-
Abpaui . LH a ASH îaie KSneu um a ASH ndpum . THXK . LM a ASH
MHXAH LIOATSZ K$ gi mhprapu . un a nanrmu WkrSumnTropSaSu.
win a nekSaen vepkia3SaSn . LUH a ASH TPAHAAY HP . LH a AS cripitan
K'RA'RPAU . LUH 4 AS CTOHH 4 ASH RAA .IUH à NéTPEH paul.
um À MSAUH WAMEHH BSHH LUH B'RTPRH Npe Man Mape M'RPTSPIE
nSC-AM AEUETSA MES, KR MEET MAM ABST . um CAS n$c LM ne
Mere . WPALUSASH . LH a TOUL KR CHHTS Man CSC CKDHIL . NENTPS
K'HME Ch H'AHER HMME HU W TOkER Aen WaMeHÏH Mie . KS
ate wm RAM B'RHAST 68 At GSHR) goe Mk . 149 Aen dpa-
Win Mien . caS Aen pSa'kuïn avk ee Ba ckopun map NEHTp a
MECT wannſk) e Man CSC ckpue . ca Yi TOHKAKT Ac. TRI.
wreut ec BR HRK, LM Ch XŸ MerpS Ka ISAA Ac CKAPHWT. Ka
c() ce ale.
OV F'RAA . A . RO. BRAET ,3pH.
MHXAH AÏakSA 48 ckpuc.

94 1642.

XXXIV.

1642.

(Cipariu: Analecte, p. 159 urm.)

Aezuzr8pu npecre oare AHAEAE ......b AAETOMNÉAN,
BA'ËT AXE.
(40. III nep. + 55 paginate.)

Din Prefatà : Tsrspops RAT OUCTHEHAODR KPELIUHH, naue LH
BACRENTE AEAA AOMHSAR AMHEZES ATOTHIATOPIOA nox TECK'R Lun
npieck'k . BOAocSA AVECTOP MHAH „NBR BTBPH, AAERRpPATh ISUHHE
CAN'T, HP ALI HAE CHHT ESHE...... tapă RRKRURTSpHAE awker'k
HAE Ch ABAĂ CKPHCE NIPE AUMEXR TpEuackă, KAPEAE HS A€ NOT „pure
AKUE TOUH WAMEHÏH IL'RPRH HOACTPE AM BPEMÏH AE AKSM . PA
HOH ſey Monax MEAXHCENER, ÎrSMEN | c$uTen M'KH'RCTHPH, OVHAE HCTE
XPAMSAR ovenenieă np'kuicTiu EUH, NOXTHT-AMR LUH AM HEROHT
AE Akm coc noe AUMEX pSMRHkCKR, Ka cm die Ac TP'kREX LH
AE doaoc: HS HSMañ YEAOD'R UE LIÏS, ME LH WEAOpA NPOTH ue HS
IIS KAPÉAE CHHT. 3. JERURTSpH cShaeTeqin, "Toma Ka in wkae
3. AapSpe, AE doAocHHILA CSAET CHA; KADEAE ES R'RGRHAB-AE aulă,
NS AM BPST Ch AE AAC AKONEPHTE, KA Ch HS Mă ApPhT AAHNCE
MHHELII IOBHTOPIS, KSM HS IOBECK'R Ch CE AOAOCACKA (!) LH aan
LH At is HSMAH MENTOS MHHE, WE AM EPST Ch AE THITRPECK'R
KS KEATSHAAAQ cure ANKH'ACTHPH; LH AË AM CKOC Adbapă A4 A8-
MHHR, KA CR At AUEABTR LH MHAH LH MAPH, K'RLH-UI IOBÉCK'R
ESNATAT'K CSAETSASH AOD'R . UE AUACT'R MHKA KApTE AE BR
WBTSpĂ, ape NSUHHĂ AERIRTSPR LH ESHR, KSM AM SHC LH
Man căc...... NOXTHTOPIOA AE BHHE, BOAW TSTSPODR KPEIHHH-
aook, CMEPHTBA MEAXHCEAER ΀pMOHAX înSmenm a cénreñ aauork
AARTOTIOACKHIA.

_Tvmspurs: CAS 4 rrnaouk dk Aer" BART Ac Aa Hauiepk
AS 1C.XC. ,AYMB . MCILA cen. 3. AHA.

fa peak KSBRHT'R LH AERURTSPR . HENTPS HEHP'K AE
APYHHT'R. :

Bot ch RAR NORECTECK LH NENTpS EA We AÏ-E Apar ApuHNTSA;
WpH Kapin 48 aB'kpe LH W LHH, LH HHu EH CR ESKSPR AE AHNCA

Invățături de Câmpulung. 95

HHUE AAUÏH, ME RO Ch EX CHSIO, RAP UM Jp M6 kun CRT 10EH-
ropin Ac APYMNTR; HS uSman ea ve AS anSuie MSATA LM HS
EOP ch MHASIACRĂ CHAN, ve RMKA um ea ste AS nSuună, LM
W ACKSHA, UM HS ROP Ch MHASIACKĂ HHUE W AATĂ IDE HHMHHE;
dé BPOAËCK Ch danx um MA MSATA ABS, Ka ch ce Moru⸗
urkze um ama HÉROHHAS-CE awp „prp'awka ae annte moaprk, ini
A RS rorsasiu TOTR; um dă MED jp MSHKA dk Ar Rens,
KOYM as ASATR um npe îovaa, nenTrp$ EHpk ASH AC APYHHTS ;
K'RUE RpSckee ch R'RHGR pe AOMHSA HOCTPS IC. Ye. Mm BHME
Ch jmun, KA WPH KADEAË HICTE IOBHTOPIO AC APUHNTS, AMÉAA BA Ch
ce SALE AFHNpEOVHA KS ÎOVAA . LM WKR-TR K'h REZ MBA BO-
PAUN kaofn A4 C'RPAUHAOD BAHH A ASGBHAR, um KRHA AE AASK
CRpadin Batu, ct À HSMRPR AE AOAW LM A6 TPE WPH, KA Ch HS
Ch „Pac; um KSM A6 AASK Baniu tm nSuynae, et uiSneck AR
AE HSMRhpĂ EH CHHPSPH, um ÎN "Tpar AF PAR Ae PpAB, KA MHujie
ASI SERITRAIL LH CRABATHUH, KBHA PIECE HHCKAPE CPE .
Map K'RUE AK AA? Ka Ch NOATĂ CR „Nane, um ch pipe
COape wereinkk a a C'HPAUHAWD:; PK KRHA Ch NTBAMNAĂ, A A6
AAS Ch À ERA, CAS OVHT CAS FPRS; trapă anu ch PTIEMIAR
CHPAMMAWD ATP'AUEA ANR Ac HS ak um HAS Ch At Aſk de A6
CANT AATOPH . 14 ACKSATAUHM A6 BEAEUH ME AR: COKOTECKR 10EH-
TOPIH Ac APUHHTR, KT TPRS ARS PAKSTR Ch À, CAS EHH caë
OVHT, CAS Mapă; AE, ROYM Ch BHHAE ATOANEA AH, EH ak
COROTRAR AATOPHAMHAWD, LH zut KS KSERHTSA : aKOYM "Tm
AMPSMSTAT, um AM AaT OVH BAN, um un CAS K'RGOYT CRM
Adu UE. RRADE Ac Bun. tapă ARSM TS Wait das À ETS ah,
Ch MH-AE ARTE; ME AKOVM EHHSA Ch BHHAE WKAWA . €. BAHH, ca$
1.46 daue KAA pa . M. A6 BAHH; ME Umet KAAE CH M AAN ALE. e. wpu
Me an. c. A kann, Kape ae A. ASKAUH, ASKATSAR acre
RATE. €. ROCTANAE; um WD'RUI AROVAM Atel FR . ASKaUH HS-H an
Ch MIN Aan, Ade K'h TE BOIO MA ARCĂ, LM CRM AAN AA AHSA
K. A6 K'kADPE, RaApa KkTe 1. SARH , UM ta KASTA, RS VH raa-
BEN ME Ah CHPAKSASH FAS-H À . K. AE R'RADE AE EHHK, KAPEAE
NABTECKR . EI. PAABEHH . CRHMBAPE KA AMACTA AR IOBHTOpIN AE
APUAMT um HÉMHASCTHRÏH, um HS op ca-n ayrknre MSATR . Ka
um Ye. Aa déaa ue nogecrkipe Aa tvrate À AK A6 DHAAĂ SHEBHAR:
OVH WAR À AAÂTOPS AATSA W 4. Ac Tana . LA ANS
CR HE ARTERĂ, HIPR FAS CE, KR MAM, dE UU-CE DARK MAR
AE MHHE LH MĂ WTA . ATSHUE AUÉAA H ce dans MAR A€ Afncowa
umn TR WR AE Ac Tana. HR EA ROVA eu abapă um
CR MSERBIĂ A€ AATOpIA stu Ain At raaamin, AŸARUI OH Aa-

96 1642.

TOPHHKS aa ASH E-H Epă AATOPNO W STAR AE TAABENH, LUH H$MaH
KATOV-A ANSK'h, LH SHCE : A'h-M uk CSTR AE TAABEHH UEM EL
AATOPK ; tapă EAS-H ce: pare, HS-H AM, ME LH-CE SAKXR MHAX
AE MHHE, AE MĂ Mau awrknTră . PR ca HS BPS ura E'RTX 4
TEMHHUR . ATSHUE KOVM AS3HCE ueaa e-un epTace WR MIE AE Ta-
AAHUH, KOVM HS BpS c-un CE SAKR MHAX C'h-A Man aurknTe
UENTPS uk CSTAR AE TAABEHH, EA TIPHHCE AË-A B'KTX pe AHHCSA
M TEMBHUR, AKOAŸ Ch MOapă . AAPR KADPEAË ACTE AUEAA ? Xe!
Aapă UEAA KS MIA AE TAAAHUH? MRKRTOCSA! AEH EpPTĂ y'bae
MIE AË IMRKATE WE AB, fapt EA HS BpOV Ch HPTE HSMAH OVH
M'HKAT, KAPEAE-H CTPHKACE dpaTeae cn3 KPELHIHHSA, CAS C'h-H tape
A „Ban en EPĂ AATOpIO . ACE LH PE HELHE HEMAOCTHBU KA avuta,
AMHE3ES-H Bară TOKMA 4 MSHKA uk A6 Beuie, A6 MiEpA LH
ARSUTAUL LH CSdAËTEAE, um -HOV-U NOT AASUE AMHHTE, WKA4H-
HHUÏH AE EH, KA KhTE CRHT'R AAC ASMÏH, TOATE CRHTR NSTOEAE
LH TPEKRTOAPE KA W HHMHKR, LH OVHÉAE P'RMRHR AHYK ME-
KApX Apă Bpk, MhRapă ch NS apă Ep; KOVAUR ORALE LUN
CTHIH ÎWAHH& 3AATOOVCT'R : WAME, SHUE, e TE TSH, K'RME AH
ag'kpe MSATĂ, LH aSph LH CASUH LH AATE MSATE? AE TOATE
avkeTk ch LH, Kh HS CANT AAE TAAË, KhUE K'RHAS-LH HCE CS-
BaeTSA, TS HS A6 EUH crinii OVHTP SH ac, de ARH Bpk AE
NS an Ep, TOATE KKTE AH A6 AAUH AA MEA WE phMhHh AHYK,
PA HSMAH IMRHAR TO'HELIH A€ AH; K'RUE KR HEBOELIH AE WBHAEHH
pe EH C'RPAUH . LH K'RME KR EH IOBHTOPIO AC APUHHT'R LH
HEMACTHE"R . AMPSMSTÉ A WKAAHHHUE LH IHBHTOAPE AE APUHHT'E,
YEASA EL Ah; Ah C'hPAUHAWD LUH dk NPiATEHR NPE AOMHSA,
KA ACT'R3H EH, aom MAHHE HS ELIH, LH ACT'R3H EH BOTAT,
PR AM'RHHE ELIH C'RPAK; NEHTPS avwka, aAS-UH AMHHTE AE MOAPTE,
KRUE KR MHAHE BOp CR-LH TPATR AUEPIH CHAAETSA AAA THHME,
ApENTh UE HS TE C'ATELIH AL MOApTE, MORAIJIE ASKA .UE TENTE
avuta 4palHAODP, pwr npe ASMHIA-RWACTpĂ K'h-LH C'HHTELH IOBH-
TOPH AE APUHHT'R, POTO-BR NEHTPS AparocTk ASH AMHE3ES, CR
W Akeaun, LUH ch Hun AhpSuTopu_| LH MHASHTOPH K'KTPR Ch-
paun, tapă HS SBPR MHAR LUH HEMACTHEH . KR AË BEL hi au,
BHHE Ch INI, Kh AU ch aut un AMHEGES CHINE BÔOH .ME BR
AASAEUT AMHNTÉ Ae MOApTE, K'RUE Wh CHHTELH KA AOap KkM-
n$ASH LUH Ka HPBA kapk W oVCSKR COAPEAE LH niape; NT astea
kun CRATEMR non roun AHYK, LH HEMHKR HS ASWM AE À 4 york
dé ABEM HOH anurk A sacră ASME. HÈMAH AE EWM AA MACT EH IE
C'HPAIHAOP, CAS KSB'RHT BOVH Ch at FO'RHM, CAS At HE BWM unrk
KS KSB'RHTSA, CAS KS ASKpSA AE BWM 4XKSTÀ KSH-RA, HSMan AE

Silivestru: Cazania de Govora. 97

avkerk A6 RWAM Mon AROAĂ; apă AH KATE AREM ant,
TOATE ROM Ch AC ARCRM; um HSMAH TOAN EWM Ch ARPM Ka
um korn urkm macho. Aoenr akA dpaunacp, pwr npe ASM-
MIA BOACTpĂ, Ch ARM Aen KADEAE ABEM, KAPEAE BSRATE, KADEAE
WSEAMT RS, KADEAE MHAKSHpE, KADEAE Ch À, UI Ch NpIMMACRĂ
pe C'HPAKSA „p kaca ASH, Ka Ch AOBRHAHM um non „prphuia
Ik Ac meule, KS BSnă Aapk AOMNSASH nocrpS 16, ge, Rh ate
ASAH tere MRpla 4 Bestia B'kunawp, HecbhpunT. AMHHR,

XXXV.
1642.

Geraie pezuaroape ..... runzpură TPS ABane-
GEACKA AaEpa rökopa.

Kaprk race XpAMSAR OVenenie Bile .

WT ERSAANIA MHPA ,39HA . WT R'ANARIHENTA PHA ,AYME . MEILA .
CENTER PIS AN KH.

(Folio IV nepaginate şi peste 600 foi paginate.)

Earp veruropu . npeAscadaie uerurâpio ASH.

SARĂ TOT WAMSA Alltaturrk, arooo sacre KS ESH Sue”,
um RS ceamSipe mie, dierendpe ASkpS Ac doade, w EH veru-
Tôpu! à cOROTĂ, uim Me hᷣoaoe TPAYE RS FAR, um RH AA RÂpE
măpunne mnc$pă; Apă K'APSA AATSA MÂN BPRTOC ARAT BOAW,
OEMIL A€ Ye koeiumuin, TRS enpe KRSTAPR spun avpia,

Th a KSHOdE npe aAeBepiiuiu ASKpRTOpIN an Biem ASH Ye;
NTpS Képin um es mân THKRAËCSA um rpeunrrSa Remr-am Aù
ovHenpazkuea’k vae aa ASpSa AwanSaSn; NTORMA RS ata ve
as nSprar FRASXSA Sac, NSPTSHAR pie DENTPS uemeiipk
eSbaereaop WMEHE, KS ASdpe A MSATE Bodae um overenrkae,
um cSAGpu um acSnphar, Ataa AfăoASA „pi MSATE KHNSPE, KS
CRPABE, UI „A AETNTSPĂ ANPOÂNE, um AF MOÂPTE, ATATA BIT
AM3ES mile CSI, Kăpeae nemer· kin TAMHEAE MANIE; um HE
MIRĂ, HÉMAR aaa pSaen aArkae Kperpiniaop AVAS „pană

CHE AMACTA, KR RHIN 4 H'RMSA noerpS mSaun, OVHIM KA Atta
GASTER, Chrestomatie română. I. 7

98 1642.

WAMEHH Ae AMRHAOAW YÂTEAE nooum, um CSAETEIH kapin
nemrpS HELIÏHHILA CE AEMRPTAPX KS AERURTSPH CTOÎHHE, LH KS
npeâcTă LH cKSpTă MUNTE AW P'K3ASLLIHN AS- -CE AEH KPEA MEL
ANEB'RPATX, noo riukunuk x geckpeuïn AS Aaunesés, xk8 eperiiuin
AMPESHRHAS-CE um KA MScKA A4 ASauăua Miepien, AUIÀ un 6H
JMUEVRTOPH AE CHACEHTA, npOipinaop, mun TPS AMRPRAOMR REHM-
HSASH ea NSPT'ATOPIS A MOAPTE, HEKRHA'R IUH OVAHTRHAR CS-
dAËTEAE AWD um AAE WAMEHHAOP.

NépenT'h auacTa 68 KS PRBHE 1 ÎN DENT oð paun MÏeH,
LH KSUETAH CR CKOIL AUYACTR cAnrx KĂDTE UE CE KIAMĂ evraie
NBĂU RT oaͤgt TRAKSHTR, CR die nponoRk 4 AH KPELHIHH'R TU EH
HodeTpe, a chHTen Beckpeui anoeroakekă a P'RCRPHTSASH, Ae W
AM MpHMENHT AE {A AHMEA pScâckă noe AHMEA PpSMEHkCKAR, LH
KA OVH H3ROp ACKSHCR A M'RMRHTSA HHHMÏH HOACTPE, _MEA CEMET OC
LH OVYCKAT AE NE ATSpă, KS axkSTÉpHA ASH AMHEZES um
pAtaudok AXSaS AMÉASA, cKSpMĂT-am KS 'Thmnă MUNTE MA
LH AM CKWE AMECT H3BWp AE ANR ASaue ui nSpSp'k KkSp'aTépe,
AN'RIMHTOAPE AE cBdaere wmenepu . [ln Hÿ JAPR3HIIO „peSMu
ama NPOCT'R, Aa ate ASKPS KS TPSAX Măn MSAT'R A nSsT'kp'k
MA . În ATRIO KSBRHTSA AOMHSASH MES 1. ke. M AMAEMHX,
um TAAAHTSA KAPEAë M 48 AAT mie HEAECTOHKSA (!) H8-A „prpSnâre
N MRMBHTSA MEA „NTSHERAT AA HÉLTHNILEH, pă AOGRHAX LH
Înpă doawc BEUIHHAOp MÏEH, um MA BKRPTOC Ch ANPHHCE ATPS
Mine doxSA 1EHpeñ . [ln aßnx audcra k8 nopSuka mi KS ROA
ASMHHATSASH AVANT M6 . Be . BO . um KS RACREHÏA np'k cn HILH-
TSASH aurponoanT Rp Dana, „NnpeSnă KS cui um 16H-
rOpin Ac Xe. apYiencinn Rvp Irnarie pashhueckin Kkvp Gran
BS3ERCKH, um KS ch ATSAR UHHCTHIHAOP'R EOÂPH AH IL'RPREH p$-
MRHEI, AEN'TpS Kăpin Man ERPTOC nSpT'ATÔPIS Ac rpfxke : Oypnna
NacrSpea npenocaoë . MT ,3PM3............

Idpă es mSanmemeckn AOMNSASH MES KE. ke . MEASH UE MA
ATRPH ATPS PRBAAPÉ, IH-MA AASAUR rros eskaersa Mes
AMECT ASKPS, un ACSMH MSATE OVCTEH"KAE AAAWILL, un H3B9-
AHHAR LH THIBPHHA, A TPS ASMHEZEACKA AARpă ChAauiSa np'k-
dECTEH, TOROpA, um KS AXKSTOPIOA ASH AMHEZES rt ASnă avka
um €$ : [lpena, &TOpO RapTn. Mă OVCTEHIH KAT HSTSH KS MHHTK
MA, A AXKSHUE 3SWA LH HOANT'k, AE THIRPHH AwkCTE CENT
KĂPUN, MX por ue RO În PPEAUHTR, Ch NS MR BARCTEMAUH.

Silivestru: Cazania de Govora. 99

Dumineca lăsatei de carne.

(pag.97—100). „PunuărSpă 4 ASainena A'RCÂTEN AE Răpne.
năprk a Asa . tapă aveaanu Sar, At dépnuiirra piduă a B'kKkSASñ
dé ma cr die, um Ac nadra cbuunawp.

ES sacre codpeae aSaiină „pi dărrSpnae «kat R'A3STE, um
RECEALE a TodTe wkaspuae, um KSHOdipépe um cemSiipe teapa
HEC pTPR CSA. aumxkA’pk um aASeueprk amine je avi; depun
ură BAR . ASAină, sacre „pieakeă, mim Receaïe cSharre
AWD HodeTpE, um KSHOdipépe a TOÂTE ASKPSPHAE nSrpeac un 'rpe
RĂTOÂpE, BR chH'T OVMBpă „phatinTr'k eawp erkumnue win mens
MPEAE . Ape AMACTA MH-CE BSKSpă eSaerSa dodpre acru,
KR npe MSAUH E'h3 AKMS MHAKSHHAS-cE KS cSdaerear, um AE À
MSAUH WKH KSPRHA AAKDRME IDE WEPAZ . RUE AM FORHT MSAT
A€ hac pépukomdTe Bau ReHnT p dipe . px AMĂCTA Ch EX
die modw aa mipe. Ka MSAT' nodre Aa AnezeS cScnunăpk um
AdKpRMHAE KOdeT DE; BR VW AĂRPRMĂ LU MHEMĂ RÉPRMTR LM
CHAT CMEPHT, Măpe KPRTER HACTE ASH AHEZES, MAN EP'RTOC AE
TOÂTE npunoaceac-ii sacre AS MHIHMATAR ; Kh Seonunun CHHT Wa
ME MAN, KR AUEA CE BOP MBHURA, KS MRHIRAPE AE akum ; K'h
Adkp'aMHae aueaôpa criinr' Banda SOKSAS HecTHnc, um Riepain
Atta ce H'ÉAKR ATPRHCEAE, LH AR TSpHAE mâpulien, NSTpEZéCK'
ATPS saac, um ce Aezakră auéyrk aa caogozia Ac m'kun . Acu
MH-CE KĂAc a MRHIRÀ cSbaereac modcTpe RS aASuepk amiwre
atent depnuñre Rieun, Ac Kap'k as rp'auT AGmnSa: Akpye-mop
Anpenuin „p Biăua za nées um E Ba Și Mai ASANE Ac audcT
NOMENMDE? um Man ASmunără manere? Ka cm die diioa ASu
AMH3ES, um „prrpăuu „prnpăuien JÉPIOASH . LM une Ka nSTk
ARMS ch cnSe ahpiip'k um ufncerrk auen cAÂRE? KR KORD'RUIAME
notenoe TOÂTE MHHILHAE, KSM FORECK LM cbuuiu AE À, ORIRA
n'as R'AGST un ovp'hia Was aS3HT . LM aa KSYETSA Wwms-
ASu mas cSuT, Kdp'k as rari AMH3ES MEAGpa vea IORÉCK’ pe
EA, KR UN „pugepin NOLTECK MAERRHAS-CE, HSMAÏ Ch BAR atei
ASK cn, ATPS Kdpeae Bop ARKSÙ Anpinuin „pi kim, „p aSavina
MUHSHATR, uim Beceaie Annră ana ASH AMH3ÉS; um HÔH ak ms
CR LU FORUM, ANA APTE TORHM, KSM ŞIICE ANOCTOASA, LH AHN
MAPTE npopounm, KSa ce KAAË AULEAECSASH BÉCTPS a pin.

Ace auderx depnuirx RIAUXR, um AE cadea chuuïaéÿ es
ROI ch NSIS AHANHTE RopOARĂ At ESESpie, RS AdpSa AXSASH cur,
Km un awkerk AaASK npe MRKRTÉMNM Aa noKadnie, um npe a'k-
neum AUTPÉUH AC MUNTE ApĂTĂ, um pe AE IOENTOPH Ac Sere

7*

100 1642.

wkae, man HéBOHTOp-H dăue, sh RS nomeniipl; Biéuten Kdp'k BĂ
Ch die, MSAUH cFnun CANT” XPRHAUH, um K$ HECRILIOÂCR Apă
TOCTE KKTpĂ AMH3ES CANT. AA RINUL . AËPENT aka jHdau rade
KA SH ESAHH, um KEM noe TOUH KpEA THAT AA RECEAÏA Ac R'KAH,
um KS Aueaennönſkk ASH AMHSES PO'RÉCK . Beliu TOUH Auoinuin,
REHAUH IM'RKATOÔLUIH KApH B’ALH NOKRHT, BEHAUH HOCTHHAÏH, LH
AERECTREHHAÏH Kăpiu Banu unnðer KSP'RUÏA, BEHILH kaägin atu
EHPSHT ASm'k um „puneanutomk EH, um Bă „PASA, AE: BSRĂ-
meat wkac ASAuH aa Mkeen MAE, KAÂPH A6 AM rhTHT BOÂW;
BÉLLH AHH MAX APpSA mies BHH AA Becealen Ac B'kRun, NASA u- *
KS KPEAHILR, ui KS K'RSTAÿPk 4h A€ MUNTE 4 pre “Epto-
ASH, um MAĂTA BROĂCTpPĂ MAHHTÉ At KIEMĂpE ROÂW T'ATHTAR
AË Aa AMH3%S, KS 48384 um RS RARA E, MRHX Roo BREAK
WKÏH ROIIPH AECREIIUT AA SA AE AAOAÛ REHMPE, Aa Mieork
AHpENUHAOp . KA um Wăpe KRHA MW Ac A nScrie 'rpum'kee
cm KASTE mâpa ak BarăASHTă, LUH TOPSHA JEPK'ATOPHAOP ch
AASKX AEH POASA AUEASH 'RAMRHT. PR EH M'kpeepă AE K'ASTAPR
udpa avwka TOÂTR, LH ASäpx AHH PÉASA en HELJIE eroðrðon At
urka BSH AE Bit, AH AAScepă ASH; un ybxa —XR pOBSA ASH
A MHE3eS, ATSHAE dôpre ce BSKSpĂ, LH TOUH WAMEHÏH KS H$e,
LH KS BSKSpie RpSpă ch MkPTR AKOAÔ . PR HELJIE HEKPEAÏHAOLMIMH
ce aphTâpă LH XSAHTOPH ae RP, Ut d'ak$px TSpESpäpe
Mâpe -NTpS wâmenu, auéyrk us ATPAPX TPS À, KR rosnsonae
aog, K'A3SPXR th — — Slmă um "75, HoSae ſegange! PÉAXR KpE-
umukäekx! dinh pnhenpirSaSn ASMHHAT um à R'kceASASH ciwu,
THEMHTEUH AHAHTE minTk BoâcTpă Ka SH COA p B'RKSA ue EA
Ch die, Ac 4 nScria R'kKSASH adecTSA, Arp ark uago ară
ASiTră, Kăpk w as ÎRrăASHT Hodw AMH3ÉS peðum KS CHHE,
KS POCTSPHAE TSTSPON chnunawp TIPOPOAHAWD ch, „Eh HE ak
HOW MOULE, ATRPRUTA YÉPIOASH RS AOMHSA HOCTPS Ke. ke.

Vinerea mare.

(pag. 336—338.) Aesuxrspx -NTpS cura un Măp'k BEHEPH,
K'RHA NSH M'RH3A | rpoână . doapre KS WMHAHHILĂ LH kð8 dpnackiue.
Gvraïe AËR Mapko Bau . 39.

(Marcu cap. XV. v. 43 — 47.)

M npkma aka . 43. ȘinA, CĂpA, EH WAPE Mine, OVH WM
BOTAT AF A APHMATEH, UE-H Epà H$meae îwend;, cran AE pSwrre,

LH AUEAA epă OVHEHHK ASH 10. PAPINI K'ATPAR MHAAT, LH uepă
'rpSnSa ASH ic 44. trapă NHAAT ce MHpĂ K'h AS MSPHT —* KSpSHA E.

Silivestru: Cazania de Govora. 101

45, aka mis AekacSrain, A ka 'rpSnSa ASH fe, „46. iapă muci nSM-
apă NAN3Ă, RENÉ UM HMROA HM, OVMENIKSA ASH <<. “EA ACKSHE, KADEAE
mentice noânTrk MañnTe K'RTOÀ 6A, NSOTRHA MECTEKRTSPk Ar
SMÉpUX Lu SHCOPH, KA Aa WW STAR Ac AMTPE. um AS TpÉnsA
AS 1€. AA „pbnuSpă KS mană KSPÂTR, um RS MMPOAÏHAE,
KSAM 6p WBHMAIOA HKHAOSEHAOD ch „prpoâne npe wamenin eh Ar
MHHOTE . Ep TP'AMEA Aok W PPRAÏHX, UM TPS ak pană
48 w rpoână How, TRATA Aen niarpă, ATPS kaork Hiime m-
vet-Amnnwâpă HS 48 nsc, um akoAd nSeepă TPSNSA ASH ic.
um pmerSpuă W nidrpă Mdpe, cnpe ovia rpodnen; 47. tapă
Mapla marAaanna ui Mapia ASH îwend K'hSTÀ OVHAEA nScepă
not ea. Apa ELLS

(pag. 348—350.) Iipra AASÂW, AE Apérocra Kâpa tace
KBTPÀ ASMHESES um KSM CHHTEM AATODH DOÏHMHHA rp$nsa ASH
Ye. AA MHCTH MPE FA. MERUXTÉPR :

Räne-ce uim nodw ch HE PRRIIMAM, Apauiii miei, KSM cHH-
TEM AATOPH à pini npe Ye. um UUHCTE a dde npuneriiTSAsiă
'TpSn aa ASH, RR AKOAŸ wen⸗h RS HUROAMM Ae noe KpSue, ASâpă
x8 AAA 'TrpSnSa ASH Xe : MONTS . pă HO akmMS-A noſnana
AE WATAPIS, AAEBRPAT npe Ye. Bi$, AenpeSnă KS nerra3STA AMH-
See, ros cSdasTreae HOACTPE . LM TRIO CHHTEM AATOPH 4-A
ASĂ CA RÉ RIISPARM RS nnu3ă KSPÂTAR „ve ch Sie, RS ANPkITA
KPEAMMUR UM HERAOÏTR, UM KS KSPAT CHAT, um CE-A OVHIEM
noe FAR, KA LU KS Here MHp AE MSAT'R IDE KS NOKAAHÏE AAER'R-
pĂTĂ ; KR ANACTA tere Ep TEA WR ASANE MHPOCHTOÂPE RHAÏNT A
Ash AMN3SS, Acu auacTa, RS a că dhpe SVAHAE noe TOÂTR JA
MOMk MRRĂTEAOp . ASNĂ AMACTA ABEM 4 CAT AS 4 40%
A6 rooanx, HHHMR HOW, AMTRABHAR TOÂTR REKHTÉpA à WMS-
ASH SEA A IMRKÂTE, um T'AUTXR AL 4 BPRTOdCA NIÂTpĂ, Aenn-
ABHAR TOÂTR FPEWTATA, LM papa Tomdpk HEMHAOCD'RAÏEN ; um
Apă MHMMĂ „PNETpIITĂ A BD'RTOACEN RDEAUHUE Kâpk € KnTpă
AMNSES, rarkipere cnpe ASăpk AS Ye. um NpIHMHHAS-A npe ea
ATPS MHMMĂ, Ka A rpoână, ABEM a prherSpna niâTpă Mâpe :
kokrodea HARRA um pita ASH 1 AMN36S, KA CR NS ARKSACKAR
TPS À aan vea SPA cuursp Ye. TORMA MSHR Ad Aklegrk
Noounaoo, 4 Bia R'RAHAOD, LM ATPS moni TRAME épis
AS. — NSmañ ue pană win eSdaerSaSn TRS, enot HBAMIMA
geAepien uepisaSii, arSnue Re K'ASTA enpe KPSTk uraSa, ve Te ori
mie; um AMÉMHMAE cnpe À TÀ C'RPSTAPE um KSnpunacpe, aueaSa ue
CaS rune npe npSue, ASanezeS NSDT'ATÉPIOA AE 'TpSn; WR avea

102 1642.

HCNOAHN 4A MÉPIOASH, CR ANPHHAE KS APATOCTE K'ATOR THHÉ, AE
uiapre wmel — a Wam NoMENNT AAEMÉPTR ES AE AMECTYR Ne
AHKAH ; KR KT ACTE W NĂCRpE MpE AHMBA Tpeuâckă, AE CE KIĂMĂ:
HECRUMWE . At RAE Ac diipe rphtck HAocOjin, Ac 3HK, Kh ACTE
ANĂCTĂ NĂChpE jodpre IOEHTOĂpe AE deuôpn, un MIOAĂTĂ AE pa
ei, Kiku KRHAR aASue nönñn 9 ASME.. „pu due KSHESA npe marox,
LH BĂTE pR3BOIO KS LAPIIEAE, K'k ANkpye iapneae ii npe desopiti
ASH WMOÏPR KS CShadpA BeniinSaSn . HE diuna, ea ABHTX Be
4OPH . sapă A'RKA Bine LH-Ui R'KAE NSHI WMOPRIL AE Iăpne, um
dodpre ce eAkRIE LH cé anphHAE At Apărocra deudpHaop, im
Auene au pSmne NienTSA CRS, n-au CKÉPX CHHLIEAE CHIPE ns,
um KS aueaa-i „peid3ă npe EH; trapă „peSuun ASpĂpe un MOAPTE
păcaă nemrpS en. amă hu um neankansa vepioaSi nen'Tp$
THHE, MSAT'R M'RKRTOACE WME! B'K3S MOAPT'K TA, WIN AE uagne
KS BEHIINSA IM'RKÂTEAOP ASXHHT LH WMOPRT ; ATP "aka ce EAI
AE MOapTk "TĂ, um K$ APArOCTE CE ANPHHCE, UIM-UI B'RPCR ChH-
MIEAE CS, enoe PAHEAE CShAETSASH TRS C'h-A RÉHAEUE, LUH C’h-A
ARTE 4 — R'kunawp; Acu CSLUH pBEAĂ ASPÉPHAE, LH MOAÂPTE
AS . HSMAH CR. TE ARTA3E, LH Ch TE CAOBOZĂCKĂ AE A MOÂpTk
dk Ac Bkun; um cn Wwkhpà ReA’kp'k ASH im ce ro, Ka Ch TE
(Sp NE THHE A HenSrpezipe, LH TPS d'hPX moaprk caa-
BE AE &'kAH ; À MHKAOKSA EAP pă Ac akye ce HSAURPÀ, Ka
Ch TE ASRă npe THHE Ch BieuSeiu | MHKAOKSA ASmunătuasp
Auton; „A rpoână -NTSHEBĂTĂ CR NISCE, KA Ch TE AKANE NPE THME
{TPS ASMHHĂTSA ÉPlO, AKOAÔ ch AMTRPR LE À B'kuu KS H$c
NTPS ASAHA BSrSpieii ka ue e Ac nSpSpk; 14 KSHode, KR
roără pSuirk, wkăpa AOMHSAS TRS, tacere cadea Tà dk Ac B'kun,
KR NEN'TpS "TINE, MEA MOPT'R WIN BARCTEMAT, Ch A'RAE MOpuieu
LUH BA'RCTEMSASH.

XXXVI.
1642.
(Collect, Acad. Rom.)
Hrisov de vânzare.
(7150.)
3 Huk$aaw c'kkua . RUE KSnap CKPHS um AMRPTSPHCREK K$

YECT zanne AA MHS . KSM MAM TOKMHT. AË BSH(R) BO ANk . AE
HEME HÉBOHT HHYH CRAHT . AE AM B'RHAST ASMHCAAH ASH AS-

Varlaam: Cazania de lași. 103

NANIKĂ . MEAMAHMMEPIOASH . À 'Tpeta APTE , At car, Ac KAuH'kHH .
MEN QU WRHSTSA L'RPABSASH e MARIE. KS TOT BENHTSA . 46
cn Ba aakye napr'k Avk . um AUN KMS um AM apr)
LM AUH BATpa CATSASH . LM ANN VRAIES , um ANN TOT KEMM-
TSA. Me Ka Yu napT'k awk. n-am B'RHASTS ASMHCAAN . Apenr$
naros mun AE raaBenn . Ka CH XÏe ASmncaan Aphkirrs mouule
um KSMITRPETSPCS) . um pH TOKMAAA HOACTPR 45 4oCTS .
dokurk nmyapunueaSa Ann pSunnoaca UM ranropie IX pHH-
MEASA . AURA AUD Ann PSYHHOACA . LM AAËKCA AHN prima.
um NPESTSA Ac haita (n) um USUSpMak WTA.
ateu WAMEHH ESHH as docrS TOUH . pH ToRMaaa HO4CTPR .
um NEHTpS Man MAPH KPEAMHIA AM HCK'RAMT um H'kA n$c meue-
RAE . KA Ch AE AC KPEAMMIUR . AMECT Zanne, BART ET . WA . H,

boksurk wr pSySnoca. rairopue "ru WT PSYSHOCA . non WT
X'SALAHH . WSuSpmak.

XXX VIL.
1643.
Rapre pomzwhchx A€ AEALATÉDA ek... AE EApAGAM
MHTPOTOAHTBA + » e e «
A TUNAPOA Aomneck = um. À AvsHxeTHpk à Tpen CTHTEAN
AE A4 Ye. „akm.
(Folio III nep. + 384 paginate + IV nep. + 116 paginate.)

Duminica läsatului de carne.
Fol. 22a — 29a.*)
ASaénera AXCÉTSASN KRDHEN . ERANTEAÏA AM A Macin ATP'O
COTĂ LH urkce Kanere.

(Mateiu cap. XXV. v. 31—46.)

31. Brice AGMHOVAR, K'RHAR Bă kenn diisan WAMEHÉCKR ATPS cadea
CĂ . MIM TOUH CREM „Pepi KOY H$ch . ATOŸHAE Ka Wen npe
CKASHSAR pren cânt 32. uim Ba aASHa pnañnTk Acu . TéaTe
AMMBHAE . Li-H Ba „pNăĂpui NH UM OYHSA ARadar. Ka Sun nă-
CTÔPIS We-uli „pnăpre Wace AU Banpe 33. um Ba nSne wnae AR Au
pknra ca . sapă kânpeae ak crinra 54. aroiriue Ba arie „pnăpăTSA
dead Ak Anpanra : Rent găcanuin năpiimreaSu AieS . Ac wan

*) cf. 1579. mai sus pag. 18 — 19.

104 „1643.

HĂUM NNĂPRUĂA EH TRTĂTĂ EWAX . AM AMENOÏŸTSA a AOÛ MEN .
35, RAM &6cTR $ARAURHAR, LH AMAN AÂTR 4 AURAKÀ . CET AT"
AM 4 60TR, LH M'ALH AARTAÂTR . nearkonntk aa Boer, LH MUN
AOVCR „p KaCR. 36. rOAn um MÂNA AEPRKAÂTR . KÉAHABR LH AAN
COKOTHTR . „| TÉMHHILR AM SOCTR, UPA, REHHT A4 MéHe 37. ATOÏHME
RWD PACNÈÉHAE ASH AUPÉNUÏH, AE ROP FOR: AOAMHE ! K'RHAR TR
ER3O0ÛTR SARMRHAR, LUH "TR XP'RHATR . CAS CET AT ui "TRM
AAANATR ? 38. K'RHAR T'RAR BĂBOVT HEAVKOHHK, um rkak ASÛCR
A Răcă . CAS roan LH T'RAMR AEPRKAÂTR? 39. HA, TRM ERGOÏTR
BANARI CAO A TEMNUNĂ UWPAMK BEHAT A4 "Tine? 40. un RA păe-
NSHAE AMLRPATOVAR AE BA 3HUE AWp: AAEBRPR MOARECKR BO4Ă .
nemrpS kăue AUH SARKOVTR OVHSH dpăre aa mieS A’kuéyin Man
MHAH . mie aun RKOÏTR . 41. aT$nue Ra SU LH WEAGpA dE ROP xi
AR CTRHTA ASH : AOÛUELH-RR AFAA MEHE BARCT'RMANHAOP A 46-
KSA Ac R'KAH . OVHAEH rĂTĂT AÏMROASASH, LH CAOVUHAWp AV.
42. Ram $0CTR SARAMRHAR, LH HOV MH AÂTR Ch MARHRAER .
ACETAT AM er, LH HO Mann aAănar 43. HEAkpHUER AM
S6CT_R, LH HO Manu AOVC A Kăca BOACTPĂ . FOAR LH HOY
AVAUH AEPRKÂTR . BÉAHAER LH „| "TEMHHILĂ, um HOV AVAUH CO-
KOTHT.. 44. ATSHAE ROPR PARCTIOVHAE LI ĂUEA AE BOP'R PA : ASAMHE !
K'AHAR TRM BR3STR SARARHAR, CAS ANCETAT. CAS HEMKPHHKR,
ca8 ran, CAS BOAHĂB, CAS A TÉMHHUX, CAS H'AMR CASXKHT mie ?
45. ATOVHUE AE BA PACHOÏHAE AWph, AE BA PA : AAEBRD POARÉCK
EWAXR . DEMTPS K'RUH Manu SRKÈTR OVHSA A'kaap Man Mu,
He Mie H'auH SRKOÏŸTR . 46. LM ch BOP ASE auéyrk „p MOÏHKA Ac
g'kun . iapă Aupénuin A Biâua Ac krkan.

“[ueateSan evraïén auapia . adécra tare : JTE apără
TAHHA KPEAMHIEN HGacrpe, kăpk H Man MĂpE LH Mau AEHAMNTE .
geniip'k aa movAtu, à AÉMHSAOVH HÉCTPOY ASH ie. ke „KA CHA
#6apTre Ko A'RAMHCR AIJENTRMR, IH OapTE ch He Th mean
um CR HE COHAMR . KR dROR-AETPÉU RA BENI. K'AHAR KOY
ATHT'K core Ac AH Man AEHAHHTE 48 NPOPAMT NPpOpAÏH AE Be-
Hip'k ASH. kâpe ASKpS Acnati CAS H3B'RHAÏT KOVE'RHTOVAR AUDE .
K'AS REHATR noe AOÛME A TO$NR AE WAMR . HP 4 Aa căpă d'RpX-
ATP BA BEM CR HE WSAEUE noe HÔH, KOV nST'kpe un RS CAĂRĂ
MĂpE . KSMR LH ÎWAHK KO'RCTHTEAR, AAEREp'RIIE . AE-AR TpĂ UE :
KA OVHh MÏÉAR AE JOVHOKTR, NENTpS NĂRĂTEAE HOACTpE . IH Ka
OVHR AES AE MÉPTADE, HEHTPS HEMSAURMMYR nGacrpă . LUÏ-H ckpie
JOVAËUSAR ANRPIEH CÂAE. Ka W AONĂTĂ A€ B'ANTOVPATR UE — ea
FPROVAR AE DAREE . LH KA W C'RRÈDE UE TAE PRA'RUMHA AEMHS-
AOYH . um Ka oyn On de apae arkaneae «ka céun d'hpx A6

Varlaam: Cazanie de lași. 105

P6aAă . Rom um chnrovpn e' asßs croien : Ka BOph BREAK diioan
WMEHÉCKR RÜMHA AA YSAÉER noe noăpin MÉDIOASH . LM „phgepin
aa eSriprk emernien câne | sépio „ph 48 croÿeh : K'h KSMOV-A
RAA, NPE MARIA CĂ AOVRRMAOV-CE A HÉDIS, AA PA BA Beit . Wim
AMÂCTA W AMRPTOYPHCHMR TÂDE A KPEAMHILA HOÂCTOA, OVHAE e
ras Rkpoya. M

SI AGa notre, KR YSAËUSA ASH AM3'RS ape Thé OV AEKATE :
„The npe nenpănunuin actmien avepia, K'hpÜpa A'kS AÂT AM3'kS
YOVAËLOVAR CAS, CR MOÏAENE WAMENTH, ROWA Ape MOARĂ tan CH
rSpn . weaßar Mnăpăr . AĂ 4 win YSAERRTÉPHAOD veadpa seu
nsudk cn USAEME LH AE aul; : corkornnun ue déueun, Ka moi 44
SEM OVAL OMÉHÉCKR, ve AOVMHESRÉCR . AAEKĂ . HS | YO A Kdpenn
KA OAMENI, e KA HEUIE AMR. RSA MOM WCTE A4 AM3RS CT p'RAÎ
BRTATE . Me SRURDTE, mite koe NENTPS AdpSpn . aurk mute aa
kön en HO Vie. KR xie ME goy AR jp AGKSAn ASH AMIRS YS-
AERX . AËUH WADE nÉHTPS Akne, wâpe nerpov Adph, Wâpe neirps
RÔE AE WMR, Wâpe HEHTPS HECOKOTHHILA CA, CAS À CAOŸYHAËDR EAP
ppăae, ue ae Adov ch uSAcue, Hoi cm due uSAtuova AMPÉRTR,
AMÉA TOUM ROȘ il YOVAEKANH KS orouia JOVAÉLOVASH avu AM3S.

ŞI AGA YO AEKATR tacere: K'RHAR CRHTSPR AMSRS VIOARĂ
awk npe AOÛME, de Wa8 nSTOŸTR WAMEHÏH YSAEKÀ, CAS KR HAS
EPOTR . KR AMÉAA u3sxekue men PHHROVA AU AVRHOVAE ve
A6pu Man 'Tâpn AcknTh ARHCS, AE Răpin WAS EpoyTR wameniu
EN Ppătăciă Ch AE OAocâcRĂ, Neirpov Képin WE6apă AM
um NOVA RULE, um AIR PEUT MOWTĂ, Ataa W CÉMEHILÏE AA AATX
cemeniiie . aurkS eprÂT AMSRS ne deudpin AOVH Hale NpÉSTSAR
AMAR xkua arkut noe Kăpin A'kKAa nov-n sepTră TĂTĂAn AWph,
C'AHTSDR AM3$ M MEpTĂ A4 DHIRÔIN Ac Nepipă. Man anu um
mârăan Apr, Aſkkka aovsi Ae Mepiipk AGph, KAR3OŸ im EA A6
MSpit . aurks YOVAEKATR AMS'KS COAGMOVAR um POMÂpovA' . ui
not MEA UE Ch PRAHRĂCE NpE AMC NPOPKh, Ch AFUIRIICE NĂAMRH-
TSA Aen PH Ac kin um npe HARAH “te poli pas AS ARAR
pas PT aurk, KÂTR MOVANĂAI ARAh ASH AM3RS suna:
FACRATR CR Xe AUÉAA, KépéAe 48 YO AEKÂTR PROTATÉ MA Ar
enoe HARAN . LM ARECAAOMR K'RHAR CR PRAUKÀ KOV WACTE Mâpe
npe mâră-en$, Man anon SA, CR CHEHBOYPÀ . Bice CKPHII-
Spa. RAS YSAEKATR AMIS ANpENTĂTR ASH ABAR AECTIPE RPR -
Méurin ASH. AW un MRHĂ À 3$a AE ACTA 3H, MOYATE AMAR PR
DENTOS HEAHPENT RAM LM R'RPCRPH Ae CHHUE AË MAPAE . LH AATOPR
POASpu A6 AR. A TPÉA UOVAEKATR Ba xu AoVnă CRRPUNÉT OLA
AMEN ASH. KHAN Ka nSpurk ae radeSan ASH AM3RS À —R

106 1643.

HOVAR AMÉAR AUEPÉCKR, KAPEAE RA BSUHNĂ Ac Ba Aeiuenrà MOpuin
LUÏ-H BA KEMĂ AA US AËLR . K'RHAR Ch RA ApĂTĂ AHA YÉPIO CE'RHTA
KPOÏUE . LUH köſ NARHYE Tönn WAMEHÏH noe ASME . NA'RHUE-EOPR
nenot annuounn, um MEA UE A-AS PACTHTHATR . Wh Was Kpe30i/'Th
CR'ANTA EVTAÏE . NABHIJE-BVWP LH KOEHHNÏH eta, ue HAS nSpTAT
acSnpa că WMOPRUOHA Ah AE NĂKÂTE à CRÉHTEH Kpoirun . ue c’a8
KEMAT' HOÏMAH KOW HOÏMEAE KPELIHHH . NA'RHUE-BOPK LUH ven BOVHH,
BR MĂOV HÉROÏT' Man MOATR MEHTPOy Biimeae cho auéa’ m'ku-
HHKK . ACR HA'RHCSA' AuecTOpa ch Ba „NTOapue ATPS Bovoirpie .
Kh BA COCĂ BMHEAE LH UMHCT'kK AW, um măpiip'k UÀ HETpE-
BONA . ATÉHRUE CR Ra ARTĂ AÉMHOYA' IC. Xe. noe HÉXPH, HS
npkaéuyrk H$xpu dé NAGAX LH ATOÿHEKX COAPEAE, de np'kuén Ac
aSph, | TOATE d'harpuae AE 'anchaë NASI um pooraoum,
KOY oum AE „NHWEpH HEHSMARPALH . LH „Maiin'Tk aoÿH CR BOph
AAOVHĂ "TOATE AHMBHAE . LUÏ-H Ka Joy AK À KSA CnIoĂ/He CH'RHT 4
EVT'AÏE . nenros K'AUH HS AÂTR 4EAOD AHNCHLH LH venöß HEABSUH .
AdP'h EA UE HÉKOY AN ch Al ue KR HOV, E USAËLR Eh Năpe KR
ROph AR? aTÉnue KHEHLHAWPR, Ch EOph AECTIR PU NĂPUNTE A
ꝓᷣtnoob LH AMX A6 HAT, LUH dpâre Aë CPR, LUH NpidTHH A6
npitaruri . um c6u, AE cun.

SIr$nun Rae min aMăph BA K'RAA Npe RKATÉMNH, KR BÜPR
Rea npe vin Man npômm, npe Kâpin At MSATE Wpu AS AOCk-
Ara un GS ACSNphT, AEPRKAUH NTP ATTA NOAGaBă LUH 4p'RAM-
chu, um ATP'ATATA Măpie LH WHHCTE, KAPA WMSAR HOW NOATE
Ch © CHOVE. LU noe CHHE Ch ROph REAĂ MPARIUH ATP'AT'TA aMăph
um AOVpăpe LH OVCT VPHME HETPEKOÏTR, um BOph HA'RHUE KS
amp . ATOVHAE-UT ROph BAXCTĂMĂ DRKA TOM 30ÿa 4 vka was
NăCRST! um Bitaua 448 BIEMOVIITA + ATOYHAH AE rpOaza A6ÿ Ba
NA'RHUE LH WepiOA LH NXAMAHTSA'. LH ch BOph AOÛME KA HELJIE
BHHOBALH cnpe nepiipe, TÉAH um AMARP'RUH, OVAALUH LH OVCTS-
PAU Ae AHUEPH KS.ANAVUH LH HEÉMHAOCTHEH A MOÏ.RKA Ac g'kun.
apă AHPÉNUÏH Ch BOp BECEAÏ AE ddua ASH AM3'RS, LH Ac WRH-
Thpuae kae ASaun a „NHUEPHAOp, LH AE RPRMCAUR dé Ra
Mbaopi npe TpoynsA AÔPR, LH AE MHpE3MA ME Ba ELU AH BH-
crkpeae JéPIOASH, LH Ac ASR'RHAA AMAR DRE, LH AE WATEAE
vkae dpSmOace mn ASMHHAÂTE A CREHLHASPR, LUH AE KSHOWHHAE
KS KApHAE H Ba AKSHENÀ {OV LH AM3RS, koy Anpknra CA, LH
A€ Xpâna uk Aou. Ac askeTA AE "TOATE Ch BOph RECEA LH
Ch BOph AOÛUE enot WAHYHA um cnpe PANAWCSAR MEA MÉPÉCK,
ATPS Beceaie HETPEKSTX, ATH AAHUSTpE HEC" PLUT A, TPS
AcbăTăpe IH A AESMIEA'RAIOHE HERMETATR, A KOÏDILHAE um

Varlaam : Cazanie de Iași. 107

noadreae verăuen demi Ac Sen, Kapk w ao nasii „pedun
AMSÉS . neirp'ată dpdumaoÿ, aaovutun-nă amenre Akudcra Be
cete, e nei'rp-aucă CHEMIN 1-48 noch, Hoi HSMAN ARSILTÀ, ste ut
CRHĂTĂTA UM Bld, um Man anu um KANOYAR Mira move.
MP HOM AMO W SAPRMAR A6 MRHHE, CAS OV EÂHk He CKSM -
mim à Aù. netrp'awk dpdumaops, KSDRUHUH-EXR IRKAÂTEAE, KB
nenog'kadnia, ov MacréniA, BS poira, ov AdKpRMHAE, KS nÂ3a
geckpeuen, Ka cm CRAN Ac Moÿnanae Ac R'kan. un pi pAUIA
JÉDISASH CR AOBRHAMIM . DEMTPS aaa UM Adpovan AGmuSaSu
Hécrps ASH e. Xe . RĂPOVA Ch KANE 4HHCTE um Akunrkuont,
CAĂRĂ um MARPHPE, „NnpeSnă KS NAPANTEAE LM KS AXOVA ce.
AKMOŸ um No popa, LH ATPOY lun AE m'kun.

mins.

Dumineca a cincea după pasti.
(Joan cap. IV. v. 5— 42.)
Fol. 157a — 160b.

Aa ASmineka à dark ASnă nm . „NEBULA TOpĂ NÉHTPOY
koe ꝓannua camapkiiinen . evraïa Aug îmân.p AGaăenpnarkue
RĂNETE. ,

RoimS-n ana sk Ae.naae, ve cn norbapă AU nSăpn npe
NĂMĂNTI, | Moare künson aovkpksx, not KRA um npe
KOApH, jp aSpn ump nomiun, Ac ae Kpkipe um ae pépraaund3x,
aagkipe um ae povurkipe, rxagenkipe um moxoprukue, OVHEAE
kepan AATEAE AABACTPE . CRBÂN KR HWCTE ANA HO Man AT P'OÙ HR
gar, apă „pi MSATE 4rkaropn ASK pasă, pasyakue um AWh-
pupe . amă um AXAR CR'RMT A MOŸATE Kiinovpu AOKPkK3R . Ka
Ana CNĂAm UM Koypaukure Kokine um gp kupe ATPS „pute:
akyep'k ASmnesmiackă, „pbpnmmăzn um NOASE Rupe uim Hennpă-
cir u3eopânie, uim ckra coirpaerSaovu noroakine, UM p'aKkop'k-
me. Akudera ană rh AGMHoyAR Ye . KOV camapkiiina Aa noir
Sah ao idkwen „pi urkce Măcovpu Ac 3 . ROMA 403 A
CRANTA evrale. mw. 344 . ai.

5. Mro auka pk, Remi ic . A serârk camapien . e ch KeMà
cHX ph, anpôane At OVHR CÂT" ue AA kee iarwen AS îwenda dito-
Asu CAS. 6. um AKOAd Epă OVH NOVI à ASH 1ÉRWER . IDR 1. TPS-
AM Ac KăAc, ane38 au ARHTX mot, um €pă pu aa urkceae
den. 7. um BEN W ANStapé Au.ſ camăpia Ch RÉAL ANR . rpăit en
Ie: AM cn ES . 8. ovuenritin ASH epă AOÛUIM A verâre Ch SM.

108 1643.

nepe &SKkÂTE . 9. un rpă aoÿH MSHPA CAMAPEHAHA : KOŸMR Toi
difinan KAAOBR, AAA MÉHE vion ch B'kH, MOV ape camapkn KR
Pin An 687. KR HHAORÏH HO Ch HHME ATHHTR AE cama à
10. pmenSH'ce eu K. Ac 3Hce : A'KH mu AdpSan ASH AM3S, LU YHHE
HICTE MÉAA UE PORIALIE Ile : A'R-MH Ch BÂS . Toi am arkoe AEAa
AN Ch, LUH ape A ANR Bie . 11. rphii AOÛH caMapenñHA: HH4E-BACR
Man um HOŸHSAR HCTE AA HK. AAP'R AE OVHAE Ch AHBH anx
mie? 12. 48 AGAPR EH T$ Man Măpe ART I'RPHHTEAE HOCTPS
lAKWER, WaS AÂTR HÔAXR AUÉCT' noir un . LH AdéA4 AHATP'ÉHER 48
ERSTE, LH dexpiu ASH . LH ASENTÉ AMEN ASu? 13. P'RCIISHCE 1C . LUÏ-H
aûce eu: Xie 4MHE EA Eh AHATP'AUACTA ANR, Ea cer À tapă . 14. px
HÉAA WE BA B AE ana uen mot AA 68 ASH . ti BA Acer À A
gun . ue ana uen ROI Ad #8 ASu . Ba XI ATP RNC H3BÔPR AE
ANR At Ba K$PX . „| Bitama AE grkun . 15. um rpm K'ATP "AMC MSHPA :

AGAMHE A'k-MH AMăcTa ANR, KA Ch HOŸ Man ACETÉS, HHME Ch MAH
Rite añuk cn ckOu, ană . 16. ro xi EH IC : AS-TE AE KIAMĂ EhpEĂTSA
T'AS, LH BONO an . 17. pensie mSrap'k uui-u aice ASH, H'AMR Ehp-
BAT’. FOR EH IC: BMHE BHICEIN : KR MÂM BRĂPEAT . 18. Kh AHHAH
EhpEÂUH AH ABST'. LH ak mă KĂpEAE AH H'SIL HCTE F'RPBAÂTR . AUĂCTA
KS AA EE PAT au 34ck . 19. ro bii ASu MONȚIApA : ASaM'HE Răân Kh T8
EL npopkn . 20. năpunuin Hip -NTp auaera MărSprh CAS AKHHÂTR .

ao Rôn TORHLH KR -N_Îepcanmn tace AOKSA SYHAE Ch KAAE Ch
CR „piine. 21. pri EH IC : MOVHAPE, kpkae- MR KR BMHE W npkme
K'RHAR HHME „NTp'adacTa MhrSph, MUIE „| IEPCAÏMR E'R RÉUH
„pună M'RPAHTEASH . 22, RÔH ah AH K'RPÉA HO" LJIHHH, HÔH HE
NGHHĂM K'APÉA MR. KR M'RHTOVHHILA AH KHASEH ACTE .

23. 4e BHHE W prkame LH AKMOŸ CT . KHAN JEHNRTOPIH vin ant
REDH, Ch RWPR „pună năpinTeaSu KS ASK San LUH KS AAERĂpA .

KR LM IMRPHNTÉAE NPE OVHÏH KA AUEA MÂpRĂ, KAPiH CR BROph
A FHHà ASu . 24. AXSan HACTE AMHES(R)S - LH MEA UE Ch BROph gxuna
ASu, kð8 AXSA LH K$ AAERĂpA CR RĂAE Ch Ch NI 25. rpXÙ ASH
MOVHPA : IMI KR H CR Bi MECIA MEA BA KEMĂ Ye. K'RHAR BA
REHII AUÉAA HE Ba cnoirne nôax awker'k rare . 26. TOR EH ic : 68
CAT utaa ve rotule KS THE. 27. um ar$riuu BEHAPA opens
ASH . um ch Mupă Eh FPRAIE KS MOVIape . ſao mine HS-H 3HCE:
ve KAWIHH? ca8 ue rpătiţin 65 noirca? 28. uim AXcă RACSA C'kS MOV-
Iapa - LH Ch ASex . A IETĂTE . um roxii WAMEHHAWPR : 29. Beni AE
BEAEUNH WMSA Kăpeae MS 3HCh TOATE K'ÂTE AM bRkSTR . A6apa
CR HS xie auina Ye? 30. um auñipx AMA HÉTÂTE LH REHTA K'RTP RME.
31. Apă. -NTpE awkera . pSră-an npHi.peSa ovni ASu AE TP'RHÀ : AER-
LRTOPRO, MAN” AK . 32. raprh FAR BCE A6ÿ : ES amn a M'RAKA BSKd-

Meletir: Cazania de Deal. 109

reaet, RĂpHAc BON NOE apt . 33, um romă CYAN TPS crime :
AGapn HS AAOYE ASu uunenà Aks Mpa ? 34, FOR AËPR 1€ : BOV-
deac avkae car, Ka cn dă Gta ueaSa de AM ÂS Theme . LM ch
făra ASpSa a$n, 35. 48 mov DRM Bon, KR „pă CRM ndrpS AS
ui ma en ckuepa? ară rpRéckh RÉAX : PRAMKAUM WKÏH EÉUIPH,
um REA ËUH XÉAAEAE, RR CRAMTR DATREMILE AMS KRTPA ckuepe . 36, um
MAME EA CRUDĂ, MAÂT'R Ba AOVÀ . Min Ra AASHĂ pans p Kidua
Ac Rhum. Ka ait Mtaa dé CĂMRNĂ Ch Ch BORSpe AenprSnă KS
yéaa de ckurpă . 37. Aë audeTA tace KOVR'ANTSAR AAFRĂPÂT . K'h
ANTSA' tace AÉAA ue cĂMRNĂ, LM AATSA ema e chap . 38. 68
BAM TPEMIIC NE BON Ch CEMÉDAUM . OVHAE EÔH MOV R'AuM TpS-
AUT au ROH 4j Serena A66 aun „prpăr. 39. sapă AM HETÂTA
aka molra' un KpraSpă AMG camaphun nen TPS KSERHTSA mStpen
ME ARPTOVPHCIÀ ; RR MS 3HCh TÉATE FATE an SRKOÏTR . 40, sapă
AREA BEMHpĂ Aa A heh camap'kuin . POVTĂPR-AR PER Ch NE
TpkKA aa Ah um. ui neTpekS akond AGAX 3446 . 41. un MOVAT
Man EPRTÔCR kpesoirpă nin TPS KSRRHTSAR ASH . 42. PR Movépen
rpănă : Ra A'RKMOÏ HS man KkKAEMR DEN TROY KSERHTSAR TS,
KR „PUNE AOYSHMR LIN MR, KR AMECTA HICTE KOY AA PATES
H3E'RENTOPIOAR AMIE Xe.

XXX VII.
1644.

Gv(an)reaie „peanaroape.....

"runrbpitrS-c ÎS TPS ASmnezedcka adapa ve ce KM monacriipk
Aka... ear. pur. LU PO KES . „AXA, MEIUR : CET
E. AM.

(Folio IV nep. + 786 pagini + 99 fol, paginate.)

Hărpă verurâpu.
(Fol. Ia — Ila.)

RS goa mrapnnreasñ, uit RS Acamnapk &mioasn, um RS cm
B'RPUHTSAR ASXSAS CNT, npk ASMHHAT ATPS Ape caa-
EMTOPR, um KPEAHHAOC TPS IMRPHNTEAE HEHACKST, uit ATPS
hᷣmoa Ataa M'RPHNTEAE H'RCRSTR, MMM Ac TOUR kan ui ATPS
ASA cure AAA IPROHNTEAE nSpuesarop, I npe loA WAUXHH-
TÔPO chHTA "rponua, OVHSA AAEREPUT AMMSES SHAMTOP it d'a
KATOP TSTSPOPR R'RGSTEAOD'R LM HER TEAOD . KpeyiuSA Mara

110 1644.

Bacapar EWERWATR, RS MHAA Lu KS AAPSA AS AMH3ES BHpSIITOpI
A TOATR mapa PSMSHÉCKR . „pnpeSnă KS BAATOCAORÉHIE LH KS HE-
konnua npk CHHUHTSASA MHTPONOAUT Brpr Oana . wi 106H-
TOPH AE ke ennekon Kvp Îruarie prashhukn . wi Gredan en(n)-
ekon BOZORCKH . KS TÔT CRATSA' AHHCTHIH BOPH Mape LU MHK . AEAA
AMH3ES Lui H3FARHTÉpIOA HÉCTPS 1c . Xe. Kdpe H$ce (? cce-) JASPaT
AEHTPS MHAA ASH Ac H'KS A'RPSHT AAp KA AUÉCTA KAŸTE noe AHMEA
psasnrkerx, LH NPE AHHCA WETHUh NIPE HÔH TOMEHHUR, ATPS pra
ROACTPR HS HE OVHTALR nSpSp'k um -NTpS Brkun Ar Ru. amina.

Bnpk-ckpă, RSA GHAE AMADEAE BAATOOVET A NpEAScAGRHE-
AË T'RAKOBAHIÏE ev(an)reaieii ASH MATE, KSM ce HS pRAMRHE H'k-
MSA WMEHECK, ABE AXKSTOPIOA CKPHIITSPHAOP, ue ce NOATR ne prkue
KS MUNTE LH Aueaenurkine pă Ac AKSTÉPIOAR LH Îhpă B'R-
WăTSpa CKPHNTSPHAËPR, KRA k-Capă ch dduem, ti pă AE
ckpun'TSpă, aukat ue SK CKOHNTÉPHAE NH AEUHAE, UI CR Aÿ'k-
TRM ATOS HHHMA HOacTpă akua epică, LH ce aBem akurk
dépu ui „pueaenutonrk dépn, ape HE W 48 AAT AMH3ES Ac TPS
JMENST, KR AS ZHAHT AMH3ES noe WM, um AAS NOAOEHT KS
TOT kata Ac AUEAEIAIONE, lui a'as BEST ALEAENT'R KSM
ORIALHE NpOpORSA ARAD At 3HWUE: NISLLHH WApEAE HCTE MAH MHK
WMSA AE ANIEP'R . K MOAPE tapă dhpă A'RCK'RAÏA CKPHITSPH-
AÔP, LU d'RPR AE RERURTSPA AWD, tapă A’kka Bp'kma ue auen
Aap AEATRI, LI AUEA BHHE A-AM NiepAST KS K'RAKAÿ'k, ATPS arira
HEHAPOK KA Ch ABEM AXKSTOPH Ac CKOHITSPR, k8 Kkdp'k ckpun-
TSpă HE „NETRU RM, LU HE AKSTOPHM, Ka Ch NSTEM AXKSHUE „NTp'A
awk Acceronniuie AEHTÉIK, kagrk Ww 48 aRST WMSA AUEA AEHTÉIO
E N pă MRHĂ HS K'R3SCE, LU TEHTPS aka 48 cokoTur AMH3ES
dute AA Aceak AXKSTOPIOA AA CKPHNTSPHAOP, Jex A$AAT, um
CR AAT H6AW, rap non CTOHK'RHAS-HH-CE KHI3SAAEAE LH KSIETEAE
M inta, AA p'RAEAOp AEH THHED'RILEAE HOACTYE, HU AUECT' BMHE
HS MAM NPHMHT HHME-A HPIHMHAN enge BHHEAE HOCTPS; K'RME OVHÏH
AË 4 HOH Mas nuc Ac A'RK MEHEP'RINSTSA CKPHNITSPHAWP, Li
CÂNTE KA W KOpaBie RDA Ac K'RPMR A MHKAHKSA (| L. -A0-) M'RpIH,
LU TPAUE AKOAUR LH AKOAS, KA NIPE HELIE WPEH IH MA AE anon CE
ASSHAA; AAUH 48 mMepepuiSrSa CKOHNTSPHAWD, APR HS dk wkak
ve ih ckpunrSpiae, AU AU AS HEROE À CE ASSHAA li avea,
AERHAR ASMHHA A M'RHR; AAUH HD'RUI METECK CKPHNTSQHAE PK
NS AULEAET TR e 3HK, LH CE NOTPHEÉCKR, KS MEAA UE unne Mitap'k
À MEHR, tăpă ASA4ALA Miepin HS-A nprkuenmn, caS Ka SHSA ue
unne ASMHHA ANPHHCR A AM'RHA, LH WKH H'APE Ch BA3Ă Ch AMBAE
HENIOTHKHHHAS-CE; LH Ac duce RAR tacere AKSM H'RMSA HÔcTpS

Meletii: Cazanie de Deal. 111

MA WP, AU „pRă te € MAN onð, Ka HSMAN „punti HS pure
Aer, Me AË CE um aaa neta à pueakye MS A6 made Awp,
Mali B'RPTOCR ate se akpă pen ch ne ASMHHX, ce ASaul-
WR3ă pe AAUR, um ce noneukeă Aa AOKSA WAHXHIH, KSAM AM
zuue: CRM Aurkite TÔT SHAEAE, en peer tin MAS mp, At
CHPRCEMHA WMEHMAWp, KRpOpA At CRHT'R CSĂACTEAE (.p) AURHHAE AWD.
adera ERIRHAR HôH Ap p'kavk awkerk, am dan here Ka
sanie mphkere "mor anSa, ue ce Guu(e) ASmenkueae armor anSaSn,
ERTpă RĂpR „pAcmnă npk dne-tene, ch W NpHMEcRĂ Arkkao mw-
HN, K'RUE um NSLMHSA Bune tace A SOAWC, apă uim nSunneaSa
PRS sacre RRTAMRTSpA cSdaerkeeă, apă nSumneaSa Bune tace
At aaSAa um Ac enmcenne cSbaerecă . Acte nenTps aka um Roi
TOURS KIR REM MEMEDH AMECTE K'RSANIE CKHMEAUR-ER MHHTk
awk ph Kkép'k unea, ati ch ISBN „NERA TSpa, uit npe ataca
KAQTE HETHHAR, ATPO pSra EOCSPX (| L ROCTPA) noe AOMHSA nome-
HMS um HS OVHTAPEUR um HU C'RNWRTÉIUM . AMIN.

Henpagnnks A npe H3RÉOASAS ckpunTSpn LH KSBHNTEAE TOK-
MHTOpH AMECTSH AOMHEGEACKAR RĂPTE, MSATR FPAUHTSA 6pMOHAY
Meacriii MAREAONSA, npoerSmen aa rogopiu.

Duminica lăsatei de brânză.
(pag. 112—117,)

„NenunrSpa A ASMHHERA ARCATEN Ac EPRHIR . EPTAÏE An
MĂOEI . CAORO €.

fane AXSa' chwr ensee KS pocrSpnar anseroanaoÿ, Fe . tace
nawk noderpă Sas noe MEN PACHIA ATP Sua, noe MRKRT OU
MARK RAT AMHEZES . um noe AUEPH K'ATPR WAÂMENH . enapee
SHASA MRKATSASN um RpĂREA w ovurice RS Benñipk că, sapă Ak
ARMS RA CR „PAEIORICRĂ MIDE M'RMÉMT RIANA AF NAME à MEAOP AE
MÉDIS . Acperr atacă, mania LM BPAXKEA AENTPS WkMSA we
méck ww rond, um Apérocrk că pTpS ea! MA munrkasă, nenTps
Kăpeae nopSnerkipie WĂMENIAOP EpTRUIOHE M'RKÂTEAOD, KSM Ac atacra
HE NEĂMĂ pe nön ACT.

Gvraïe Mao . Sau . 51.
Mateiu cap. VI. v. 14—21.*)

Zice ACASA : 14. ch BE EPTĂ wémennaop rpaméacar A9p,
ATSHMAE Ba EPTĂ AH ROÂW TATĂA ROCTPS AH MÉDIS POAMAAEAE BOACTpE .

*) v. 1581 pag. 28—29.

112 1644.

15, sapă Ch NS REM EPTĂ WÂMEHHAOP TELAAEAE ASP, NISE TATRA
ROCTPS BĂ EpTĂ BOÂW rpemmăacae BO4CTpE . 16. PR KKHA BR noeruun,
HS ꝓnoecun Ka 'audpnnaïn, ATPHCTRHAS- CE, KR-UI CMOAËCK 4kuenc
CAAE KA Ch CE APÂTE WÂMEHHAOP noerunas CE. AAERThp MO'RÉCK ROĂW K'h
ce AEAS.pră AE nadTa că. 17, apă T8 NOCTHHAS-TE, OVHLIE KANSA TRS :
un Șăua Tà cnâaă . 18. ka ch HS TE AP'RUH WAÂMEHHAOP NOCTHHAS-TE,
LT I'RPHHTEASH TRS 4 TAHHAR, LH IPRPHHTEAE T'RS Ba AĂ Le
atage . 19. 48 ackSHA EpeuH —2 EOCTYS noe 'RMÉHT", SYHAE p8-
UNA LH MOAÏHAE W Nip . SYHAE &Spiu w cână, mu W #$Spx .
20, ue BR ACKSHAELH BHCTIAPIOA EOCTPS EL JÉPIO, OVHAE HHME NS'TpE-
Sk nsrpes'kiie, nnue MOAÏHAE W M'RHRAKA, unue $Spin W cână
um W Spa . 21. OVHAE BA Îi BOMOĂPA BOÂCTpĂ, AROAO Ba il
HHHMA LUH cédaersa RÔCT PS.

Ilâprk Ac ATH AE RAR AN3HE LH KSAM' CHHTEN AATÔPH 4
NS HE M'RHIÀ npe păun 4e npe APAKSA ITEAE AED'RKEHT OP - TOT
WMSBA KADEAE Bă ch 3HA'KCKA UEBĂ, AS KACR, AS ETAT, ATH
NSHE TEMEAÏE RPTOĂCĂ LH aAmă cnpe À ip a TOÂTE KKTE Bă,
TOATĂ FPEWTAT'K, Kh HS ce KkarkTkuyé . amă ui TS Kpeyime
BPRHA, Ch TE CSH CNP „ANA HAR ESWRTĂUIEA, IH À ZHAÏ Kâcă
esbaerkâcră drap ovcrenkda’s in Aemepräpe NTpS KAp'k 4
&'kun noun ch Ankðdium, LH KOMOĂpa Tà à NSHE, ch NS WW &$pe
HERR3SUTH 4Spu, aTSnue nSne ATPS CSAETSA TRS TEMEAIE Me-
KARTÉTR ; TRIO ESHRTATE p Then grirSpn (? 1. KHn$-) : KpeAMHILă
Anpknră, RAFAEL HERAOTAR, APATOCTE AENAHH . APR ut sacre
KpEAHHUA AHPkANTX? HSMAH AUACTA, KA Ch KSHOÂCKR RBS AHHCA
NpE OVHSA AAER'RPATSA AMH3E8, -NTpen dHpn ae ASMHegEñpen
CA'REMT', LUH KĂpEAE-C TPRHTE AË EA A A6 ASĂ AMINTE UIH A A6
D'R3H . LH tapă HARA tacere, nST'kp'k KPEAHHUEH HECEMSATX,
AENPESHXR „NEAX KS auka, ka cÉbaersa „RS TPSnSA . Kpe3 Kape-MH
nopSnukipie akkurk um ngep(6)it, Wu YC. JEAUR, BOA ASH ch
dk, un Ac BOI ăue avker'b nrăASatie- MU NAÂTR, Blana
ekunașp, uim H$ H8mañ awkeTk, ve un H'RA'RAKASÉCK KR amă
Ba ăi Mie ASNă Ppâlca AOMHSASU .4E ch BE HE rapi: HS mis
wape #u-M-B0ÿ Mie awkerk 48 Bă? WTA Adi HEKPEAMHIA 1H
MAO pk ce apără TPS UHHMA Tà . AS AYACTA um KPEAHHLLA
d'hPX HRARHAE ATPS HEMAKAR €. Acu tapă ApărocTrk Aenann
audeTa tCTE, Kăpe HS A 106 HSMaH npiA'reniu TH; Hp T$
A'kka an KPEAHHILĂ BSHĂ LH H'RAKXKAE HERAOTAR, LH Hp
asâcTă Apărocre HS AH, ATSHAE LH KPEAHHHA um RA RAE
d'hPR APATOCTE HEMHKM HACTE; HEHTPS ue, ApărocTk cnpe Kpe-
AUX LH RA RAR mă Aa W RDRME CRHT TPS cSdarr,

Meletit: Cazanie de Deal. 113

tapă Aparocrk 4j B'kun ARKSAIE, KR AMACTA AKOÂNEPDE MSAUMME
AE IMRKAÂTE . auder Apäroerre, Ră AOMHSA ch VU pORARAMNkSE
TPS HHMMHAE HOACTPE, HE : Ch Bel, EpTA WÂMEHHAOP T pe aene
AP, EPTA-BA um BOÂW TAÂTARA ROCTPS AH MEpIO PpeulăAtAe ROd-
erpe . RS awkere KSRMNTE, CKSPT Akră AOMHSA, ve RS Agar
răpe mMeaccue : Ac HS Re Amncă ReuinSaSu T'AS rociuaaca⸗ ASH,
mie mie BA ARCĂ TÂTARA MEA AHN ED MSAUMA IMRKAÂTEAOP
TAAE , HSMAH KSYETR NHSMAISAE Ch EI rpenun'Tr ? tapă Mie-m năpe
wa dodpre en rpaunr, A'kKa HS kizu TÈ Ac AvaHie n'andTéae
Tant, £$ BOI APRTÀ aie, KR TOT WAMSA se ce AURHHE CnpE dpd-
MÉAE C'HS, RHHORAT tacTe 2KS A ER Rue; NS aucerSn Rh, ue aurASA
Abonromârsasn „tapă HSMAÏ npe den abarkun „pamă Ch ce 5
Ace nenTpS awkeTk, A€ Ba zuue unneka &păreasu CNS, pérya! (2)
CHPÏEMEE, sapă A AHMBA Hoderpă ce CHSHE : TB, KSM 48 Aenpune
OVHIH a ro nin: aS3u rðl sapă veaa-a- dar n D'RCNSMAE : HSM GUME T$;
um HSMAH NEHTPS AUACTA CE ANIPHHAE KS AURHÏE TOKMA MRHA AA
OVUNAEpe . AMDENT. AMACTA APT AOMHSA, Ch HS rphăckă aulă,
CR Tae BhHA MANIE. um PR AS SHC, AF Ra SMME AHHEEÀ pare
ASH CAS : HEBSHE! RUHORATS-E reenieit . PR TS HÈ rphéqIM HSMañ
awkerk ATOS mia TÀ BEUMHSASH TRS, ME KS BARCTEMEAE TAAE
reénie um ApAKSASH Ad, dinna „peSun Sur nST'kp'k a6A6pa,
um datina, awkerk, „peSun niepzu eSdaerSa TRS; um HS déum
ndkocre nSman mie ovuSa, ue um dpăreaSu TRS EI NORĂNĂ
RAT IPRKAT um ta CHSHEMH AEMAPTE! KSM Ben CRAN Ac 2%KS-
AfKkâTa ASu AMHESES, um Ac MATRA #6KSASH? Ba HS Ben cană,
K'h TE ROD ASE AKOAŸ au MSHUNTÉPH, A'RKAPR Ch Han gi um
BSKSpoc, akmpOpa ac dădu akMS RÉA . K'h Ac HÈ en Amncă BEN
ASH IMRKATSA', esun woon A M'AKÂTE . PK ATOS ve TE Ba» AK Suge
MoâpTk, pTp'avka AMugeS TE Ba SARĂ . AMHEzES noe Time
MEA MANIOC, HENTPS IMRKÂTEAE TAAE, RS ARHIE TE Ra SACRĂ, MP
NENTpS i BAACTEMH NDE JE HERHHOBANH LUM Npe BENIN "Tau,
„NeSun KAÂGH A EARCTEM, AtpenT avacra RS ganeremduin A'k
CTÉHrA Bei CTĂ 4 3$a Mourouaren A TPE pH.

GASTER, Chrestomatie română. I. 3

114 1645.

XXXIX.
1645.
Ilérre rânne à Bec'bpeuiu à THNBPATE e e + ++ A THTIAPIOA

MEA AOMHECE A TPAT A AL, BATW ,3PNT' HOEE « He

(40. IV nepag. + peste 340 pagini. 317 text si restul scara.)

Predoslovie (p. IIa —IVb).

KS maa ASu AMSRS Iwan Hacñaïe ROEROAA. AMHSA L'RP'RH
Moanéke.

Ac tacere ASawina kapk tace win nSpwkae A aa cape, At
aSmunksă un apără ASKPSpHAE npe ASME, Man EP'ATOC NpÉLSA
M'RPIRPHTAPIOASH, LUH a nierpnaop ueaop ckSmne, np'k ASMHHAÂTE
um UHHCTIVTE LUH MHAOCTHEE AOAMHE; KS MSATI MAH BPRTOC
ASMHHA mn eöageae sea Anpiiiri, AoMH8A nöcros Te. Xe. as 48-
MHHÂT Beckpeka că, „pHannTk WKHAOP a TOT PÉASAR WAMEHÉCK,
HSM Ka ch NOATR BEAËÀ um ch KSHÔACKR ieunHe npéuiSA
WAOAP'RAOP EH; HS AE M'RPI'RPHTAPIO, LH AE nieron CKSMINE, dec
ASKPSPE MOApTE, UE AE ASKkp$pe BiH, 46-C MAH cRSMne AERKT Mhp-
C'RPHTAPIOAR, MIN NieTpHAc rac ckSmne; kăpnac H$ nSMan WKÏH
TOSNÉH, UE uit Win CSSAËTÉMIH BECEAËCKR KS RÉCEAÏE grku' nu
um HETPERSTR, LH AFLATĂ Npe WM ATPS Biâuă hp AE
MOApTE....... KS AAËR'RPAT ASKPS HCTE, K'AT D'RCÂPE COAPEAE 3ĂpA
ui ASMÉHA ASH, MAañHTE aogkupe A MSHUÏH 4éH mMapu, TSPHS-
PHAE um KONAUÏH ven AHAAUH ASMHHÉ SR, A'kuïH mecSphac um
B'AHAE; AA „pTp'aueaa Kun, AOMHIA Anpiu raae Kk8 awkeTe
urkrire TÂHHE, kaonae AkH ekoe im aku AAT A 'runăpiea Alpin
TAAE, „Thu AUSHUE TPS AÂTA să „phaaTn CÉSAET'RCKR, TPS
APXTEPÉH LH A npiwun Ac ASMHMKS'R, un 4 AHPETRTOPIA k
ASMACK'R, A AOMHH LH A BOÿH, A'kuin LH Aros déH Man
MHY AUSHUE ASMHHA LH KSAASpa (D. Ac ASmunksă un paske
npe TÔUH, K'ATPR BOA ASH dk CRRHTX . nen TPS KAPHAE AHHCTA
IUH HRPOKSA via' Ac CSC LH HETPERST, AUSHTR „pripeSnă KS r'AOA-
TÉAE TSTSPOP CEHHLHAOP, ATPS CAĂBA UEPIOASH, NIPRU A uk
BECTHTĂ, LH BOTĂTĂ, WE HAMEA'RN'RWAPX HS-H CKHMBĂTĂ, AKOAŸ
OVHAE ATRD'RLLÉCER roun Anotoynx, xkð A6MHSA HOcTpS Îc. Xe.
a K'APSA-H cadea, WHHCTA, IUH M'RPAPA, ATPS ghun Ac R'kun
uns. Gm'kpinin BHapadam, Slpxienckns n Murponoaur Gs-
ue ekin.

Evstratie: Şapte taine. 115

Tainele.
Rire 'ranne cam, (p.D—7.)

Aria Tânnă acre, BOTESSA . aaba Mvpéan . _ATPÉA au
'Trovpria, SmenezăTSpa, 'rpSnSan LM clitieae AS Ye . anâ'rpa
nprovula . 4 nnek noua . À urkea KSuSuia . a urbnTa MĂ
CAEAE UE CAS2KECKR NPEWVININ A4 BOAHAR.

Arkere urkure âne cn provină K'ETPA srkae urkurre Ad
pSpn a AXSASu CH'AHTH, KAPHAE cnrs KÜNSPE RRSÈTE um aTrñece,
kaße eſhaerene —GBG& AdpSpnae ASH AMSAS sh
nek SÈT €, KAPHAE C'RHTR TORMTE LM AÂTE At A4 AÔMHSA H6cTpS
IE. Ye.

Ke IHarros ue cadre TORMTE "Tânneac? AT . KA ch că KS-
nôaek x ChMHSA ueadpa ue chir aActnpâun dili ASH AMSÉS.
WR MEAA UE Ch „ANpeoVHĂ adecrOpa ranne, tare „p Beckpeka ASH
AMS'AS, ATH MnASaap LH ASIE A4p no ASu 1_AMSAS. aaba.
KA Ch ABEM ChMHSA KPEAHHILEH _MéacTpe ATPS AMS'ÉS, ATSPATR
Br koc Annua LH KS dânre Sue DENTOS ARHTSHHILA HÔACTP'E

RAMHMKEX . ATPÉA . Ka cn agtm' akks enpe geriaenâpk make
+ HÉacTpe.

Părţile pocäinteï.
Rire nâjun Ape noratima ? (p. 165 —166.)

Tpin . NA nâjre, tace „păbphtiuepa HHHMÏH . AAGA, neno⸗
x varză arpta, ASKpSAR, AAEKX Și Spuae Ikae RSue . un
awkere re aa, OVHA pă AE dara, NS CR moare ddue noRă-
MMA „prphră um KSMS ch KAAE. UE tacere Apangepk HHHMTH ?
păborhriuepa numi sacre KHAN REASAIE neijnine LUN CR WBH-
ASăupe mi-u nâpe D'RS ETS MRKATEAE VAS RKËTS, RSA Exkole
AMHS'RÉCKSAR ARAL : HHHMĂ SAPOETAR LM NACRĂTĂ, AMS"AS
HS W AcITApTRSĂ Aaa crime.

flukere roin naßun AC NORI ă c'a$ adadra um gros
Wanenin Ataa HHHÉBÏA, KRA arkgee aa An um lona nppors,
AË ae mhprSpucii KSE'RHTSA ASH AMSRS SR NEHTpS MSAUHMA
d'hPRAEAËQUAOPR, Ra n —* —RD uerăra Ap . SrSnue
ANA PATSAR HUHÉRÏEH, À e RERURTÉPX A TOATR verâra At
Stice : "TOT WMSAR Ch că „NTOAfRĂ MINEI ANA RĂAA Asu wk ppa.

8*

116 1645.

Pentru vrăji.

Ilen roð apăH LH nen TPS MEA de Mhpri AA BPRKHTOPH . BACHAÏE
REAMKÏH . rA4B . 31. (p. 194—197.)

M Xe At KĂNETE A NpĂRHAEH MăpeASH Bachait, 48 A'RCÂTR
JERUATÉPX, KSAMR EPRAHT ÉPISAR LH WEAA UE CAEGALIE pk, caë
APSH KA KS NASMEH, ALIH2K' AËDE LH YÉAA ue Bă Aëérà HSH'TA, ue
Ch SHUÉ, NPE MHpe CR HS Cn „NnpeSne KS HEBĂCTA- Uk, CAS um
AA TE Neiueokiuſrvon ye —— Kaͤue KS BP'RKH. R. AE 4H ch NS
CR KSMEHEUE. Ch LIHIL LUH KĂpIH Ch KIAMĂ EP'RKHTOPH : BP'RKH-
TÔPH ch KAMAR, KAPÏH KIaMĂ Un CKÔTR pe AÏÂROAH AE Bÿ'h-
KÉCKR, Ch KSHOACKR HHCKAPE askoðoe HELHIHOVTE, eas AATE P'RS-
TUN ue dări Kâ CRAUH H3B'RH AKCKA HHHMÏH, ASTR BOA LH
NOTA Wa PpÀ, KS Kăpeae EOph Ch rx D'ASTATE LH BT
Mâpe à HHCK APE WAMEHH AHpériutn . TIEN TPS UEA ue KASTR A cTkaë
ca8 dâkh AaATE mepefuuSrSpn, CR KSHOACKR HHickăpe ASK pSpe HE
IMHOVTE, LUH MEA We NOAPTĂ AA CHHE ARTAPE CAS E€PBH, KA ch HS
Ch ANPONIE HEMAKA AC A'RHIUR.

GmB6pSAn AëAa an'rpa . TAaR . Şi.

ră um uta ue aASRI EP'RKHTÔPH AA KACEAE A9ph, nen-
TPS Ka CR ĂRĂ HHCKApe dépuex . ALMA AEpE LUH MEA ME BOp
RPR 4 crkae, NEHTYPS KA ch KSHÔACKR MSATE ASK pSpu At
urkae HEHHOÏTE . LUH MAH pe Te BORN T ONU UIH EA 46
EP'RKÉCK, Ch NS CR KSMÉHEUE . €. AH. AUX AEDE LUH YÉA WE KOP
nSpTÀ Aa CHHE aurdpe CAS AATE PA AR AHHR CĂS EPEH, S'KK'RHAR
KT CHMT" xðne, Ch H$ CR anpânie HH4E W păSTĂTe . aluu A EpE
YÉA UE SHKk, Kh HCTE H'RPOKR caë NpHMÉ Ai cas SEAHCHHAÏE,
CAS EA e-un COKOTECKR S$A ATIS KkdpA c'48 H'RCKÉTR LH < SHKh
k'as dOcTh ESHX cas PPĂ, LH AMÉIA KA Ch AHBĂ KAHOH . € . 4H.

v. 1652.

Pentru mâncare de mortăciune.

[len'rpS uéaa 4e BRA M'RHKA KÂPHE MOPTRAOHR, cas At ꝓidon
CRA'BĂTERĂ . NPABMAA ANCARIAÔPR FA . AF.
GOpu uñne Ra MRHRĂ KÂpHE AE ASEHTOK MOp'Th, C8 AATR

CTP'AE, UÉ-Ak CNAprh ann, cÂS AE AA TR Xidpă, caS nâcepe, KS-
MS-H RSA! TSpSAB, CAS dare năcepn ue HS ch M'RH "RAR, CAS Kdÿne

Evstratie: Sapte taine. 117

„Aueâră, se a Și HRASUNTR, tapă HS Ba Îi chuieae K'hpicâTs
KS ÉPh, cas che enonxemrra, CAS AATE AKHTAHIH, 46 ch rh-
eiens Aa Sa kaă, KSMS-ch KSBEA vin, Bpodmiene ca are ackmena
AMECTOpA . AE RA Și NpEWT en die AMITRAÂTS AL PAUL . PA
Ac Ba Și anphkun . a. an. Ka en HS cn KSMHeNE, um ca #AKR
nocr un pSră, un dare SNA TRUN.

Despre Värcolac.

IlenrpS wmSan ue Ba ii MOT, un BO SHAE WAMEHÏH KB tace
B'aphoadke . Wape ue ch KâAe ch dékx . FA. A3. (pag. 216—219.)

fluécra AëKpS Sk WMEHÏH ven NpÔUM . tapă HE -NTp Su
Kimi HÈ noaTe ca die auécra GP'RKOAAK; ME EPRHAN AïâBoasan
Ch AMĂNACKĂ Npe Wameniu, LL pân ASpSpui KSM' HÉ cm RĂAL,
narros Ka Ch CR AMRHIE AMSRS acSnpa Adph, băut asăcTa
ANHE. um A MSATE wpu HÉAÏTA apără WamenHaop ovnâpa
AC AE NÂpE, KIR ER AR KS AAER'RPAÂTR Npe pe Su wmn A6 Kképin
MS #6cTs KOVHOCKARHAR Man A'RANTE, UM KA roxiens KS
AH . AAUÏH tp BAR 4 COMHR RCE, OVHE LH AATE; Sue
AÂTE BAR pi Kâae, ovia „EAI A6 BĂTAMĂ npe AMARA | w
BAH At MESSHTA Aoph cnpâsin! vea MOPTR A ME KW CR WMÉAPAR
npe vin kiu? as AÀ AMSÉS ca die autera Abkos.

Sunt Ape ch nooniekt WAMEHÏH Aa MOPAÉH TR, LÏ-H A63-
rp6ană Wacene AueASA, Ch A6 RSR RSSM CRMTR . Apeirăvka
ae Bphkame ue W'4S Kpealinuă KSpÂTA -NToS AMSAS, cn Kkuns·
AUIE Aïe oasan um Ch REPAKR ATD'AMÉA TOSN MOTS, um A6
apÂT WR AMEAL rosn MOPTR ape CHE um OVHTH UM FR
um KÉMR BRAS adécra ASKpS, ca „Mda Wkadunuin um cn
A Rara enpe puSrâre, um crpaurs akAue um nn! FOR At
APA arkae Wace, At A6 MEGA AC TOTR AF PE MRMÉHTR, LH
uS KSHÔCKR Me —B K'h Aa REHPA AÉMHSASH nécTp$ ASH
le . Ye. AA Sonkoiudra Si a YSAËUSASH, Ch raTĂSĂ aka ne-
Akncă ac$npa 'rpSnSpnaopn aecrâpa, Ka C'h-H AÏSA KS BORSA ne
CTHN ch À BR Ac B'EAM ne PER SH.

118 1646.

XL.
1646.

Räpre poaznbcisx AE pezuarépx soso CAS TUNZ-
PÂTE JA MANXCTHPÉ Arpén |! Grruae À Iun Aeaa Xe,

AX M3e
(Fol. XVII nepag. + 186 pag.)

Predoslovie. (Fol. Ila—Illa.)

Ton MEA 46 CĂMTI KpEȚIIHH NpABOCAĂEHHUH WHHE BA METIL Ka
CR quskrx.

RS H3ROphekh LH ECh "TOATE ANÉAE AC MADE . LH ATRÿ-
LHHRAS-CR Ch PARIU KAPA TPEHR TOATE RMHEAE IM'RMARHTBASH, AE
AAANĂ TOTR MRMARHTSAR . ALÀ ATS "AMECTA KHAN LH CRUN'TEAE
CKpHIÏTSPH H3 BOP'CKR LH ECh AENTPS Aunaeniusua AMHS"RHPEH,
LH AATE TOATE JE RURTÈPHAE Ikae BSHe . APENT at ka td p ĂLA
KSMR BEAEMR FPE TOUR „Nueaeriuţin, um nSrkpunuiu ASH, kð
Măpe WCP'RAÏE um HÉBOHHULR, un KS-MSATĂ REA TĂIA UAPRĂ
LH CÂNR IM'RMRHTSAR . LH MELJÉPINSTSECKR AE rRORCR A AUKAE
RHHE AE H3ROP Ac ANR, LH aka AË l'RCRCKK, BSKSD'RHAS-CR,
pape HCKSCHTR KS MĂpE MEEPIUSTR, CHAËCKR At CKOTR AMEAR
H3 RÔPh M'RHR À ßaua M'RMRNTSASH, EN TPS BHHEAE um PARA
SAR a MSA Uh, UE A'RKSECKR MIPE AUEA AÔKK . ALIA HCTE LUH H3RO-
PSAR CRHHTEAOPR ckpurir Spui „MS UR pueaeiub un nS'rkpunun
AMBPALR, kð MSATR pSră LUH HEROHHUĂ LH KS MAPE WCP'RAÏE
CAS KSMRITATATR ARS JEPKÂTR, M'RHR CAS CHOAOEHTR ARS TH-
CHTh H3 ROPSAR Biemin uean HECK'ASSTR, UE Ch SHUE CR'RHTA CKPHII-
rSpă . LH &S MSATXR APATOCTE LH BSKSpie, ASMÏH AVAS AP'RTATR,
NENTpS BHHEAE LH Boaocsa A MSA un . ASIAUA NPE Spma APR,
KS RSHX JEBURTSPR KA W MOLTE TSTSPOPh AMIPESHR WAS A'h-
CAT . LUH MAH EP'RTOCR YEAOPR AHICHILR LH ACRTAUR At ER
WĂTSpĂ . DENTYOS KR KSMRK HS NOATE HHME A A'RKÈH A acră
ASME d'apX AË An, AA HS nôaTe i HHME Înpă XX
TÉPX . KSM Sue cana np(o)ponsa : SABHETIA KSNPHHAE NpE WME-
HÏH ven HÉRERUAURE AperiT'awka im ad noe ros npk ASMHHATR
NTpS KpELIHNATĂTE UN AHPEÏTR A TPS KpEAMHUX Huwan Bacuale
hoegoaa Aôm'usa um EHPSHTÉPIOA L'RP'KH MeoaA den, SpARHA,
Spma MEASp, ESHu LH AMEAETILR Aou, COKOTHHAR nenð runua
LH CA'REHASHA autersn AOKh, LH MISLHHAPA H3 EOAPRAOP CEHH-

Evstratie: Pravila de Jaşi. 119

TEAOD CKPHIÏTSPH um AA TOP „pERILĂ TSH, um KSHOCKRHAR Me
BOA e Ba Ben um CKAAKPA acSnpa WamenHaops e Bop i
amSurâpu pi mapa Moaacnen . fimian dnpă penunTipă,
op ii A nSpSpa penrâun tun AMNCHI, Ka um KSMB ape ii
„NTrp'Sn aonk ceverâeh hp At ană. um Man EphTOCh E'RSRHAN
neAperiruiac ui acSnpkaëae Anuenaöok, Kăpeae dakh en Me
AESUAUH um HÉAUEAET TOP AHPETRTOPIN, um ySarkueae ne
npe aa TéaTe cKaSneae Moa Ace. ApaiT'aka RS MSATAR Wepm-
Ale cas negonT AMmpia că, ARS dépkaTs npe MSATE Whph, NAHĂ
MAS „panperirar AMHSAS ARS rRCHTR WaMenH Ka ata . Adciaan
um dnaocodi ARS eköck Aen K'RDUH ÉAHHÉM LM ASTHME,
bare rox mkacae wkae sâne, um ysarkueae ueaop köne kocuuninu
um CEMHUM ATBPAU . kaonae KA w ASMAHR ASMHNRSA LH apără
mor ASKPSA ueacp -NTSHERĂU um noöum um HERERUAN, ka Ch
KSHOCKĂ CTpPIMBĂTĂTA TSTSPOPh, LUM ch USALUIE NE AHpen-
rre Kăpeae cn iam 4RMS Ilpannacac quraparém . arkeTa que
aenu$uu, um awkera peauxTépn wks Adria um WéS ancar
HOW TSTSPOP POASASH ——— Ka cm Me die nöow AenSpSpa
H3EOP Ac BAR, À RĂUL HECK'RSÈTR um HÉCEP'RIUATE.

Asnă Trorkmaaa um nega AMmpin câae AGMHSASH AATS-
eas „penuăTrSpă um Mie, SHSH MĂN MHKK, LUH HHME AF W pă
a Mnpin edae pws . Gacrpărie Bi BAOrOETI, At AM CKOC AUACTE
Ipănnae um aka T'RAMAHATE (L -HuH-) Aen ckpncodpe rpesdcrkx
npe AMEXR PowswkckX Ka ch NOTA „puea'bue râu.

Pentru plugari.
euros naSrâpn, npiunnă Asti. (Fol. la—2a.)

sau. à. Hăaceh à TWT naSrépioa, cn ape Lu chui ASK-
pkse D'RMÉHTSAR, RS AUPENTATE . sapă ch HS KSM Eà paris mkcrx
a eu Ati KOTApSA C'hS, cn anSue YOTAPSA A’knpoaneasn cs.

BR. Ac a eu meguine Aëû XOTApSA CS, uim Ba MUKuSpà
XOTAPSA’ gewunSaSn CAS. Ac Bă due auacTa, Aa apkma nasré-
ASH, K'RHAS- APR RAR HTÉAR, CHU nitapsm ASKPSAR Lun WCTE-
whaa ue Ra di ÎARST AROAĂ . dap Ac Ra du cRMA GÂT! xora⸗
PSA, KRHAS-UI-dS CRAMBHÂTRS CRAVĂHIA . ATSHME CRAN NAS ER uim
C'RAVRHILA UM APRTÉPA, LM TOATĂ Pana e Ba due auea' n-
M'ENTR, WAS CRAMRHAT not AOK CTPEMN . DENTPS Kun AS K'RA KÂT
XOTAPSA 44 TSA.

120 1646.

Op YHHE AEN nasräpn . AË EA „NTpA A MRMRHTSA
réa AA BA APĂ, CAOV-A BA LH CRAMRHA LH NS RA Și The
BAT" noe CT'RITRHSA M'RMAHTSASH . ARM ERA TÉPX, Ka Ch HS
À HEMAKAR AENTO'AUEA M'RAURHT', HHUE TENTPS MSHKA ASH, HHME
ENT PS AP'ATSPA, HMUE AEH POAA ue Ba dde LH HEKSA AA TR ;
e HAE CRMRHUA WAS APSHKAT' AKOAÀ, He aukA ka Ch "
AIBĂ € RÔE C'h W À.

AE ch Bop TOR MA AÔH NASTĂpH, KA C'k-U CKHMBE ITK-
ANRATSQHAE, MAHNTE AE BPRMA CRARMATSOIH, LH AS AUÀ OVHSA
AE ARHI EA Epk Ch .NTOapRĂ . AE Ba ii AnSKAÂT' déAa-A-AAT
CR ie CRMRHÂT MRAVRATSA, HS ECp NSTA .NTOaphue . apă AE
HS BRA n C'RAMRHÂT HHUE OVHSA, NOT CR CTpHUE AA TOK MĂAĂ.
APR A€ Ch BA MpHAEKĂ, vena WE EA Ch CTOMUE TOK MĂAA Ch NS
die apăr, um Weaa-A-aAT Ba U ApăT!, AT$Hiue ka Ch Ape UM WeAd.
LH AAGA Bă Apă Ch ATOAPRER CRUUR À AHHE MRAMRHTSA. LH
cn die W TOK MAAR CTpHRĂTĂ.

NE CR Bop TO MH AÔH NASrăpu Ch CKHAMBE HELJIÉ M'h-
AURHTÉPH RépH HÔW BEpH REM, LH AE Ch EA adaa oynsa Ace
AM'RHLUR, CR die ASAT' MAH MHK M'RM'RHT LUH MH npécTi aKOAA,
CR CR COKOT'ÉCER, CR-H MÂH AA LUH AET'AAT' M'RMRHT' Ch pie
TOR MA . HP At At Ba Și OCT TOKMA Aula NpekSM BA i, ch
HS MAH AA HEMHKX.

Pentru furi.
TlénurpS Spit. npfaunà . ri. (Fol. 24a.)

zau . pMO . Oÿ anne ga &Spà aſkoð curu AE AÔK', KÂ vena
YHHCTHTR LH CRRHTR, NpE AUECTA C'R-AR CITRHSSPE, CAS C'R-A aÿsR
AE RÏS — Pon . AE audcTa ASnă KSMh Ba Și BOA uSAcuSaSu.

. Méaa ue Ba &$pa asnoð CEHHLMTR, Aen AÔKK HECEHH-
— câ ASKPS HECRUHUHT AEH AOK CRHHUHT, Ch Bă VEPTA ASNă
KÉME Ba ii RÉA YSAEISASH . APR Ch HS-H Ch À Bltdlja . AAETRHAR
AË Ba Și dRKSTR AUÉCTR ASKPS, Ac AÔWR, TPEH wpu, ASNă KSAM'
enðne npdeuaa.
pna . [pe ueaa ue-a' a6pu uep'ră netirp8 &SprSurs, Makdpn “e
JÉPTAPE MHKLIOAPR ape du M'RUHT, NS Ba NSTĂ Ch ie WNPATR
AE Ch BĂ ada KBHMAK 48 SRKSTR Sp TSLATSAR, k' as $ocTR Mau
CSCh Ac. 61. AH. NENTPS K'UE A'kpe di Man hoe, ue CB SHue Mau
MHkh, * — SM. tapă A6 Ba ii ui NPEWTR, LH-A Kook NPHMAE
KS Sp'rSuuar, n-a AENEAE AcHh Npewuie.

Evstratie: Pravila de Jar. 121

pue . Käpe ASkpSpn npinam'kupe npewrSan, 4 Beckpiină niirps
KA CR AC AMTkCRA BpE W M(O)A(NITER, AMEAA TOÂTE Ch KM
CRHALMTE.

pur. Vina ue ga dSpà um ma Bic hucrdpe entire Morpin,
Ch-Ah WRpTE KS MOAPTE.

DA . Mina ue ma #épà noue ae neekpună, Arkkao A'kpe
di um Ac atm, auead Sp ASkpS camu LM At AÛKR
CRHAUMT" . ueprăpa ASH tacere CA CMRHSSPE CAS Ch-A 4pS% 4
dors Ac mis.

Felurile uciderei.

éurps Suñaepe um KATE SAAIDH AE OVUHAËDE CRAMTR . FAAR A ti
(Fol. 45a — 45b.)

zau. à. Ac mphue ue Ré cn détem opérer mn neirps
OV APE, ME Ch SIE MOAÏTE AË WM. AEHT'RM CR KAÂAE Ch UM,
Sa ovi dpăan At SunApe Ch KIaMĂ TpPĂBHURĂ, PR 4ATA Ch
KAMR BAKHIIRĂ Aiue VA TPAR HIIRĂ Ch KAMAR ATP'AMECTA Ki:
Khan Mea” Sulich HS tacre Sunatpa a ASn; WâS docra ca Sir
npe AA TSA, apă rpăga 48 npunitra Ac-AÂS ovulicn npe A'hH Ch,
Ji AOKSAR AueaSĂ . OVUNAEPA MĂ BĂRHHRĂ ALU AGDE Ch KM :
K'aS d6ern Ch-A SATA npe Arne, HIPR tan AS OVAMCR npe aa TSAR
4 A6KSA aSu. KSMS Cape Sie. BÉX'HUKSAR 48 n$c EHHA că ac$-
npa AATSA uim a'as ovuliea npe autaa 4 ASA ASu.

R. SI AGa on KâAE ch UM, KÉA aaTR# AA At SuliArpe cn
RAM RS AUUPRARAIÔNE : K'RHAS CR T'RMIMAR, KSMS Cape Sue, KS
AMURARAIÔOHE LM KS NOTA oua SHSA noe aa'rSan . AATR
OVUNAEpE Ch KM, RS HECOROTHH LR : K'RH AB, KSMS c'âpe SHME .
HS ape ABA HELMHE HUE KS T'ÉH ASAR à T'RHAÏ, HUE RS HHUMÀ a
NOT cn PARA OVUHAEDE . 6 HSMAH K'RUE Ch BA AURHIÀ npe SW
WMR AFA Ra CSASII, MIMA Ba BĂTE; AH Tp'ASĂ BEATĂ H Ch BA
TRAMNAĂ MoaÿTe . aTÉn'ue aka ovuiaepe ch KAMA, MÉHTPS He-
COKOTHH LA ASH, Ra CÂS HEMEDÉTR Ac n CÂS NPHAEKÜTRS MOAPTA
At ANRHÈAE ASH. aa'Tă OVUHAEDE HICTE HPAUIR AE Ch KAMAR KS
TPELIĂAĂ : .NTp astea RIN, K'EH AN ApSN RA Mentine ATP Sun A©-
EHTOKS, Ca ATP'S năcepe RS W nitaTpă, um Ch HeMephipe Aë A0-
BALE Npe RD'SHR WM LUH-A OVAL. AMĂCTA CR KIĂMĂ OVUAEDE
KS rpemâax.

122 1646.

Scăpare de pedeapsă, la suduire.

R'hHAh Ba NSTA CK'RIA AE uepTrăpe, UEAÀ ue CSASIAIIE, Ka CR H$
că wkpre, APRT'H'AR KSMh KSRAHTEAE WâS SHCh, Ac A’48 c$-
ASHTR ChAMTR AAERRpĂTE . PAR . ME. (Fol. 128b—129b.)

zau . a. Vina dé Bă cSASù npe AA TÉAR, SUKÂNAS-H KSRUN'TE
TÔTR AAERRpĂTE NE Kăac, ASNĂ KSMh BA Și dans". auécTA BA
USER KSM Ba NSTĂ, um Ba CK'hNÀ AE „MEBTĂpA cSABAMin .

BR. Ueaa ue Bă Sriue Bpe- -SHiu MSEPH, KÉPEX . KAPA kð AAEBĂpÂTI
MAHH TE RA Și oc KÉPEX, px ASN' Aa CR EA dù Aueatruurra,
uun BA a i ar$u'ue ATA At UHN CTE, H$ cn Ra yepr à .

r. éaa ue Bă Sue K$én- -R4, K'k-H adSpuchTk, CAS KOnNHAn .
HELHÏHH AR KR YÉAR adSpuciri A'4S EPTÂTR LH A’48 d'aKSTR kð
AAEBBpĂTI depn ASNă axckue, NS Ch BA uep'Tă ka Su cSASHT6pro .

A. € Ba Siiue HEUIMHE KSH-Ra, X ani, KĂpEAE Mdu A MSA TR
K$ AAEERPÂTR ga #n dôern XAHHK . dé-Ah Ba i ETAÂTR AOM-
N$- CRS, LUH-A Ba Bu NPÏHMATR ta put À YAHCTA AEHT'RH; ATSHUE
AMÉAA AE-H Ba Și Stick Xannk, NÉHTPS ka 448 46cTR ATÉA
Bp'kme. ue cm Side, EH Ra du Sileh: "78 an dôcra XaHHs . NS Ch
Bă uepră ka SH’ CSASHTÈpI . apă AFH Bă Site Aen Ty AdÉCTA AN.
KSMS — Sue : TÉ ELȚI XaHHs ATSHAE cn Bă ser à.

. BXN'AR BA CSAS HEIIHE npe AAT$SAR, LLIH-A' BA WK'hpă.
AE Ba Ana ApPRTĂ, KSMh KSBUNTEAE ukaa ue m8 Sick AE WRĂpĂ
CĂM'Th AAEBRpĂTE, NeWTpS KAPEAE, NOare ch À LH MEpTâpe .
4éAA JEAN AS CSASHTR HS CR Bă uep'ră . KSMS c'Âpe Siiue, Ac Ba Sriue
HELHMHNE KSHBĂ, KSMk ACTE #Sps, câs np'kKSPE APE, cas um AATE
Ka aukera, LH AE BA Ap'nTA KÉMR ChRMTR AAER'HPÂTE . ATĂN ue
CSASHTÉPIOAR H$ ch Ba uepTă. UE ch Bă uepTă uean CSASHTR .
pă AE Bă Siiue Meine AATSA : penbuitre, CAS r'hfRÔRE, cd8
AATE, autaa Akpe LH apă adÉCTR ASKPS, cn die KS AAEB'RPAÂTE,
PR TÔTR Ch BĂ uepTă, uta ue Ba Și WK'RPT, Ka SH CSASH-
Opre; NÉHTPS KR HS CR NÔTR WEPTĂ HAE ARHĂWApăĂ, CTOHKAUÏH
um BETE, um AAUH Ka auéA.

S.. BXHAR Ba CSA SH HELHIMME NÿE aaT San, noe AHPENTATE
LH NÉHTPS K'AUE H Ch KAAE CR-A CSASIICKA KA NpE SH BHHOBĂTI,
ar$nue HS CR Ba JEPT À . MPR Af-A Bă ct abia pă AE RHHR, ATSHue
Ka SH CSASHTOPE ch Bă uepTă. Makdph Ape Și um KSM' Site
cSASnTrOproan, K8 AAËE'RPAÂTR . WOK NENTpS pa LH MINTA ASu
VĂ ppÀ TÔTR Ch Ch v'kp're.

3. Vina ue Bă APT À Aa USAËLR, KÉMR KST APE MapTÉpR ut
— — AMPOSTHEA aðn, “NS HCTE WMh AE KPEAHHUĂ . LUH-A'

Evstratie: Pravila de Jai. 123

RA eSASII npe MapT5p „phannra USAËUSASH SUKÉHAR, KÈM M'hp-
TSpia Au n$ acre RSHA, A6 BD'RME e AR HCTE Np'KKSPEAPIO
um tăcere MHHASHÉCR, n * KSMS-H Man p'h$. Aiue AE Bă aphTă
avăcra KSennTe, id ctm'iri AAPEApĂTE, NS ch RA MepTĂ KA
Sun cSASuTrâpro . sapă Ac HSRĂ APRTÀ, ch Bă uepTă na Sun cSAn-
rôpto (|. -ASu-) ue dăue cSAdamă Mâpe.

n. Viana de ga AĂ pe Sun April Aa Arkna AOM'HÏEN, un
BA ekole akön⸗ X SAR um WKAdÿh ANPOTHEA KSH-EÀ . Ae ROȘ
Și aukae Sanie AAMERPÂTE um A6 ddux, HS Ch Bă ur.
MP AE HS Bop ii AAERRPAÂTE, ch Ba eră ka Sin cSASurâpre,
ve ddué cSAda mă Mâpe.

Semnele nebunului.
— HesSnSASn. (Fol. 147a — 147b.)

au. €. éaa ue cn Bă déue uim cm Bă apară KÉMR sacre He-
Su, Die Ch CKANE AE VEPTĂpE, APR tan HS sacre KS AAEBRPATR
HESSHR, AUEAA CR EA MEpTĂ AGAIN ASNĂ NPAEMAX . tapă NnÉÂTPS
CR-Ah Subaenă us aiudab aðs Adapă cm due, 48 KS AA spÂTs
ACTE ness, TPÉBSE cn-A profkkse USAcu San MSA TE -NTpeBăpu
um Vă mSare dăarepu, um k8 MSATE weintguwrvon; um Ch
rofckte um noe Bpâus, kaoln ape accea RÔpR könöaune, Ac
Ba Și MERS BS A AER'RPAT.

5. Méaa ue ga cRATSH non déan HesSuk ca ARR pe W
rocuudax, cs ca ay$re, KSMS Cape Situe: c-un AÀ crie rană,
um ADPRTAHAS-H npe ANNEE cn-an STAR, NS Ra nSTĂ WSR A
adécT'a men Tps ve 48 Oc can nexsnn um AS d'ansr rpemăaa .
eg Ch NS că ykÿre ASNĂ NpABHAR . MEAA MEA Ba Și caa-
'rSnTh

3. Vian mens, Makdpn KR H$ ca Ra déprà Aa neBSninae
ASH, Ac Ba dde Bpe W rpemmdaă . PR TOTR HS CR RĂAL, Ch-Ah
CAOBOSRCKRA At TÔTR CR „PEACE Npe APÉAMSPH CASBOA - ME CR AHER
nâza Ch le npe AhHră WMENÏH CRM. MRHX CR EA „puna,

124 1648.

XLI.

1648.
(Cuvente den Bătrâni II, p. 725—726.)

Catechismus. Atsaja ej atsaja.

Summa szau Meduha à uluitej si a kredinciej christinaszkae, kuprinsze
en entreberj, si reszpunszurj szkurtae; si ku adeveretury den szkriptura szven-

tae enterite.
(Sim bolul.)

Cred entrun Dumnedzeu, en Tatel ă tot Puternik, roditorul
tseruluj si à paementuluj, si en Jesus Christus, entrunul Fiul
neszkut al seu, Domnul nosztru, kare sze prinsze de Duhul szvent,
neszku den Maria Vergure, paeci szupt Pontius Pilatus, resztig-
ni-sze, si mori, engrupe-sze, pogori prae pekurae, a treja dzi de
la morez e sze szkulae, szuji szusz en tser, sede de a derapta
Tateluj à tot Puternik, Dumnedzeuluj, de akolo va si vinyetor à
dsudeka viji si morci. Cred si en Duhul szvent; kred Beszereka
kjuzd Christinaszke; unetsune svencilor, iertatsune pekatelor, szku-
letura trupurilor, si viacza de vetsie. Amen!

cf. 1581. 1607.

X LIT.

1648.
(Titlul si predoslovia dupä Cipariu: Analecta p. 83—84.)

NoSab TECTAMENTE ss...

Fvnrpnrs-c’as 4j Hpakan gp uerark Bearpaasasu . amin Aeaa
ATpSnapk AOMHSASH un MBHTSHTOPIOASH HOCT PS Îc. XC. axain

ASHa ASH Tensaois K.
(Fol. XII. + 329 foi paginate.)

Predoslovie.

Ilpeaocaoaie K'ATPA Mhpia ca Kpaica flpA'RASASĂ . Tuncru-
TSASH un ASMHHATSASH un „pbphmenuaTSaSu RS AECTOHHHÏE
LUH K$ Kkperpun Tare, MHAOCTHESASH l'ewprie Paroun, vea Mai
mape, Ann MHaa ASH ASMHE3RS Rpatoasn flpakasAsn . . . Hnpou .
EBSRHAR LH AUEAËTRHAR ARPIA TA, KR HOH PSMRHIH, *
C'HHTEM „| Mapa M'RPIEH TAAE, NS ABEMR HEAH TecramenTsan WEAR
HO, nean MEA BEKIO AMAHHR ATOS AHMBA HOACTPA, M'RPIA TA
rh MACTHEHTR, BA OVHR koaio MACTHER, LUH Mi-ai NOPSHAUTR

Selivestru: Noul Testament de Belgrad. 125

ch KAËTh, 4 nonin Mie npeSun KhpTSAapi um WAMEHH „pure
aAenun, kaoln CR MIT H3EOAN TecramenTsan uta H9S, à AOMHBASA
nocrps a AS Le. Xe. Ann AnmMEX rpesack%, um caomenkekx,
um An'Tumkekă . kaork hab MOPSHKA ANR DIEM TĂAE AM um
PS, um ahpia Ta pă "ki MACTHRHTI, Ae Mk aASeh Me
ep eroennn Ac WkS Sr rrnorpédie . un ak Aars naară
AUH BHCTIAPIOAR Mhpieit TAAE . LH HENTPS K'h autcTh ASKDS ES
um céure ACTE AMENSTR Aun chaTSAn LM AUH AEMWETSPA
um RS keauSrSan mmhpleii Taaë, newTrp'awka ch KSEHHE Ch ACR
eSn'ra HSMEAE ui CSNTS COROTHHILA IH CSNT AECTOHHHATA M'R-
piei "raae, DENTPS KADEAE ch AMBAR HSMEAE AMBDIER "Tant NOMAHX
MEOVHTATĂ A B'kAH . . . . . eabr MAN MURĂ um NAERATĂ
a Mpin rase. Guuwn G'redann, apxiencrnn um MHTPONOAHTR
cxaSuSasii Bearpaasasi, um SlaăaSaSi um mapamSpaiusash um
à Toarx mapa flpakaSasii.

A doua predoslovie. Catrâ cetitori.

IlpeAscaonie rmrpă ueruTropn . deruTopnaoph -NTp auaer x
CÂNTA KAPTE MHAR, Made LM CRWATATE, AfAa Taran, Aom-
HSah HOCTPS ſe.

Maeneni⸗a int cure K'RPUH, "TpEBSALIE Ch HUM LM Ch
— Acenpe wkeTre ASKpSpH kagene C'RHT CRpHCE NIDE phHAS:

Slucer Tecramenr A'a$ AMENST 4-A H3EOAÏ, EpMoHAk
re AH MOPSHKA LH KEAINSTSAR AMD CAME. LH EAk
cas overennr KT CAS NSTST . LUH KSDRHA A CAS T'RMIAAT
ASH MOApTE; Ph HOH COROTHHA, WIN ASRA AMHHTE, F'RCHT-AMh
MSATĂ AHNCĂ, um pene A ckpun'rSpa ASH nerros HEANLEAE-
CHAR AMMEBÏEN LUM K'RDUÏH PEN . nENTP'aTkA Ho am AAENSTS
AMHTTRIS d-Ah NOCAEASII LH OVHAE H'AS #OCTR BHHE, AM HEND'R-
BWTh um AM AMMASTS, um AMR TORMHTS AMAR KBTR AMR
NSTSTR . Me HSMAÏ AMACTA Ch MIHU, K'h HOH H'AMk COKOTHTR
HSMA npe OVH H3ROA, ME "TOATE KATE AM NSTST adaă, rpetepi
um CADRE, um A'STHHEIM, KADEAE 48 OCTh H3BOANTE AF Khp-
TSAAPH Map um AULEAET'RTOPH A4 KAPTÉ rpetackă, AEM ueTuTh
LH ARM COKOTHTR: ME MAN RRpPTOC kA LHHST Ac H3ROASAR
“Ppeueck$ . um aMh COROTHTh LM Npe H3ROASA AS Gponnme, Kapear
48 H3BOAMTÉS AHHTRIO AHN AMMBĂ POEIACKR, A'RTHMkIME, um
AMh COKOTHTR um H3ROASAR CAOREMECKS, KAPEAE-H H3EOAHTR
CAOREN'RIpE Aun rhetacKAR, LU € THIBPHTS { Wapa MoekSaSă . um
COKOTHHAR avwkera roare, Bape Kapk 48 RMBAATR mai anpoane

126 1648.

AE KapT'b rpeuackX Aënpe avka aMh COKOTHTR, ACR A£ dk rpe-
VACĂ NS Hkmn AETRPTATR, LTHHAR K'h AXSAR CS'RHTR A8 JAEM-
HAT EVTAHCTIH, um ANCAÏH A CKPÏE „| AHMBĂ rpeuackă TecTaMnH-
TSAR UEA NOS, LH KAŸPT'kK rotuaekx ACTE H3BOPSAR HÉAOPA A-4ATE.

&. fuacra KA BOM CR INHUH, KR HÔH A MECT Tecra-
M'RHTR TRI AMR NSch IISMA AA "TOATE KANETEAE, LH A LUSMAR
C'HHTS CTHXSPH, KAPEAE APATA Man npe CKSPTS ASKPSPHAE ME
C'HHTR CKPHCE NTp auen Kan, NEHTPS cn că abac Mai A AE PpaBă
UE Ra epk Ch KASTE, LH 4 "TOATE KANETEAE, "TOATE COPOAMÉAE
Amr n8ch KS HSM'RPh, KAPEAE Ch KÏAMR CAOREHRIE, CX + NEHTPS
K'h Ma „N TOATE AHMBHAE BEAM, K'h AS AMÉCTR H3BOAR At ekonð
kð CTHXSPH, nenroſs k hoapre ñ AëcHE a raci A AE TpaBă 6
REPH kork Ch KASLH A HSMBpSA COpOAuEAOp.

nr. Ac auacra NEA BOM Ch IMUN, K'h BEAEMR Kh OWHEAE
KSBHHTE . OVHiu ARS H3ROAHT ATP ‘SH kun, aauïH ATP AAT . HPX
HO Akai A'RCATR KSM 48 #OCTR „p H3ROASA MOEUECKS, BR3RHAh
K'h, AATE AHMBH KR AE LHHR Aula, KSMS$-H : CVHATOTA, LUH NOBAN-
KAHh, LH FAHrpEHA, LUH nierpu CKSMINE, KAPEAE HS că LS PSM'R-
H'kAjE ue CRHTR . HSME AC WAMEHH, LH AE A'RMHE, LH AE BEli-
MEN'TE, um AATÉAE MSATE, KADEAE HS că LS PSMRMRIE UE C'RHTH,
HOH KR A'KAMK A'RCATR MOEMAIIÉ, NENTpS Eh AATE AHMEH KR
ARS A'RCATR Aia.

A . fluacra MKM. ER PSI'RMR CR ASALH AMHHTE, KR PSAMR-
HiH HS MO'RECKS A TOATE I'RP'RAE NTp'Sn KUN, KA Hesu NTp'o
APR TOUH ATP'SH Kun. nemTp'avka KS MEBOE NOATE ch ckpie
JHHE-RA Ch „pucarkră TOUH, FORHHAR OVHh ASKPS, OYHIH ATP Sub
kunk, AAUÏH ATP'AATR KUN, as RELIM'R(H)T, 48 Bace, as AATEAE
MSATE HS AE HSMECKS NTp'SH KUN . BHHE LJIHMR K'& KSBHNTEAE
TPEBSE ch die KA BAHÏH; Kh BAHÏH AUEA C'RHT ESHH, KApiH „pMEBAĂ
N TOATE WRpBAE, AA LH KSBHHTÉAE awkak C'RHTR BESHE, KAPEAE
AE JMAEAËTR TOUH . HOH Acpenri aka Mk CHANT AE „pe KT
AM NSTST, Ch H3BOAHM ALÀ KSM ch „pucakră 'TWU, . PR Ch
HS Ropk queakue TOUH, HS- A€ BHHA HO4ACTOAR, ME-H AË BHHA
JEASA 'kS p'achHPAT pSmnniu non.ꝓro AATE Whph, At LAS MECTE-
KAT KSEBHHTEAE ES AATÉE AHMEH, AË HS rpheckS TOUH ATP SH
KHIIR.

€. Mat anoû AË TOATE, PST'RAM MIPE HETHTOPIH verii K'hpun,
CR NS HE LIOAEUE HSMAÏ Ac K'TR, IM'RH'R H8 EOPh COKOTH H3BO4-
AEAE LUH REH AdAd npe UE Kane AMk „pmBaaTi . Face p LH
HOH WAMEHH C'RHTEM, LH AM NSTST LH pe, CREA Kh AM
CHAHTR AEP K'hTR AM NSTST ch HS TPELHM . MAN RB'KPTOCR AE

Selivestru: Noul Testament de Belgrad. 127

moare npk avacra wkMk CHANTR, Ch Unnen AEAECSA AXSAS
cure, Wa ekpunrSpa RP „punea acre KA UM TPSNSAR Îhpă
esdaera . fuacra nodrnmn Aaa Taran ASMHEZES . um.

Maoen kann Hi. aude SA. ce. (Mateiu e. XVIII, v. 1—17).
(Fol. 23a — 28b.)

1. Mro'auea sac en anponiépx ovueniuu KR TpA Le. gun:
Wwdpe aime Man Măpe ATPS ATRPRUTA vepiopeawp ? 2. unii KM
ſe. OVH nogokok, LUH-A NSCE A MKAOKSA AWD 3. Li JMCE : AA Eh Ph
Ppmiekh BOÂW : Ch HS BR RE TO, um ch SM Kà nopo-
OAI, MS REX ATPA ATPS AMRP'RUTA HÉPIOPEAWD. 4. KR BAPE ME
Ch RA CMEDH A CNE Ka AMÉCT' NOPOROR, AMÉAA ACTE Man MĂpe
TPS papua MÉpIOpEAWPR. D. LU AS vine apă pini npe OVH
NOPOROR KA AdÉCTA, 4 uSmeae MieS, npe aine npinavkue. 6. Apă
ine apă murit npe OVHSAR A6 ANÉIH MA, Kâpin KPEA TPS
MIINE, Man Eine tapă di ASH, cm n akye nidrpa môpin Ac rpS-
Mdsin ASii, um en că „prrkue pTp'AA'RUKSA mhpin. 7. Ban ASain A6
gmunTrkae; KA TPERSAIE ch RE CMHNT'RAEAE, CHR BÂH Ac WMSA
AMÉAA, DENTPS Képeñe Bine MunTkaa. 8. taox AE TE BA 3MMNTH
ka Tà cas nnupSan T'AS, Te W Lu W AÂMRAR AAA THE, Man
Bile ACTE ie Mori CAS LKÏWN CR ATOM À BÏÂUR, AEKAT ASâw
MAH CAS ASaw NHAOÂDE ABRHAR, APSHKATR „pi #O6KSAR Ar Bku.

9, Hi wrioan TRS CR TE Ea cui, cxodTe-an uman A'k-
IRA AFAA THE; MAN BINE ACTE UE OVH WUKIS ABRHA „| Biană
CR ATH, Ae KRT AÔH WKH ARRHA, APSHKAT „pi Măria oRS-
AS . 10, cool cn n$ wenaliu npe &D'SHSAR Ac atenți Mitu, K'h
EX PORECK BOÂW, RR „Pepin AWD A MEpIO nSpSprk aha, dăuna rârm-
AS mieS Mean Ac pi ‘épis. LL. KR as BenTR ÎȘIIOAL WMEHÉCKS, LH
că AVRHTSACKA de Epă nepitra. 12. Adpă ui Că ndpe BOÂW? Ch Ka
au'k ovH Wa W STĂ Ac WH, UI Ra DATA OVHA AEHTD''hHCE, AS
HS Ba Akeà HOAW3ÉUR LU HOW A MSHUH, Li Ba m'kpue AE EA
K'ASTÀ npe 4 para ? 13. at A6 CR Ra TAMINAĂ ca W abat,
AAEBRPAT MO'RECKR ROÂW, Kh Ch Ba BSKSpĂ A6 auka Man pr
TC AEKRT Ac WRAE HOÂWZEU mi HOÂW HépaTAUMTE. 14. auà
HS-H RÔA TÂTRASE BOCTPS Ap MEpIOp, Ka CR Nae OVHSAB AE
dép Aus. 10. sapă ch rpemi er pe T'AS ue, năcă, Lui ATX
NE EAR TPE THHE, LUN TPE tab C'RHPSPh; Ch TE BA ACKSATÀ,
AM ASERHAINT npe dpdreae TRS . 16. sapă ch HS Ba ACKSATÀ npe THE,
Man À ARATĂ THE AK OVHSA CAS AÔH, KR AE 4 rSpa a Adu

128 1648.

AS a TPE Mhp'TSpin cn graphe TÔT’ K'RRRHTSAR. 17. tapă Ch
NS Ba ackSATĂ ui pe EM, CNÔHE cmBOpSASĂ; apă AE HS Ra
ackSaTră HEUE C'RROPSAR, die Mie KA OVHR MRTRHR LL NSEAHKĂHL.

Gvraie AE A4 MAPKO KANR . A zZauano 31. HI. (Marcu e. IV, v.24—41.)
(Fol. 45b — 46a.)

24. IIu uk Apr : coROTIi ut SUR! KS RĂpE M'RCÉPR BEL
M'RCSPA, AM'RCSPA-C'R-RA BOÂW, LU CR BA AA ÂWIJE ROÂW UÉCTOPA UÉ as-
MUR. 25. Kh VINE APE, AA-H-CE-BA ASH, LH KApEAE H' APE Lu ue ape AS4-
CR-BA AFAA EA. 26. unii 3urk a : ACTE ATRP'RUTA ASH ASMHEZRS, Bă
LEI OVH WMR ut APSH A CRARHILA A M'RARHTR . 27. I AGAPME Lui
CR CKOÂAR H6anT'k mi 3SWA, LH C'RMXRHILA D'RCÂDE, LH kp Rue K$MR
HS mie eau . 28. Rn MRMAHTSA AE EASU POARUIE, ATH PER, ASNĂ
arta en, ASnă aka „pac rpaSnu Sa p cn. 29. APR KhHAL
AASUE pOASA, HSMaă AEK RTR TOMATE C'RAEP'RTOPIH, kik AS RENT
emuepărSa'. 30. mi 3nurk : KSH OMR ACRMRH JTRPRUÏA ASH ASM-
HEhS? CAS A dE NHANXR BOMR AKHNSH npe À ? 31. KÀ rpmSnuSa' AE
MSINĂPIO, KAPEAE K'RHAS-A CĂMRHĂ „| M'RMRNT, MAH MIR. ACTE AE
TOATE CEMMHILEAE KAPECh „| MRMARHTR. 32. ii A'RKA-A CÂM'EHX,
Kprkupe, wii Ch daune Man mâpe Ac TOATE ESpSAHEAE, Lu dăue
CTBANRBH MAPH, KT NOT CSNT OVMEPA AS NACRPHAE utpioaSn
cn CRARIISACKAR. 33. uni nhaac Bă au'BCT'K MSATE TORHAÀ AWpn; KS
kSenn'rSa' K£MR nSri: aS3n. 34. sapă PRpă nnaAX HS rpina A6pn;
Aapă AESCÉEH OVAEHAAHAOPR ASH röare ac ensirk., 35. ii rit AWph
ATp'awk 3, ina căpa : ch rp'kucmn A WRĂ nâpre. 36. uit a-
CRHAR MBSAUHANK, ASăpă npe ea KSMSUS Epà „| KOPABTE; LM AATE KO-
păgiu {KR epă KB can. 37. ATÉHUH CR CKOPHI BAXOPR AE B'AHTR MAPE;
PR OVHAEAE AT pà A KOpăBiE, ATTA K'ATR MA Ch „nai KOPABÏA .
38. unii epă ea A SHASan KOPASTH . AOPMHA not SH K'RITRT'ÉN ;
ATÉHAH-AR AELHENT APR, Lui 3CRPX ASH : ABRUARTOPIOAE, 48 HS Bâuu
CÂMAĂ KR NEPAMR ? 39. uit CKSARHAS-CR uEpTĂ B'AHTSBAR . LU 3HCE
m'hpin : AO moa'kiie-re, pudră! i „pueră B'RHTSAR, WA 48 „puteri
mâpe . 40. um Brice A9p': de CRHTEL ACTRHMAL AUlĂ? KSM H Bei,
Kpeannuă? 41. ură cn pdpnkomăpă RS pă Măpe, ui rpRHă OV-
HSAb K'RTPX AA-ÂATh : WADE UHHE ACTE AUÉCT'A, Kh LU BĂNTSAR LU
Măp'k ack8SATAPR npe EAn ?

Năsturel: Varlaam gi Joasaf. 129

finoxaatpne cr. lwan Brocaot Kâns .&. (Apocalips. St. Joan
cap. II, v. 1—10.)
(Fol. 304 b.)

1. A\uépsash *) geckpeuïi éhécSaSn cKpi-h : aukerk sue éaa
să nine ka . 3. c'rkae + Atphnra că, kaocat „p'rpe uk „3. cmk-
mumue A dSpn. 2. jms démrreae réa mit werenkAX Tà, mit Rh
NS nôus cShepù npe vin pu; mi meniu npe ia i ke
ih che ancan ui HS chir, mi-ai adadr npe en menionénr .
3. ait an prasAdpe, init au cSdepitru nénrps nSmeac mieS, uit HS man
npeyerăTru. À. E AM Wapeut mpe "rime, Kh Apărocrk Tà AunwTr'H
W ai A'RCÂTR . D. aAS-u AMMNTE AFpenT aka Ac OVHAF an K'R3ÈTR,
um "Te NOK BĂNIE mi À dânreae Amin; sapă A6 H8, 4 Af
pds ROIS Rent 4 MpOTHEA TÀ M BOI KART e kumnkd ak
TS AUX A6KSAR ASH, Ch HÉ TE Rép NOK, 6. en audcTa ai,
KR an OÿphTR jânreae HKSAaanT ANA, Képéae unit £$ At ovpécrs .
7. lime ape ovpékn ch a$3ă, vi Sie AXSAR ceckpeunaopn : AERMTR-
TÉpOASH AA-H-ROI ANRHKADE ANM NOMSA' RIÉMÏE, KADEAE ACTE A
AMKAOKSAR péloASH ASH ASMHEFRS. 5. sapă „puepSa ASH geckpeuïu
emupu'kun awp ekoĩe : MEA AFHTAN UI AÉAR AË ANÔH kaͤgente MS-
price au RiA3R. Dupis dénTreae Tâae, uni cK'hp6a mii cSpSmuia
(că em soră) mit "ri ySaéckS uta ui ia a dit Ace mi
MS cm, ue chuT' Capa carânien. 10. nemñkx NS re he ne
wkaa ui MIE A PhEAĂ; WTX Ba rpnwkre CATAHÀ OVHIH AHNTPE
ROM Jp TÉMHHUX, KÀ Ch BR HONMTHR; it BEM ARk CKÉPER 4
ghue ae; din npeannuoe mama Aa MÉAPTE, unun RÉ Ad mie
KopOna Bituieă.

XLIII.
1645.

Udriste Năsturel: Varlaam si Joasaf.
(ediția Odobescu incomplectă, numai 40 pagini.)
Titlul după Ms. M. Eminescu din 1814.

Bidua um nerpeuepk aueaop' AËN'TpS ehumn KSEÏWIUH ronn
uiti nuwppn Bapaadm uit Îwead nnaïanmawp . ckpiien Ac npe KS-
giveSa um chuTSa mnpiimreae n6erpS Îwan Aamackiin nenTps
Hoaoeſsa ui mănTrSiipe CÉAETEAOD AMFAOD, e ch BOD HÉBOÏ à veri

*) Glosă marginală: [yesrSasu.
GASTER, Chrestomatie română. I. 9

130 1648.

Riaua uk 8 WCĂpALE A AWD, WE ACTE 'TRAMRUITR AE ME CAORENIE
npe aumea pSm'hrrkerm Ac Sapuue Mracr8péa aa AOnae AWrOdéT.

Cap. |. Crestinarea Indienilor. (p. 5—8.)
]\ranoa kânn

Ace „proapuepk uuajitannacp” nENTpS mhpTSpia AS TRI ANCAR
Oéma.um Ac fleenup „pnrnpârSa Huaieñ.

Ilăpa [adrsp'k] ge ce KIâMh Hnaita, aAenagere tare A£ Gru-
NET; AH HCTE MĂpE SOAÿTE, um 8 MSA UH WAMEHH, LH ACTE 4
KSAUSp AT % KkS Mmdp'k . im KS aSuiu AARHKRTÉPH, noe Kăpe im
KOPARIH OVMEAR K'ATP'R M'RPUHAE GrnersASh; taph NpE OVCKAÂTR
Anponităzn-ce K'RTPR KOTADRAE Kk3RA BALIHAOP', [nepcHaop' |; Kâpe
Hp WAMHIWAPR AE AEMSAT, KS ANTBrkpenSA TSpernpiii HAS-
Aer NITRAT epă, CHSP'KÂTR AE TOT” LH HEROHTOAPE CNE AS-
KpSpnae ATH MÉLIH.

Ap KBHA Susa H'RCKST' ꝓ4lioa' AS Munzis UE 14CTE 4
CHHSA TÂT'RASH . (iw . ra. a) H$ man nðrs P'REAÂ vu Real: 3 3HAH-
Spa ASH PORTA AE M'AKAT'. E AperiT' ARHCA KS 4 ASH măcpaie
MAËKRHAS-CE . APR'TR-CE WM KA HO. ph At MRKAT'. MUN HENRp'R-
CHHAR CKASHSA M'RPHH TEASH, cnanuiSitTS-ckS „| gepr$pă, NÉHTPS
HO. KA HO JR HÉPIOPH CR HE C'RARIISHAN . At M KRA Rp dk At Af-
MSAT "Ch HE CKSA'RM . ITI) AE 4 D'RKÂTE Ch HE CAOBO ZM . Npiu-
MHH À; ꝓᷣtuoplia wi AE —J

Ova nas Ap" APTE HÔH, 'TOATR COKOTHH IMA rpsnrker'a .
um KpSue LH MOapTE ASĂ . LH IM'RMRH TÉLIHAE ATP vna KS dépé-
IJIHAE, MAAT At ANNE .… CK8Ak-CE A A TPS MOPILH, LH AA
MEpop RS CAĂRh CE AWRA IR, LU iezi AR AVE Aſrkrira arbglen
TÂT'RASH, roearhet ASnă d'RTRASHH un NE MRHTRATÉPIOA AXG,
3 — AE AHMER AE por, K'ATP'E „puiu E'A3KTOPIN Sur-
Hiei ASH [un TPHMCK npe eñ À TOĂTE AHM BHAË] . Ka ch ASMH-
rkze npe uta de IEA'E Aa NTStrkpen (Sa) [neaprinu uenl um C'h-H ko⸗
ke À HÉMEAE 'TÂTRASĂ, Lit aa ꝓiwasn, Lu A4 AXSASi CRHTA .

Ac akoab, nSmsS-ui ASâprh oÿHIH yen ro'kiuiü a CTP'REÂTE
XSTAp'RAE P'RCRPATSASH, ANU ane anðeð abn, AN ui a nerpe
'RPILHAE AECNpE MÏA3'h- HOAIÎT'E, LP AECIIpE MTA3'h-3h . SHTARH 'AS- ur
NOPSH KA ue AE Epà NOPSHAT À.

fr Sue um chirrsa O6ma, run; EA oynsa AE 4 HÉAUR-
pSa' gkref AUEAOp ASH- CIIp'B- ke ovuenitun a AS Ye: TOHMEC
ÎS p adrspk uri Aienrkerr, AE AË nponogeaSta MRH TSHTOAPK npo-
NOBEASIIpe; LI AOMHSA AKSTRH A S-H . LH A'TEPHH "AS-H KSEKHTSA',

Năsturel: Varlaam și Jonsaf. 131

xs chance ue ay npe Spaa JERLRTÉPHAOD AS, H3TONETS
45 rvurkoenða Apic, UM A6 endönnnönrrk Kanmunoo
HA AFI DPEMEHHN AS-cE, KR'TPR HECMMHTIVTA KpEA MILĂ AMIMIprn-ce,
um AUIÀ RS Mbiinnae ANOCTOASASI cRHA ERH AS-CE Ac A RP RNRTATE,
„pipeSmâpn-ce AS Xe. RS BOTEZSA, LM not „pute AA'RWTRM AS-CE,
koeurk um cnopita ATOS HERHHORÂTA KPEAUH LR . PR Béckpnun „pi
TOÂTE M'RPLMAE ce 3HAÏA.

Mkuïia, A6 CP an “e AMENSD'R 4 ce MAI ABRMRCTHID MIM A4
Grvner’ um a ce crpndye MSAuME Ac imaSraj. um ke Sark
WHASp AOD . um a Bienin „pepeni AWD AKSH ri AR npe A TOÂTE
Mépynnnae ASmiii . coci ait „p măpa Hiaïeñ, npe Képin enpe pramuripe
Ka aka phAMEh, tr mSa'u Amen AS-uuh "mode, ASurk-ce 4
Serie, LH „p'rp'auteru 'rpSn mSpurop nSp'ră [ASà] siÂua 46409
pa Ac Tp$nspn.

Ram &.
Cap. IL. (p. 19—21))

PraenSriztrian n6er'mukSa' grice : Ac pane ue ATPÉEN 4
IRDÂTE, AMEMRTSPA Ac Sua AS mie à us war 4 chan npe
where Rpemén'anie [rpesroâpe], um a ah Ann KS TOTSA K'RTpR
M'RAËKAMAE B'RA'HHAE, ACKSA TR . pe MRAE SAE A AFMSATT, RIMA,
Ga 6S „ph TÉMRD RS KPECKÈTS, 48310 ovi KSERNT ESH mit
ne cncenie |Mun'rSiipe], un T'hplia AS KS TOTSA AR pană; um
A AS aASuuepe AMINTE, Ka W AMMEGEAC KR CRMRNIUR, CE CRAI
ATOS Muma Ab, um HEMRCMRDUNT MR3UT EpĂ Tp'aM'ca,
ATÂTA KIT CE APRARUNNR, LM kotekd, uun d'RRS acră PéAAR
ME kizu ATPS AMHE; ph T'hpia AUÉASH KSERNT audcra épà :

Hekun'sStuin, shine, as m'apar Ka avea, Ac au HS Bâră
chars aSkpSpnae srkae de can, ka RSA map i. capi Ac as
KpSpuae Kdpe MS-u CHHT, AUIÂ CE UM UI AC MpIHAMECRI, Ka
KSa ap dpi. m sine HAS rSerar ASaudua utaop ue chHTR, HÈ
nodTe noner kine dpk viaool ue n$ cure, mut noÂTE qui KSA ae
ga 'rprkue, ape, Ch ae Mie ATOS HHMHK, LI 4 chars cn Hé
AË BRĂUE.

Bem Adph KSBRHTSA' auina, npe mRunmueae um not HEKAR-
TUHATEAE, ASpSpu ue CNT, ta npe Ritaa, un X pâna, un Mun -
uumodca gormuție, um mimerk [caza] uémpin ASan Kemwi-ar, AS-
ipSpii ue HS chir. K'RTPR Kdpe ASpSp de HS cun, meata "Tă
„pbpăre, boapre DAS um amnpar CkS UM Ser um 68 wa
Hp Ac aukakur an mura ; e "rapita autaSii KSERMT", HENUE-

ge

132 1648.

TAT' BOA AHN'A, not cSdaerSa' MES, PRAUKÀ npt CT'RNÉHSA ANT,
enpe aakyepk a ma BiimeaSii; rap akyk nmâTSASi win a; no⸗
ronxa aiuiſ a Minut ackae, KS AparocT'k uterop ASKpSp AE
aut, Ka KS Here AAH SD AE dep AETRHAS-AUR, poB MR AR'E . ph
EMA” kos mitaa au ESnraTéT Man TSHTépoash HécTpS AM-
H3É$, A AVR CKOÂTE AE A POSE. ATAou minTk mi a EHpS8ù npe
akuyk makéTSash, um Aemkhce wkiñ AIE à AecMAfU, RAHEAE
AE 4 ph. QE

Srsn'ae queaerSo am mn Em3S10 KR TOÂTE keTE AE ati
Aëuaÿre cun", uim TSp'espkaa ASXSASA . [Sa um npk NE
aénrsa Goaoméme wâpe SHAE TPS ekpunrSpnae AS 3hc-a8)
[ekaëc. ra. a.]

Cap. II. Nașterea lui Joasaf. (p. 31—36.)
fa Tomae kânw.

Ac näémepk AS 'Iwăcadn um ui nen'rpS A'RHCSA ueru'râpiii
AE CT'RAE 48 AM'RYTSPHCHT".

Ace „pnmpărsa HA ATOS AMEAMRUIÔNE, ui TPS ph
CMHHTKAR KA audera, H'RCKS-H-CE OVH kokon' npk dpSMoc. um
TOR MA Ae ꝓro aui ASMHHÂTR bpSmsckue, ue -Nbaopita acénp'h-ñ,
că CEMHÀ ue ph cm die Aë ABHCSA :; K'h AU rphHiă WAMEHÏH :
KSM' HH4 WAHHIWAPR NTp aul uăpă, KOKOH pSmoc ui KSBÏWC
KA ayéAa NS CES AP'aTAT'.

Hpx AMRPATSA Ac MSATR BSKSpie ce SAUTNAS, MEN TPS Hd-
ep KOROHSASĂ . uri-u n$ce nSmeac 'Iwâcad . mn cuH'r8p" en m'kp'ce
AA KANHIJIEAE HASAELI, Ka ch AASKA 2 'phraă np ne.uenaerek
TOPHAOD AMHIÉHAOD . LH KRH'T'RPR AE MSALEMMPE Ch AE 'TpH-
MUR HÉKSHOC'KRH AR EA ine HCTE TSTSPOP ESHRT'ĂIHACP
ANMETRTOPR AAERRPAÂT, K'ATPA KAPEAE CR K'BAK à „NBA Là
KPÈTER AXSe'Hnarkere „ue ASKpSA' um TO arkaa Hâmepiii KOKOHS-
ASH, HERCSSAEMAUHAOD mi cSp3HAOp AMH3ÉH CKPÏHH AS-W, npe-
rSrum'Aennak Tpnmert à CTpRHYE MSAIMAME AE H'RPOÂAE A4
mâmepk AS. mm epà a Beah Sn'ae ce „NESpă Ton Ac pia p-
M'APÂTSASH, Ac aaSul wrkark ue epă rrirre Ar Xp'b'TRĂ - WINE
sk'r-ă ns mâna [RSaS- epă nsrkprk] mn urine KSAN ak papa
m'am [unmere) K'aThX „NrhparSa, um Mai EPRTOC CHHTSp
„NpaTSa” n „pam nă K'RTPR AhpSiipe; KR EA boap'Te MSAUH
um Măpu XSH'UH AAS4È Aa Xp'hTEA. LH AM KS TOÂTE PAGĂ-
TEAC C'RBRD'IUHH A NPAZHHKSA, npe TOUÏ-H UHHCTH KS AdpSpH,

+

Năsturel: Varlaam și Joasaf. 133

KM epă cukrunuin ASH, um KM epă RS AGDE AR TONI, un Kun
EPĂ AL WacTe, um hui pă Ac vin npômn [AMO] 1m mee-
eri.

px aa avi SU Ac npăguuiSa' nânpepin kokonsasn crphu-
CEPTR-CE Ad AUMRPATSA ERP BA AAËUM, RERUAU „pi dnaccodită
AA Atac, VETMTOĂPE A6 cac . Ka Aa „NE. KS HSAURPSA . LH
noe amita-ii n$ce AMPSPATSA anpodne Ace chine, Arii pre, ci
cn$e piqu kaͤpeae At „ppm, mi BA di Ac KOKONSA eh ce
H'RCKÈCE.

Hipx ef conorun'an msar, sub. Ka mdpe ma di k8 Bormn-
ua um KS ngrkok . um BA Aia npe roun Ku, 48 AITRPR-
UT MAHMTE AC ARHCSAR.

IHox oÿuSa Ac prp'aut verurop A6 crkae, FINA, ART
TÔUM Măpe „pineaeriT, ice: 40 „pnpăre! npe AMINE Act KIT MR
jadis KSpeSpnae errkaeaop, auà nonuen; KSAUR CTÂTSA ROKO-
HSASH 4e un CkS HRCKÉTR AKSM, HS Ra dpi „prpS raphiit Tà,
ve Ba ii pra Ta Hô4%, LH Mai RSHA, um aiuà Mali Mâpe
Hr NS ce nodre enSme. wma mâpe Ka um demn ahye Kpayu-
mem, ue à roma AE THE, At AhHeSA Ch ie npinmiTră . un
MS ampérire 68, Sa aka cosoriiniuă, uim WaAkK AE ca die
Mituiră |miiuunoden].

ÎMRHAL aw'kerr-k VETHTOpIOA AE crkae, KA M MÉAA AE
wAimiivapă Bapaaam (une. kr). 48 ra veriipk erkaraop rauïià,
uit memepita AAERRPSA . se AMMSÉS KS uéra de CTÀ AMSTPAER, ADRTÀ
AAEBRPSA', KA NENT PS cn ce ta 4 AdTSpH TT p'RnSHeSA M'ArRHHAO.

Hox prapérsa Aa a$si Ka aukerk, KS rois npinmi
aurkra cnSnepe [ekerre] UM FOMXKA TH Becealta ASH.

Akita MA j wpâui Acovcére née Spun np doSmodes .
UM Ae MenpepuiSuii KS Héme KRABD |Kdce] ASMinodce . um ARCA
SUN A npe KOKON, noobn UN ca AnKStCK TR acad AS YA -
nakpk mhpereñ As NT . NOopSHA cn NS mâcă Hekapk .
um Adckaa' uim caSyit nSce antiră AntieSa' . THE) KS KPECKSTSA,
um SpSMOU aa WEPAGR . uim amă NOPSHA A9p, RSA HEMMKR AE
4 ASkpSpnae Ikae RS ck'hpER ae văi Rien, Képe 4486
ATONCTEMIONE LM Arxx mioe, Ch NS- apare . HUM MOÂPTÉ .
dus EaTpakuene . min BOĂAA . Hit AATR MeRĂ Ac 4 vkak ue
CANT KS CK'ADEX . LUM KS rpike. LM NÔTR KSpMA Becealta AS. sue
TOT ue chin dpSmodee im Ac meceaïe, akak en ne Hank
ASH, um C'h-H ApÂTE; Kà KS akukak MUNTk ASH „pASa 4HHAS-ce
um CHTSPRNAS-CE, Hu Sa Aula ca M$ mai nod KSyeT à
ae ukak ue op cn die . um KSRANTRS AMRKĂPR KIT At NpOCTh

134 1650.

AE Xe. win Ac dac AS AERURTSS, CR NS KSM-BĂ ch ASH: Kh
AËEKRT' 'TOĂTE AA-AA'TE, AUACTA MA Bp'hTOC FRHAÏA Ch aCKSH3R
AE AutkEA', TEÉMRHAS-CE AE npopourip'k HETHTÉPIOASH AE er'kae.

Id pm A CE ap ATRAÏTAÀ KSH-RA AE À casunae ASH, BOdAX .
nopSHuiia a-a' CKOÂTE At "PĂRTI, LH AA TR TRHAD dpsmoc nsurk À
AOKSA' ASH, kà neHT pË HEMUK, askoð KS CKhpEA Ch H$ RÂĂZĂ
Wii KoKâNSASĂ.

XLIV.

1650.
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de rumânie.
(Rusinesti 7158.)

+ AAEK(R) ES CTAH NP'RKAAE . WT pSCHEIII CKpEEM LE A'Kf-
TSPECEM .AHTP'A AMECT 3ANHC, WR C(R) ie AE MAP(E) KPEA(H)HR (LR)
AA MRHA ASMHEASH AS ÎwpAake Noe . CHR . er. x8nan AS TpSdanha
HR RER BEA BHCT . GSM Ch C(R) LE, KiK AM OCT PSANRH, „heh Mae
AEHAHNTE BPEM KSMITRPAT HIDE BAH PAT AE M'RPEHTEA(E) ASMHEASH 2KS-
MAH rpSbanAa BECT. Acu K'RHA 48 ocT akm MH BEAcAE AOMHS
HOCTPS ÎM MATE BOEROA, HES ASWAT BAH AEAA W CEM AE WaMEH;
AEU R'KGRHA, ES ATITA HEROH, LE ATTA p'RWTRU, LUE ATTA
TpEW'TATE noe KANETEA(€) HOCTpE ACIDE AOMMHE, LUE AH TOWTE
H'RPUTAE, AE AATA NAM ABST, KAp MAE dau, SE AM NAEKAT Kan$A .
Aa nowaa ASMHEASH cn IS rap PSAMRH KSM AM OCT Aa rrhpen-
TEA(E) ASMHEASH, cn-e ie PSMHR (1) RS feuopen Men LE KS Henouie
MEH KR, ASMHEZES Ba Ad, XOXAMHEK CT'RT(R)TOUWDE . IE MIEH-
TPS KPEN(H)NLA ME-M nðe LUE Neue; A(k) CES JHT'RMIAAT AE 48
OCT AVRPTSPHE pe HSM(E) : BOEp XAM3A OCT . WT NONRH SA,
LE CTaH CABXK . WT MHEUIT, LE KS die-C'hS AP'RTHA NOCT . WT TAM .
wie CTAH CAP (caSgép) wT THXA . LUE AH ABESCTRH cran
NOCT . LE BSH& WT TAM . LUE CTAHUSA BA . NON . MIE PAASA CHh .
ET. CTAHASA BOp . WT H3EH4AH .

TéC . AACILA Mp . AHE . K3 ACT „3PHH.

Iscăliţi:

cerand CASLIEPAS . CTAN Npuk . CTAHASA HOPTAPSA . paASa . . ..
Xam3a A9r . ete.

Hrisov de rumânie. 135

XLV.

1650,
(Collect. Gaster.)

Hrisov de vânzare.
(Butnaresti 7158.)

anis 68 wnp'k CH METRO WT BSTHRpPEIH CKOHC-AM AMECTA
aa MieS Gamme, ka (cn) di Ac Map'k paun aa mina dpare
MES AAHASASH HENTPS K'RC. AM B'RHAST W ASMR)TATE A
noron At Bt. AFpENTS Ran raATA Sr RI . DENTS Kh HW AM BhH-
AST 68 Ac a ME ESH(R) ROM, AFHAHNTE À TSTSPWP paunawp, min
KS ANHPE a TSTSOWD EHAHHHAWD KSM C'h-H die ASH MORE LM
desopnawp ASH, KI ASmnezeS n BA A'RPSH . UM mMhpTSpita Wa-
Annn ESHH, AHSM(E) Non RACHAÏE, M NON AMAPEH, H CTOHH AOSBPE
MES, M MOAAOBEHSA EPaT wny'k, um AMMA. um AM ckpuc 6$
ASMHTPS rpam. WT T'RPTORHE . me Man, ré AHE, RAT ,3p4m.

Iu newrps KPEAUHILA HE AM MSC Atuereat.

Iscăliţi :
GS cranusa wr Sper „€5 wnp'k . es MOAAOREHSA

XLVI.

1650.
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de rumânie.
(Rusinesti 7158.)

+ AA6KCR) 68 BparSa WT PSCHHEIN . CKPHC-AM zannesa MSS (!)
CR IE AC Mape KPEAUHUR Aa ARHA NOCTEANHKSASH RAA bu
vopSa aucriep(nukSaS)Su rpSdanaa . RSA CR CEE, BR AVAM BR -
AST ASammeaSn Ac BSHCR) Roca Ak. hp unu w CHA CS) - um
KS mqupk TSTSAOD dpaunasp en, npe Ban rara. vr. Bi. ca-i
us ASmnieaSn PSAURH . LM KOKOHHAOPR ASMHÏEASN À Beit. p-
DPESHCR) RS AAAAUM AMEUHEUT AC PSCHHEI . LM K'RH(A) AVAM TOK-

136 1600—1650.

MUT, ocT-a8 MBARLH Botapu AURPTSPIE . LH €8 BPATSA M'RHTYPS
KPEAHHUA, NSc8-MEM AEUETSA, LH HCK'RAHTSPA . LH AM CKpHC €
HEH AOTŸRT, WT NAREH4KHH.

nuc . MCUE . Map . KH AHN. se
BBAT ,3PHH.
ES BpaTSA.
jicknuk acrăbur

mbp'Tăpie.

XLVII.

1600 —1650.
(Ms. bibl. eccles. St. Nicolai Brasov. Ms. No. 167 qu.)

Raurexz (Ae*) aa Kpzuonz.

Cântec de Crăciun.

Au uepio AKOVM €8 BHMh AA BON. UI Mape BECTE cnoynk
ROI . LH MApE BEC(E)AIE RO RECTH. AHN Kap'k HHHMHAE Ch Kop
RECEAH ;

ACTRB3H SH NOPEORR MHKR. AHNTp'6 BhprSph (C)AS H'RCKST
BO4'h . NOpBORSA auie-n dpSmoc LH KUTHT . np'k Bec(E)Aie TOKMHT ;
AKOYVM 48 AAOVC BHIdILA . KAPE A4 AOMHSA 48 OCT rhTHTR.
KOYM LUH BOH Ch TP'RHUH . KS EAX A SEDHK'RUIONE Ch BR BE
c(E)AHUH ;

ANETA Ra M CEMNSA : HKA-H KSAKATR „| ÀCAE . AKOA BEM
aaa mpe Ah. NE AHNK H POAHT'R MEpIOA LH M'RMBHTO(YA)
AMECT A n Xe ARS . AHN HEROE M'RHT(OV)HTOPIS . EA'R BA 4H cAd-
EO3HTOPIS. AHN TOT'R IM'RKATOVA CKOLRTOP.

AELKH(AE)-TE HHHAMR . At BESH Man BH, MEA Mem KOÿA-
KAT'R M ECAEX . AUEAA-H BH3SHT'R, YEAR “e duioa ASH 4548;

A BABMAUH Ch HE BOYKOYP'RAR . KS IMRCTOPIH Ch ATPRAR .
Ch BEA(E)MR 448 AATR A3R$. AHH APATOCTE ASH KKTPh HOH;

POAHTOPIOA TSTOVPWpAX . KAUE ELJIH ALUE „| CRPRUÏE? Kh T'AH
KOVAKATR IP hr SCKATR . AOVPMHHAR TPE BOW LH ACHHH?

HS-H HHAVK „| AACT'R AOVME . HHHE MIE THHE ch NpHiMackh .
HOV-H AOK K'RAAHIHOP'R . HEUH AHT'RHR MRHTRETOPR ;

ue SPLLENHKR LH TAOTR . hi SCKAT NÉPHM'R MOAE. K'RUE
EH TOT kodio EpHRATR . TR AKOY K'AT EIN C'hPAKh . 0

*) Ac şters în ms. și aa scris de asupra.

Propovedanie. 137

AOVAE iccSa AMIS. Apar” AGCKSARITRDRTÉDIOA MES . Ye „ EHHO
AEM Îi NAT ANNE. A MHHAUR-MH HE [kacn];

© AOÛAME WE AA AMINE BIINO.. At MRRATE-MH MOV TE „prpo3n.
EHHO „| AROVHTPOV A4 CAOYTA TA. AA WAE ATOPKRTOAPE 4 TA;

A ACROVHCOVA HHHAMMEN . ARMAETE A CEÉKDIOA EH . KOVM Ch
MS TE nomo FAST. A BEM Ch TE NOUS ARSAA ;

AAA roya MÉDISASH . CAAER Ch Hé AOMHSA(S)H . KR LM Thhi-
Mace CHT'R HIOA CRS Ch HE. HÔA'R AECKSMIRDRTONS MEHR pi
REUÏE . AMHW'B.

Propovedanie în ziua lui Lazăr.
(Fol. la— Ta.)

Me MHAME HHSEARHR-AVADR MAOV ERGOVTR, HHUE A0V AOV3NTh,
neTpov avea, ſoxnunn mie koeumn, ACTR3H CRAMTENR KEMAUM
AE AAGAPR NPATHHOYA AOYH Xe. KA Ch REAFAVR "TĂNNR MHHOV-
MATE, KOVAVR AEMCE MOÎTR AF NÂTPOY 3HAE, KOVM ch APRTR
BHOV AË CHU, SHHHAOY NOVTpEAR UI ANOYUNTR, KROVMOV HS
DOTE MoapTk um RAR ch-an Wnpkekk . Me OpTE At path (A6 *)
koy KOVE.AHTOVA AOVH AOVMHESES eum, KA um MAUNTE ANT R
um CHHRTOC . MENTY'AUA ACKOVATAUH . um nogkera ceTen Gvraïn.
KOYMR enoypue At Akneock ASH. 3HME ama: épa OÙ Wor wape
MMHE, AFA KEMA A43hPh, AHHTPOV VUPALIOV MEA KEMA BHOAHÏE . Aun
KADE woaiuog EPA Mapie um MAPOA COVPOPHAE Ac. LM pi Rp'kMe
ME Ch Ph3ROAN AAShPh, tiph COVPOPHAE AOVH Un TPEMHC(R)Ph Wa-
MEHH AA Ye kor awkeTe KOVBHNTE, A6 3HChDh : ASAMHE! A43hph
4éaa i Te to6kipe, de nunrp'auk um TSV-AR OBE, AKMOY Cao
PRIEOANTR . AE KOYM TRMRAOVEIM PE AAN, ME CHAMTOV MAH
CTPEMMH, AMA BMHO AC TRMRAOVAIE LM NDE NPMETHHOVAR TROY,
NE AAGRPR . Hfh AOMHOVA Ye ŞHCE: AMACTR BOAAR HOW ECTE CID
MOPTE, MEN CIE CAABA ASH AMSRO . KA ch ce apbTe noyrapk
aoyn AOVMHEGÉON IDE „PHCOVA . LM A'kKA Aaoÿ3H Ye Kh Ad3hph
C'AOY_PRIRSANTR, ATOVHUN NETPEROY AKOAOS AHTP'AMEA AOKON ve
fpa . BR. MAE. AVIV AMA SHCE OVUHHIAMAOPR CRM : BARMAN Hiph AH
MASE . KRAMER HAR, KA MEIE SARMCTREMHAN (UE) pa, KROYTA
pe Xe Ch-Ah OVUHPR . tăph cRe(H)ula ca SOYYHCE AM .p MRHOVDHAE
Apa . LM Tpenoyc(e) Ac ka naprpe(!) Ac WPAAHR, OVHAE Ep
MAHNTE A€ 6934 (!) TWNR akono METPÉROY . BE. MAE. KRUEKR EPA
KA OÙ AOVMHEZROY AF Keunt, LM A Kh BA MOVDH AAGhDh . MM

*) Sters apoi în ms.

138 1600—1650.

TPAUA AEnTR aukae BE. MAE, KA Ch CE Aurooane Ad3hph LH Ch
CE AR MAH MIEHOVHATh MENSHE . Kh AE-A BP 4H TRMRAOVHTR
AH 4 BO4AR, OVLHHR MEHOYHE Bpk XH doc; taph Kh HEAR „p-
EHC AHH MOPLH, CRHUÏE CA ch APKTR MOYT'ÉPHHKR IH FHPOVH-
TOPIO Mape, LUH AMRPATR MOPLTEH . nuw'rp'auk Hoy m'bpce HaHNTE
AË NATpOV HAE, KA Ch APRTE, Ki AE Ape XH LH 4 NATPOY UNIT
Ch PRLKHPR TPOYTIOVA WMOVAOVH A'BKA AMOApE . ph AOYM3ROV
NOATE Chk-Ak CTOHHTR HPRIUH ATPOVHA, KA um pe AA3Hÿh . LUH
SHC(E) 1aph OVAHHH(AH)AOPR CKH : AAGRPOV, COILOVAR HOCTPOY A1
AASYPMHTR . HOW ZHCE K'AOŸ MOVPHTR, ME AOŸ AAOVPMHTR kkut-
Kk CKPHNITOVPA, TRKKTOCOVAOVH LH HEKPEAHNAOCOVAOVH 3HUE K'AÔV
MOYPHTR, Kk Ch ACVER A MOYHAHAË AË ERIN . um THHTPOY Kh
MEPTOY A MOVHAH LU A NEA Erich, HAE K'A0V MOVPHTR . Kk MAH
BHHE Ape XH 49CTR AOVH Ch MApE XH AHEHIATR PE AOVAME . ap
AÉPETLHAOPR, KME AMEPTOV A BHHÉAE LUH A BHidih Ae Bun,
aut aoga AË GHME AOMHOVA' HOWMAH, K'AOV ANOVPMHTR . nNT pa
um XC HUE AOŸH Ad3hph, BA (1) A0 AAOYPMHTR . BEACH KPELIHHH-
A9p! Kh XC HUE MOPUÏEH, AEPRNTE AAOVPMHPE, 149 OVAHHHAÏH AE
Hhpk, Kh A€ GHAE THHTPOY AAOVPMHPk At coamnov . nnTp’ask
PRCTIOFHCHPR : AOAMHE, AE EA XH ANOVPMHTR, Hp Ch Bă CKOAA.

ATOVHAH AOMHOYA Xe A'kKA EK3OY, Kk HOW notuenk KOVERH'TOVA
AOVH, AE SHCE 1dp : AA3hph AOŸ MOVPHTR LH Mk BOVKOVPh THHTPOY
RON . HOY Mk KOVKOVPh At MOapTk AOVH, KRUE K'AOY MOYPHTR .
UE Mk BOVKOVPh HHHTPOY EOH OVYHHHUÏH AÏEH, Kh BE BREAK
HIOAECH LUH keuun Bp'RAE . ReA’k-ReH Kunoya miepin Aka.
LH keun KPRAE, Kh CIMTOV EOY AOYMHEZROY, ATPOY TOATA noy-
T'RPHHKOV . BEA'K-RELH, KOVMR HOVMAH OV OV KOVERHTR BA p-
RTE MOPTOVA , LH Eh BEHH AAEREDH, Kh EOV ACOVMH pe MHHE Mk
BOIS BE . LH raac(S)An BOPOY 40W3H MOPUÏH A4 3HA AE Anu,
um Ch BOPh CROVAA AH fi MOÔNH . HHHTPOY EOH Mk FOYKOVPh,
OVAHHHAÏH AMÏEH, Kh BWM BREAK, Kh HOV Ba Ch HOATR WIIPH rpo-
ANR NE AAZAPh . REA R-BEH KOVMOY HOY Ka Nok MoapT'k ch
CT'K „phaunTk AERU(R)TOVPEEH AMKAE .. BOYKOYPOY-MR TIHHTPOV
kon, KA Ch noturkneun, Bi E$ N'AMR 4OCTR AKOAO LUH MON AE
MOapTk AOVH A43Aÿh . KOV MOV 3HCE Xe Kh Mah OCT AKOAO ?
LH AOMHEZROY, ECTE HE KOVTIPHHCOV . Kk AOVMHEZROV ECTE „pH
TOATR AOMK . OVHAE-AR BAOVIIM AKOAO-Ah aan . OVHAE-AR JépH
AKOAO-LH Ah. Kh AMSROV ECTE „AH THTR (!) HÉPIOAR LUH AH TOTI
NAMĂNHTOVAR, A TOATR Mapk, j TOATE SANTEMR; woauit, 4
CATE . Wape OVHAE LUH AM ME AOKR BEpH_KBOVTA NPE AOVMHEZROY,
AKOAS-A Keon aaa. Aaph KOYMOY 3HCE Xe Rh Mao 40CTR AKOAO?

Propovedanie. 139

ASMHOVA' HOCTPOY . 16. Ye. aoy AROVTR ACAW pupi: um AOVMHE-
Séachh um WMeHkCRE . OCT-A0V WAMOV enannß, um AOVMHE-
3hOY AÉTAHHOY . Aeun AOÛH AOWMHEZEOV HCTE TOKMAAA Ch XMÉ
À TOTOY ASKOYAR . pa WMOVACVH AHN ACTE HCTEH TORMAAA :
AA HASH HUTP'OY aonk, aiooek ch HO XHE, murro ak Ye Ka
OY AMSROV ME EPă, „PH TOTR AOKOVAR EPA Mp BMOANIE um 4
KACA AOVH AAGAPh EPA. KA OV WMOV făph AH MOV pa, XRevin
kune XC | BHOAHÏA OVHAE EPA AAGAPh MOPTR, At MATpOV 3HAE
| MOSANR ATPOYIATR . BHOANIA EPA ANPOANE A IEpCANAMh . LM
MOYAUH KHAOSEH Ch AAOVHACE, KA €(h) MBHTRE PE MApOA LM
npe Maple, NHHTPOY MOApTk dphUHHH-CEOY, ASH A43APR . lăph
AAKA Ch ANPONME Ye. um IJMOV Magie LM copov-ca MAPTA, f-
AATR Ch CROVAAPR, LM EUR .pHanWTk ASH, um A'KKR-A ENGOY PR
KHSOVDR AA TIHAOADEAE AVE, AË Ch kunaok . LM KOY AAKPR MH
DORE um SUMA : AOAMHE, Acu XH #OCTR ante, paTeae HOCTPOY
Mape AU MOYPHTR . ME um AKMOY IHM, Ki WP RAT Ch AH Ape
AË AA AOVMHEZROY Aa-I-RA ie AMSROY . um 3He(e) A0 Ye: #
EHERA PATE ROCTPOY . Hÿh SUC(E) MAPTA : INIOY ASAMHE, Kh Ba
„NENE . ME ATOYHAN Bă „PERIE, EMA kook „pie roun Mopuin,
AA SIA AE ANOH . FORM EM : toy CHANT „PRIEPA UM Biata, Ki KOY
SUCA MA BODh kle TOM MOPUMH en Aun E'kun, Kh KO noy-
rkok ark enarroy "TOATE Bin, KATE-CR | MEPIO LH TPE MRMBHTÉ .
um MEAA ME BA ROKAE A MHHE, ekkan APE um MOYPH A TPOYTIOY,
ph Jp COPAETR HO Ch BA TAME. SUME Xe: 3hOV HER BOW:
Ki UNE BA KORAE A Muma A KOYEMNTEAK arkat Mov Ba
MOYpH plm. tapn uc(6). XC : ROV AAFERPRTR MAPS ao
MOYPUCT) dparkaa TROY, tp AE keyn kokae „pi MUHE mov Te
TRAME Kh BA YU MOPTR AC TOTI A MOVHANH . koczu MAPOS KOY-
Noy un zukog OV? ATOVHAN PRCTOVHCR MApOA LM ZMC(E) : Kpe3h
ASAMHE, um EOV AMOY KDEGOYTR Ki EAI Fe. dioas Asu ASA
SEO, MEAA ME AM BENMTR A AOVME, um BAM noe NRMBHTOY,
um HMAE NOV TE KOVHOAIE . Hp AOMHOFAR Ye. A'RKR BA npe
MAPOA, um noe MAPIE NARNIA. um TOUT KR Ch AAOWHACE
AKOAS, Ch WILRPh Hirroog CHHE um 3HC(E) : OVHAE aun ATPOYTATR
NÿE AAGAPR ? um AOŸ ASaph HS TA can rpoana ASH Adzapn.
MÉAA ME OV um KSHAOY A0 MOVPHTR? HO ATPEER Kh AOSAPh
MOV AIME, ME NMMTPOY Ch Ap'RTE, Ch MAÿrh TOUM KOY RHCOVA
Ch-Ah NETPkKR NiMH A4 FPOANR, Ch RAS MIOAECA, Me RPR Ch darn .
um A'RKA .AHTpEBR OVHAE AAN APPOUTIATR . HD en SUCER : Kuno
ASAMHE um BE3H . ATOVHUH Ye. ARKDRAMR . KhUEKR EPA WMOY Ar
DAMHOY, KA um HÔOM KO "TPOVIIOV WAMENECROV . HTTP AIA AnKphAth

140 1600—1650.

⸗

LH Ch WIphph NUNTpBOV MOA(PT'K) NOHATHHOVAOVH Cho Adzapn.
LH Afkka BEHH A4 rooank COVCHIHHR ATPOY CHME LH 3HCE : AOVAUH
(n)aTpa . AO AGaph HO novTk XC. ch W À NiATPA LH Ch W
pane ko noyT'kpk ca? nov'Tk cRenuie că ch 4akk um auacTa,
E NHNTpOV MA AE SHCE AOPh Ch W PRAHME, KA ARH BOPOV AHTPE-
FA ĂAUH WAMEHH ROV3OVT-AOV KOV WKÏH Chu? HP EH ch HK : LM
NHIATPA KO MRHOVPHAE HOCTPE W AMOV PRAHKATR . LUH AREA
3Uc(E) Xe Ch PANE MHIATpA . ap MAPO4 rpm: AOAMHE, Kh BA YH
AMOVUHTR . Kh HTR CHMTOY NATpOV BHAE A€ KRHAOV-H „| rpoann .
LH tăph 3HC(E) EH XC : AOV HOV L-AMRk HE EOV, Kh AE BEPH Kp'EAE
BREPH BEAR eaaka AOVH AOVMHE3KOV, AOV HOV I'AMR zue, Kh E0W
CHMTOY AOVMHEZROV, LUH TOYS ch ABÏO npe dpaTeae THOV, UE-H
AMOVUHTR LH AE NATpOV ZHAE rooank, ME LH NE MOPUHH
MEA EC MOPUH AU BRUN LH CHMTOV HOYMAH LkphHk, LH npe
adea nouio ch-H „plite . avkerk Aſkka 3uc(e) Xc.um A'kka aovapn
NHIATPA, AE non rooank, ATOYHAH LH PAM WKÏH ChH 4 COV-
COV, KART MEpIO . LH ZHC(E) : MOVALRAMECKOV-LH IE TIRDHHTE, Kh
Mk ACKOVATAUIH, Kk EOV LHTOV Gh At TÔTE TOVPOVPE Mh ACKOVAUH.
“E NEHTpOV HBPOAAEAK, ue cTaoV anwk Shui auaera, Ka ch Kp'k3h
Kh AVAH "TpEMHC TOV . LH AOVTR AWk KOV AAC Mape CTPHTR um
3UC(E) : AA3bDE, Euin adaph! W MHEHOVHE LH NOVTEpa AOVH AOVAM-
ne zeoyl How 3HC(E) : CKOAAR, CAOY ABÏE, CAOV PRAHKR-TE AH „| MOPUH.
dé KA LUH KKTPh OVH BÏOV rO'RH : ELIH Abaph A43ape! um MAAT
ELUH MOPTOYAR ASRIIATR npecTe MRHS LH np(e)eTe NHAIAPE,
LH daua AOVH AETATR KOY NRH3k COVIILHPE . ÉTOYHUH 3HC(E) AP
Xe : AESAETAUH-Ab, LH ARCAUH Ch Ch AVE . AMUH-Bk BOU KOV
MRHOVPHAE ROACTPE-AR AEZAËTALH, Ch HOV 3HAELH àNOH, Kh AMOY
„NBICOV. noe AATOVAR . MOVALH AH | KÏAOBHH, ME EPA AKOAO KpE-
30Vph A Xe ARKA EK3OVPh AUACTA ue SRKOY ke. AEUH TOKMAAA
AMECTOVH NpA3HHROV A£ ACTH3H KAPE AOV3ZHTR (!), HBÏHÏH KPEUIHHH .
JMHCR NOVUHAE (!) KOVBHHTE MAH ACKOVATAUH KOY TOATS HHHMA,
EAT Ch AOVALLH LH NASTI AENAHHR AE A4 AOVMHE3ROV, NHH-
TROY TPOYAA BOCTph . AMÉCTR AAGAP, noe Kape REHCR ACTH3H
Xe . ckpie cBTA CHANT OV RAS “FAR, Kao ocru deuopn Ac dapeto
(1. — PHCEIS) ME A’AOY KEMATR CHMOHR . LH A0Y docTh Aparh
AOVH Xe doapTe NANTPOV RARHAAILEAE AOVH, um TIHMTPON Kpe-
Annua We aRk KkTPh Ye. taph 2KHAOBHH KA HELJIÉ PEH IH 3a-
BHCTHHAH ME pa, A'RKR Eb3OVPh, Kh MEHTPOY AAGAPR Ch AOVIA
MOVYAUH um KpEA Ep Xe. hop CRATOY, Ch OVYHTR LH pe
Ad3aph . Ph EAR Aſkka nonnee Ac R'kCTE CBATOVA Ao0p doyum,
LH CE AOVCE A WCTPOROVA KHNPOVAOYH . AOVITAUA ANOCTOAÏH

Propovedanie. 141

eporonnen aoyn, At FAR Ch BOVKOVpAph LUH-A MOVE ph enckonov
AMTD'O METATE ME Ch KEMA KWTEA . AKOAS H ASC np(un)era,
JUKE nkißk pa cRenuie ca Be, AC UM AkAE OÙ BNIDHMBNTR; KADE
RIMINI PRKOVC(E)- AR NpETA a Auekum KO MRHOVPHAE cane.
ph AAGaph A RKa-Ah Rice Ye. A. A6 AH ABKOUH KEAIM pe
AOVME . LM HHMAÉ-AMHHWP H'AOY PhCh, AAOVRBHAOVAUH AMHNTE
AC AMAPOYAR MOpuien, UM A puna MOVHUHAOph . LUM HHMHKA
MAO CHOVC AM AH MAR . WADE Ye MOV-Ah Ahch Ch CHOVE, KIERI
CHMTOY nokk Ahonkomare MOYHAHAE HAOYAOYH . Wape SYHTA-
ce Ae pun Mapa (!) 46 Rh3OVCE . Ph HOH, W FPANMUÏH AOH Xe
TR kor AYIÉTOPOAR AOH KE. AMOV THÉKOUTR.

Propovedanie din Jeremia c. IV, v. 3—4.
(Fol. 8a—9a.)
[lpon(s)gea anne wT epnaie FA. A. YF. A.

flpaun-en koax wroo HOË um HS CRMBHADEULH 4 cn. Tha
UHR „pnphusp ASMNSA(S)H un Eh AEMRAAUH Herhepk „pnprk-
USPS a HHHMHEN ROCTPh; ROWA MRHÏE Mb ch HS ch AnpHH3s Ka
dokova, LM Ch HS Ap3h alut, KA Ch HS W NOTE HHME CTRHUE HEHTPS
PRUWUTATE SANTEAWD OCT.

„pienenie.

Ilpe sacanrova AOMNS ASmnesnS, kaork ame Ac RS RpeAmnui
NOPTI rone HOCTPh, RApE AUÉ Ac KS rpuSpe HE AOKEHEIE noe non,
Ka Ch Me Sept Ac pRwTaTk ex BuunTrope, kaork Heule) KHAN
HS NPHNTP'AATR, ve npk EMMEA(E) HOCTPS HE apr.

ESm cunrovp cémuïe-ca Sute AUTOS AMECTAUUM Kan: epanie A KE.
HÉBOYHR ECTR AY... HHE(?) MAX; np'k Amrk HS an KSHockS [HS
KpEA, Mie], in neüxxin CHANTR un dpi Ac AUEA(E)RTSPR ; MRHA PR
CHMTR a au(e) pas, taph à date cunb enaTs HepuSropu.

— — —

Me woe ue gum'k hamwre : ek. kr . KA . KE .KS.K3. —X AE ROI
KESTA NRMBHTOVA, Th Ki ÉCTR ASKDS AELDEPTRS um NSCTHIS . tăph
Ch BOI KhSTA MÉPIOPHAE, HE ww ASMHHE HS 4$ . Ac ROI KRSTA MSH-
MN, ATI Kh TORMSDR um "TOATĂ MAPSDHAE Ch KARTECKR: At ROIS
KESTAY, tari HE SH WM HS 6CTR LM TOATk NachpHAE vepropnawp
MEprn.

AE BOI KASTA, MTR AMECTR LHHOVT rpac$ ECTR NSCTHIS, um
TOATE WPALLEA(E) CHMTR SAPOENTÉ, NHNTPS AOMHSA LH NHNTPS

142 c. 1650.

ANpHHAEpE MRHÏEH AOVH .”. Kh ALE ZHME AOMHOVA : NISCTHHICR-RA ()
TÔTR HRMRHTOVA, HHHTPS AUEAX NS BRA ARE ATSHUH CpuEnTe . ASTIR
AMEAX EA NARHIJE TRMRHTOVA LH Ch RON ATSHERA HÉPIOPHAE AE CSC,
KSM 4Mk FORHTR, KSM AMS FRHAHTR, HEu MAS TIRPST pn$; LH
Acenp'k aseak HS Mn BON „pTotapue (|. —Toapue).

STune-u AE Mape ANPHHAËDE MRHÏEH ASH ASMHEZRS, Kk AE 'Tphu (2)
NéPHPE ASKPS ECTR MRHIÏE AS ASKS, KRHAR „NENE À APAE; LH Acu
PRMRAECKON Man MSATR AEMHE AA HRKATEAWD nork AX, AE aMe-
EX APAE Mau 8 Mapk nepup'k.

Illu man nanTk(!) x AMATR AE A APAEPE, AE NS W BOM HOH
[nou] crunue 8 Kkpkaunuks Anprann (|. —nTh) Kk8 „pTSphape Ac
nantik, LH KOV „pBSHapE BHELÏEH, KS CSCTIHHK PI CMEPHT'K A EAA HHHM,
LUH KOY PSTRAIOHH.

AuacTk MhHÏE AnpHHch à AS A3RS [Hou KOV Mape AOVPEP(E)]
ATPS AUACTR BPEME AE AKOVM MAH BhpTOC CHMLHME, Kh Ch
ANPHHAE cnp'k non; Ki ASNR ue cas ANPHHCS WAATR MRHÏE ASH
A3h$, KS NIATPh NOVAOCR, MEX „ANU TI A NBKATEAWp; ASI AMEAX
opTE CAS ARLHTR LH CAS HRAATR Naph Mape.

XLVIIL

€. 1650.

(Letopiseţul Nicolae Kostin Ms. Gaster începutul sec. XVIII, folio 234 foi paginate;

fol. 229—232. cf. Ms. bibl. centr. No. 24 începutul sec. XVIII, fol. 120b— 123b

Letopisetele Tärii Moldovei ed. M. Kogălniceanu. I, Jasi 1852. Apend. IX,
p. 55 urm.)

Gnmiwx À4âckaasa,

Originea lui Despot Vodă.

Ilerp$ aute'ra Auenor BOA, AE SHAE CAS HXKA'RDRTS LM
A € Bun uras ekwe H$ME AE AOMHIE.

IlewrpS Avmnia auterSă AnenwT BWAR, A'kTONHCENSA EA
MOAAWEEHECKS 4wâpre npe CKÉPT epic. Rh HSMAÏË uit apăr ESM
aS BeniT$S AncnwT Ann Mapa Aemăckn KS WACTE CTPEMMR, um
e'as AOBMTS SlanăanapS ewAR, (Aa hepgie, um a$ EHpSurS npe
SanăanapS ROAR) um AÂS rwnrs mawk Aa XS, um A/k-
viii CâS „prwpes aa Hum, Supe m8 verirrs RARAMAIH MW-
aurrka Ac AOMHIE, um 1a$ nSc H$ME : HWH EWA'R, LH ApĂTR FU
ann a$ AWMHHTS ; tap Ac ASKPSPHAE um p'RIBOAEAE AUÉCTSA, UE CAS

Simion Dascalul, 143

d'unST p nana ASH, HHMHKA HS pommkdge, Mia apăr Ac e
PSA'R sacre.

Hp Asaurkagi Ovykre EWPHHKSA, EP'RHAS Ch APÂTE AMACTR
munkere à asñ Acu mañ Agentie, ui MA aAenpâr$,
AUPESNBHAS HFEWAAUAE, as ANTHTS AA KPWHHKAPIOA AFLÉCKS, RĂ-
pee sacre H3RWAMT Ac Bieackii KPOHHRĂPIOA; tin AC AROAO Ad ARHAS
Mañ Aeurfe A£ Auenwr, as ckwe aude" nowkere, ue w cpiem :
in tere Ann werponSa Gamwe Ac nănmepk ca, unii Sa c'aS „pnpiit-
remers xk8 Aacniii, um 48 Kenrrs KS wacre cupe Moanoka, ii
AS romir$ npe fauñanapS WAR, tit 48 anSKâTS ekaſsusa, ti
Aki rare npe pna, SM cpie Man cSc, „pen MA AAEBRPATS
HS-A apara, At SHAE CAS HXKARP'ÉTS, um KSM LAS CKWC Sate
AE AOMHIE.

lp (es) Guaiwn AackaaSa, ED'RHAS KS AAGB'RPATS, ka Ch
MOS AAERRpĂ A AOBEAÏN AUECT ASKPS, MA aaec, um MA
AaukHe NEHTPS AuenwT EWA'R, AHTHHAS H3BOÂAUAE, AM épKaT
um AM ABAATS H3EWASA RĂPHAE KH3MHTS (!) Aa KkponKapioa Ar-
teck, Kape sacre Mai AcHannTe, A6 learn Slanăana pS npe ame
aaruwkackh, LM A Ruiit AE npe autaa H3EWAS-A'48 H3EWAUTS Map-
nur Taukéserin Aux AMAMBR adrnmkack'a NpE AHMER Aeaci,
um A'kKOAÏ um 68 am CHATS RS BOHR, AC AM H3EWATS Ar
HIDE AMEAA H3BEWAS npe AUMER pSavankdcrh audcrrs nôr'keTe
a ASn Amen: Ac SHAE CAS HKARDRTS ui | “6 Kun ui as
exec HÉME Ac AWanie.

Ilewrp$ autera Anenwr cxpie MapuukS Iamnwaeziiă, Kponm-
KAPIOA AELDECKS : Ka WAPEKRHA as werS Su Anenwr wapu-Ka-
PHAE, A'RKSUHAS aa Muwaadra, wm Ac unnere um Ac dwawc duw-
APTE, kaonae prpw HHAKA HAS erS mân WC Ac K'RTS ei
AC dpSurre, AB'RHAS um SH HET, anSme BacnañkS . auecrra Ancnor
um RS HENOTS-CRS, BiinAS flanăanapS aan aa AWMHIE, Ac bpria
ASii 48 nonteiurrs Ac „A ps, 8S 'roara ab'kpk că, im 48 "pac
enpe Pam, Snac HS MSATR ap'kme THECRHAS, AS nepiirS nenârSa
AS Anemiers aa SH pRRGIO; IN A ARWAW MST'RHAS-CR A4
werpwB, LAS KSMMRPATS wunne um e'as amezăr$. SHAE HS AS
MSATR EPRME, as mSpiiT$S um Anenwr, um pRAVRIINAS-i TOÂTR
auSuia AS npe anna caSynawp cae; um ÆUINAS SHSA AUHTPS
caSyiñ Ac pSAm pi, auSme Xéparas, Kape epă mân A6 dwawe
um MAN A6 MMHCTE ART TU, um MAN KPEAMHAWC aa Auenwrr,
AER TOATE CASUMAE cânt, PinnAS um wa Herea Aa dupe, um
Aù Mire AcKSUUTS, 48 KRIEMATS npe TU Twgdpainit c'hM, ne
cASguae ASH Auenwrr, um ae ice : BpannawpS! TR CTRIMÉNS-

144 c. 1650.

HocTPpS MSpù, muti at'kp'k ASH 'TOÂTR NE MRHSAE HOACTpE P'RMACE ;
wii sah KSMS-H WEHURIOA Aa auécTa AWK, KR A'kKka MOâpe
WMSA, LH HS Ba ak deuÿ@p, caS aa PÉAR, 18 D'RARIILA
MOPTSASA RSAERRTUWPIH TOÂT'R; LU AKSM AE EWp WEAHUÏ AE
MÉapT'k Ash Afenwrr, Bop Ben A£ BwWp A8 (|. ASa) TodT'a 488-
UA CT'RIRHS-HOCTPS, LU HW BWM PRARHE KS HHMHKÀ . tăp
AË BE, EP, ch AR ACKSATAIL noe MHHE, LU ch dduell KSM BWIO
ue 68, HU hp OA BWM i AHHTP'AKWAU, Lui ARSUIA
CT'RIRHS-HOCTPS HW W BWM NWKHERE, NSMan ch NPIHMHUH SH
KSR'RHT We BR RWIO GUE: KA Ch MR M'RPTSPHCHUH FTP TU,
KR CRNTS HENWTS ASH A ncnw'T, um Auenwer 48 MSpMTS wi agSuia
ASH npe M'RHA Mk 48 phMăc; LH Ch MR N'RP'RUH A4 KB AEK"RTOPH,
KSM HS BWI0 Ch BR NARTECKS CHMBPIHAE, Ki EM HS mis im Hacu-
AUKS NENWTSA ASH 48 nepii'T$ Aa PRE ; AA B'RGRHAS EH, KB MR
M'RPTSPHCHE, Kh CRHT HENOTSA ASE AHenwTr um AR Rp
NENTPS CHMEPIE, RWp KPkAE KS AAFERpATS, KR CANT HENOT ASH
Ancnwr win HS Koo ASa AaESliA CT'RIRHS-HÔCTPS; JE-MH BWp
Sue, ch Bh NARTECKS CHMBPIHAE. A Rut BWM JUTRPUH TOATER
aSuia AH NpESN'R, LH ES EW Anca ch ASALL EW TT 46 Ba di,
HSMAH MIE CR-MH AAN KATACTHLUHAE LUH SANHCHAE, KATE C'RHTS
TOÂTE, um MERA BAHH AE KEATSHA'R, K'ATS Eh Bei „pASpĂ EWH.
KR EWAW HS CHHT BSHE AE HHAKA A4kAE X'RPTIH, HA Eh CANT
mru Ac w 'rp'kem, um APRAÏH HE BWM phuikHpă KĂpHAE KR TU
JA Ba -NAHpenTă AMHEZES . EH KS TWIL NPÏHMMY'R auwrkerre KSBHHTE,
LUH n CR HKSPAPR, KSM H$ HSMAÏ Auannirek RS ARR TOPHAODP, CAS
K'ÂTO'R aaun WAÂMENH, UE LM NEHTp'ĂATE 'RPH K'k-A EWP AM'RPTS-
puce KSM tacre Hachauk(S) nenbrsa AS AuenwrT . aa, Mepepuis-
rSHHAS-A „prp'auecrra kuri XepakaS, 'roRapwiuiii CHA as Mépcs Aa
KSAEKRTUWPH, Ac MAS M'RPÂTS, KSM Ac wnp'kipe EA-CHMEPÏHAE, um
EA À TOAT'R aB'kpk SHKH-CRS, PSTRHAS-CR, KA Ch H TOPSHAACKE,
CR A6 NART'RâcKh CUMEpIHAE.. LH aula 48 &'RKST, KR ASN(R) ME
Was AMRPTSPHCATS, KSA 148 „penuaT$ ca, NOPSHAHHAS-H(-CE) ch A6
nare CHMBPTHAE, as ATRPUATS TOAT'R AESUIA ASă Anenw'r,
um EA 48 ANSRĂTS RATACTHUIHAE IN SANHCHAË, TPE Kape as
dwers um Anp'kee, Xpncage Ac A one AS Raeuanks, Heno'TSA ASH
Aucnwrrs, Kăpnae neptice Aa D'R3EWRS; un 48 ASÂTS um Ann Kkann
WADPE-UE, KA C'h-H die At KEATSHA'R, LU AMPESHRHAS-H HÈMEAE
rweâpwuniit ca, 18 zue: Xepdkas Hacn(an)kS nenwrSa AS Anc-
NUT, ASSHAS HBMEAE UÉASA, UE MEpHICE AA PRE.

Pavel Stefaneseu: Chronograf, 145

ALIA.

€. 1650.

(Ms. bibl. centr. No, 10, folio IX nepag. + 309 + 46 foi paginate.)

Pavel Stefänescul Gramatic: Chronograf
(Strângere noaâ).

Predoslovie. (Fol. la—1b.)

Meaop uerurépn uit ACKSATA TON TOT BIINEAE AAA AMHSRS
nodrum.

Grphuyepe HWAXR, Ch KAMR KADT'k audcTa, TPS Kép'k
CHHTS expnc⸗ mSa'Tre ue'TOpin ASATE, um AASHAÂTE AETPS (|) aarre Khp-
LM, e ckpie NT Ac gi aipk ASamiit RS ToÂr x OA SFA um ps
ckua, um nénTpS mA pk WMSASH, KSM AVAS SANT AMHSÉS
AE I'RMXHT'R . K'h. TOATE AATE ASKpSpun VEDE um NEMHNTELIN,
A AUS AMN3 AS KS KSERHTSA, CAS KS nogönka ca; taph pe
WM, AAEK'R NE AAÂM a'as SHAMT KS MAHSAE câae, KSM um
NE ERRA W as THIOCHT, dem € AfH KOACTA AS AAAM; MENT PS
aka AaS um umerii, um AS AÂT cSnrm ackSarâpk AS,
are ASKPSPHAE Ac npe — taprh nerros HEacKSAT APR, SM
Nas ekoe Aen pts — LH noponi, Ch Ch XP'RHACKR, KS
THÉAR um RS WCTEHMAX . LM KSM c'a8 aðsauirr Wâmenin npe
MRMĂNTI, um SiTrâpă, LM I'RDRCHDCR) npe AMHSRS, LH pMSA-
UHHAS-ch P'RSTAUNAE TPS WiMENH, Auek k·ñ AMHSRS npe TOUM
xð NOTOI Ac ANR, HÉMAÏ SHSA Hée KS pen) aᷣeuõpu an ch D'RMACR
A MOTOR, RSM A PERS AMHSRS . M np6uaa.

flumxaepk nenrpS fepaan, um Heaak, um lânwa KkS de
udpiti că, um nenTpS Monen KSM MA TOME AMUSTS, AA
Papawn —G GrinerSaSi, un RATE APT ARAL ASMHSRS
erunr'kuuaop, main AS CAOGOSHT npe nopaSa ASH H3pana, um
KSM „pui TPERS necre măpk poue . unpou,

unix aegk newrps HeSc a aSu nânn . un nenTpS poa Trâpin,
anon qurapauin ASn Hpana: Gasa, asus, Goawmon um aaunn
noe PAHA, Kape KSM ui as KSANPRTAT BIAA um AUTRPRUTA, AHME
as munST MOPORINAL AS AMNS"AS, um WBHMKEEAE HECMHNTIITE,
AMEAA KS Bine LM KS AMHCTE UV AS METPERSTR Biata . lp EUULLS

GASTER, Chrestomatie română. | LU

146 c. 1650.

TOPIH At HAOAH D'hS LH aMap 48 NETpEKST, 4 pOBHE um A ne
are ASAU AE AHMEH MRTRHE . unpou.

Sun Aep'k Nnhpauin nepenaop, Nagoyoaonocop, LH aauin
not păHA, LUH HEHTPS npopouu; um anön NENTPS JrspduiH ean
neium, SLAcXAHApS MAKEAOH, um AAUHH noe PARHA; LH NEHTPS
D'AGROAEAE ue CAS dRKST aa uerârk Tpoaaa, j Hoaw a, nen-
TPS Gaena.

IIIu nenrps Aeckhaekdpk PXMSASH, uim npe Spa grapéuin
D'RMAËHÉLIH, not PARHA'R.

lun Atork nenThS quapéuin Kpaypunn, măpeae Bocranrun,
kăpeac a8 SHAUT llapurpăasa, uim 48 enHUT Ann Păm Ac 48
AU SĂTh CKAWHSA'R AUTRD'RUTEH „A Ilpurpaa, . um noe păHA, TOUH
Aa péui FOEMÉLIH, LH NATPHAQUIH . LUH HEHTPS cuTeA(e) C'h-
BOĂph LANTE à TOT ASMK, KĂpe AA ue SHAE AE AUTRPAT CAS dh-
KST, um AMIOTPHEA a KhpOp EpETHUH, LH KAPE KSM 48 (J)TRPRURT,
wpu ESH, WPH pn LH amap KPEJIHHHAO . hi 48 ASar TSpuiu
ToaT(k) uurkpk rotumaoo () un Iapurpăa Sam . um grep TSp-
YELIH noe PRHA, CKpHUI AHHTp'O KApTE UE ch KAM'R TSPKOTPÉMTE,
ME ACTE CKPHCR „| AMMER APRNACKR IH "TSpudckă, IH RS CAÔRE
roeuium. iunxaepk um nenTpS AnenSrâuia npk depnarrrsasn
nanen ASH GuagecrpS 5 Zamepn 2HAOBSA ED'RKHTOPIOA, LH KS
AAUÏH AOHCNP'RS'BAE KHAOBH K'RYTSPAPH, conţin ASH Zawepu . aumx-
AEpR KSM HU Ch KAAE Ch HE . AFHNRM cnreaop HKOÂHE, LH TIEN-
TPS cénreae naim EBURTÉPN | LH AATE ATPESRPH KS pnenSu-
căpn . NET PS av'ka, IOBH'TE SETHTÉPISAE, YETHHA, Ch COKOTELHIH LH
KS mur, KR JÉTÉHIA Ac HCTOPIH Mape Fonoe, um KSHOIIHHLX
LH AERUBTEPR Ah, MEAOp SPM'RTÉPH LH HEHTOPH AE WCTE-
HHAA(R) . KS AETHTSA CĂNTEASp CKPHNTSPH KSHOALHEM Npe AMHSRS,
LUH-A PSM nen'TpS ep'rapk ronuaaeawo HOacTpe . KS YHTATSA
cénTeaopR CKPHNTSPH KSHOAUIEM ASkpSpnae wrkae At MÉaun au
rpexSre, Ka KM AAM ReA/k Hank HOACTpĂ; Ka M$AUH Wă-
MENU ARhun að TPSAMT', um 48 WCTEHMT', Ac as CKPHC HCTOPIH,
A KPAH LH A AUTKPAUH, a AOMHH LH a MATHCTAHH(!) Kapi K8M
ui'as KSMITRTAT'R BRiALLA LH AHHCT'K, APRT'RHAR MEAOD AE pe
SPAR, LH A'RCRHA AERURTÉPX, Ka ie AHHE cn-ul NOÂT À KSMIRTA
RiAlLA . AAEK'R Ac d'kaë grkat LH Ac XSAa8 ch ch depkekX, um
déAOP She um AE AdSA'R Ch SpwkSx, KS MSAT'R HEBOHHUR
CR-UI ATOHHCACKAR HEMSPHTOPIS HÈME ; KSM Be UETH ATP auſer A
KAPTE, UHHE KSM LAS KSMITRTAT — LH YHHCT'K, ue ASA
um HEMSPHT OP MSME A pac MEAOp BSHU LH "TEMĂTOPU AE
AMHSRS : LH € X Sam UEAOP THPAHH, LH HE Aꝶo knaun dan-

Pavel Stefineseul : Chronograf. 147

mens câne . enpe kâpe ASnpS por npe AMHSRS Ch A'k Ser ESH,
C'h nanniijm AECEDRINNT ASKPSA AMÉCTA, METHHA, um ACKSAT AMAR

TE. AMIN. 4 —
RS CRHATATE . a⸗ Ac Bune ROUTÔPIS ſokirrsasn verurâpre.

Ilanea rpamaru.

Legenda prorocului Jeremia. (Fol. 65 b—66 b.*)

IHarros lepcanm, mn newrpS lepemia npopor, um newrps HapSy
um fnemeaek.

Ii emma, lepemia Aaa mnnhpâTSa, rap 48 „puenSr a manie
um a mănrSn lepeatimSa, tag AMHS'RS 48 sue KATPR Gpmna:
lepemiw! en Te ekonn um cn-u, Ai Suentiuit "mii, npe hapSy um
npe ecmnaex mépéit miei, um cm eu Ac verârk lpcañimsasi,
K'h BIO Ch W NOTOIhCK'R, NEHTPS IMRKATEAE HOPOASASH ME ABKS-
EC ATPRMCA; LM CCR) HS SRSREÉIM, UE Ch TE l'OMKÉM MA
KSPSHA, Ch eu addph, mmm HS cockipe asrkpk XAAAEHAOD,
[um en Bop A'RSAA, Eh W 48 AORHAUT KS nSTkp'k um KkS T'apia
A9p]**). um en HS TE Snpiinsm LU npe Time ca nici KS AAnunũ. um
Sen iepemia npopok(Sa): ASÂMNE! WTA Ch robieka KT
"ruine. uui-it sme() AMHSRS : FRAME . Siic-aS Lepemia : Ame! RAS
Ki Be Aa uéTdT'k audeTa npe MĂNSAE XAAAËHAOP, LH Ch BOp
ARSAĂ Rh W 48 AOBĂHANT, KS T'APIA AOD . e Man Bune Ch băut
no Ton cula TA cănrSp, Ka cn HS cn AASAE 6 KS 'Thpia Ap.
tip AMHSRS 48 SHC K'ATO'R HÉPEMÉA : ÉPEMÉE, CROTSAINE Ac eu Ma
KSPSHA, adapls)! mp Xaaaëin HS ch Bop ARSAË; KR min — *
ROIS AURHAL 8 noonuae verii, că HS koo (nS)Tk „prpa.

Hp lepnmia as Arkoes aa HapSx um aa flaeaeaey, im ne
mii NS kos cm enðe AS fRemeney, neirros KR epa honkiwe, ve
HSman ASu hapSy as en$e . um ASăna, lepemia npe Hapsyx 48
ATPATS | geckpera Gmbusash, ue spa d'aKSTR A Goaomon
„papa . um AUTPAHAR Lepeaia tu BapSk 48 asr Sr RĂTPR
AMHS"RS LM NAĂHCRPR MSATR, LM REA cursa Guw, um
vor lpcañmsas.

Hp KAHAR 5 s văcSpu Ac HONTE, KSAM &S KSERHTSA
AS AMUSRS, nenitr-aS lepemia un kS BapSy aa aan seriuiii,
um aSSiip radeSpu MSATE Ac BSunave uim RRSÉPR „puepu nore-
pănAS-ce Ac ÉD, RS FRATE anpunea AMAHCR), um craTrSpa

*) cf. 1682.
**) ditografiat de mai jos.
10*

145 c. 1650.

not 3HAtopiiac serii . LUH BBSĂHAR lepemia um KkS Hap8y, npe
AMEPH N9ropăHA, KS dakaï pe SHAIOPH, AS „pună AMĂHAGU a
NAXHUE KS AMAp, LH SHCRPR AMRHAOH : AOAMHE! REAËM, LH
KP'hRAEM KSBRHTSA T'RS, We AH SHC: K'h HS BOP auk ei Hiue w
nST'kpe, Ch À arr lépcañusast NE M'RHA Rp" —
D'RHR nð BEH AELKHAE NOPUHAE, MEHTPS IMRKÂTÉAE HOACTpE . Ul
ShCE AMHSRS : Lepemivu ! 8 Ch AH npe TOT HOPÉASA Mie8, npe *
panarkun, um cn Mépyn 5 AXHUM „p posie aa aguawn, mm
Ch MAHTARH KS KSBHNTE Sue, AASKĂHAS-AE AMINTE, WR tap'h-iă
ROI MARHTRA, LH KS uprkme M BOIO MAHTSN Aen PpoBie. SHc-a8
lépemia : AGÂMHE! dE BOIO Șase NENTPS BEUIMHHTEAE, iun WAOADRAE
u'kae CKSAMNE 4 chnrvasn Giwn? ch ae Aa, suce AMHS'RS, TOÂTE
D'RMAHNT, um Ch Sun aurk : ack$a"TR nemnTe AE KSRĂNTSAR
AS AMHS"AS, 4eASH “e TAS AUIMSĂT NYECTE ANE, Ch-UH die AMHHTE
um Cb RS RUN awkcre WAOAP'R um BELIMMNTE A cure Kâcei
AS AMHSS . uim Siice lepemia : AMHE! ADR KÉHAE gee koeain dé At
ROI pase? Ch AE AH, SHCE AMHSRS, LH Ch AË apStiu enpe codpe,
um CCR) Sun: ch AE AH TS COÂPE acSnpa Ta, aere kiñ um o-
APTE CR-UH die AMANTE, IAN RĂHA, TE BA prpenă AMHSRS NENTPS
AXHCRAE . LH tap'h Siice lepemie npopok : AoamHe! ue Ro dâue ASH
FIREMHAEX KPEAUHAOCSASH mit, KADEAE AMIS CASXKHT KS APENTÂTE,
LH AVAS ekoe Aer rpoâna dk AAXHKR a WAMenH AUS YEAOp MOPILH,
de M'a8 $ocr Far AT Geackie AMTRPAT ? kib HS ME p xu ROA CR RĂSR
nepñp'k lepcati SASI, K'h HCTE WM dope honkoe. Suc-a8 A MHS'RS :
C'h-A pei KSw KOLDHUES AA BIA Ir primei. Ph AE TE KA „NTpEBA
UHHERÀ, Ch SAR, KR AAN TOHMHC CR ASE CMORIIHE Aena RIA
frpintti , LU AE BA Side MHMERĂ : HE CĂNT BSE CMOKIIMEAE?
Iap'h TS cm SHAH, Kh ama 48 Sie AMHS'RS : AE CMOKHHEAE WE Ba
AASue EA, Bei CR Aa HOpOASASII K'HPWP Bop ŸH BOAHABH, Ii
KAT' BOP MARHKA At aukat CMORIINE, AAATR Ch ROP 'TRMRASII.
LH AAK(R) Ba Mepue A4 RiA frprineñ, 5 AA BON AAOPM akono,
MAH WE Ch BA ATOAPAE HOpOASA Aen PWBIE, AAA Î agnawn .
ap lepemia npopo ASTR BSRĂN'TSAR ASH AMHSRS, AS ATPAT
À Giwn, um 48 AS4T" WA SAP'RAE LH BREMĂN'TEAE, AACR € HT SAR
KHEWT, k8 cbH'reae a'kenesu, KADEAE AAS AAT AMHR SRE ASă
Mâncu A MSnTreae Gunăe, un căurSan, NpECTOA WEAR At MSAT
mp, un cursa cekiiunk, ui 46 ARAE TOÂTE namănTSASIĂ
Ch AË NOAPTE AE ronkxe ph AAOA SÙ 4 P'RCRPHTÉA codpeasii,
ASRHA Lepemiia Kénae caNTSASĂ Giwn AAS apSH'KkaT cnpe codpe.
LH SHCR K'ATPA FÎREMEAEY : Ch MepyH MN Aa Bla rpneñ, ch
aASun CAWKMNE . tap SRemenex ATPEB'R, At ME TPIB'R CĂNT CMO-

Pavel Stefäneseul: Chronograf. 149

Kunene? Ph lepeia ta en$c, npenSm A AERLACR AMUSÉS
ap Hapsyx ms site AMHSRS, Ch S-A À A pomie 8 Anica, um
Mas amcar npenSm ÎS KSERHTSAR ASH AMHSRS.

Ilie eut HapSk Aen uerdre, uraS „prpar „prp'o née, ch
u$ ads nepiipk aer'auin legcan mam: um Aka HÉémañ ask
npe lepemia npopwr, Ma KAHA CAS TONER Aen DORE rap Aa
lepcanm.

[pm flaemeaeg a mhpen aa mia flrprimei, um as Sare cme-
ine, KSM A'48 AERULAT Gpemia npopok um nSpuesuna, ch mie,
n Cas ST à AAOpPM, inna, ATPS AMÏAS"R-SH, um KSAK'RH-
AS-CR ch auunacin CSNT SMEPA SSH NUM, Lun nées koumma
KS CMOKMHHAE, cSnr kan. un 45 AASPMHT amôhd TéKkMa urknre-
S'RUH AC A . um a akonton AKOAW AMHSRS DENTS psra lepemieñ
HPOPOK, NEHTpS Ch HS MAÏ BAS'R pPRCĂNA LH NpaAa lepcañmsasi.

Impärätia Sultanilor: Mehmet, Ahmat, Mustafa, Osman si Murat.
(Fol. 309 a — 309 b.)

Arspauia ASi Meg mer, desopSa as cSaran Mspâr . san. ck.
Gras „Apă esaran Meg MET, LM „pp. ©. an KS ESH KSM-
WAT, LM KS naͤut À SHacac ASH, LM BOAHBEHHAS-Ch 48 MSPÉT .

JAspauia AS eSaran fxmér'. kan. cka.

Aa 48 „MSprir cSaran Mexmér. „php dion esa
vâna Sg măr. Ai. an ror KS nue . Avien ANMBPAT 48 nana Su
meseria dodpre mâpe um dpSmoc, KS narpS munaprkae pi narps
xOpuSpu a meserSaSu, „pnaare necTre CAR, SHAE ch cSe COR Ac
eTpiră; un À AONTPSAR meserSaSu „pin Man CHHTS AR
MHHAp'kAE, um ACTE ASKDS MUHSHÂTER un ppSmée, um A Mâpe
ere MA FAT era Gwgie . urii nSen nSaeae : aXMaTIA, npe
H$meae CAS, um as MSDÜT LM tan.

JAhrspauia aff cSaran Mscrada.

Ann moaprk AS eSa ras flemâr, craTs AMAPÂT cSa-
rau Mscr ada, Sodreat aSn cSarân fymärs, um epà FARMAR
UI MHACTHER . LU KSM CTRTS ANSPATR, PAATR TOHMHCH A6
CAOBOSI TOÂTE ARHCOPHAE MM TEMHHIURAE, um „Baa Aa BeA'kpe
nonn rr lapiirpăaSan . map inna aurk BAXHA, a'as Mazu-
Air A6 qurapaiie, um as nSe 4 AëkSA AS npe dpărecas
Sa Tan Gcman, um Arkokin nârpS añ.

150 1651.

Gară „Apar cSaTa(n) GOcman . auecTa épa TE um
FOPHAT" $oapre, HAS LH ASKPSA TAPE, LM npe EHHA4APH UHHk
doapTe CKÉPTS um TPE, LH nenros avka ch P'RAHKADR Lun A'A$
WMOPAT . At ANECTA ATRPAT Ch NOMEH IE À HCTOPIA AE AM
mii uipiă AMoanôkeñ, KR 48 BenUT acSnpa Whpăii ALLIÉ,
LH NOTOPRHAS-CR LH Ati D'RHR Ad XOTHH, akono Ch T'RF'k-
phpă IMRHR À coc T'épuïn . in A'RHA p'R3E6IO — — HS-H n$-
rTSOo AOEHA, Kh EPA knum AN LAHUSOH . LH NPE SpMR Ch p-
D'RKAP'R LUH Ch ATOAPCRPR AHHELI A4 Mapa CA . LH e'as NPHAEKHT
BEHHD'K AUÉASH ATRPAT, nonn apa HOACTPR ÎĂGAAGEA, K'RHA, AOM-
HiA flacñanaps BOA Haïau, p anin „3pa, npekSm ckpie A'k'To-
nicnuSa uhpăti Mwaaweeă . ASnh ue 48 WMOpĂT eHHuapiii npe
esaran ODeman, P'RAHKAPR AIMRPAÂT ne dparecnS npe cSATan
Mðeraha aa AOHAE PRHA LH 48 ATRP'RUUT . A, . ann.

Gsaran Aspar.

,AXKA an Aaa Ye CT'RTS „pmpar cSaran Aspar, deuo-
PAR, ASH CSATAH fly mar . AUECT 4 EPA BSN LUH BHTIA3 MĂpE, Aa
quo aka AHPENT'R, IEHT OP A€ KPEIHHH . HŸ'R pR3BOAEAE, LH
BHTEXKIHAE ASH, WAS drak$r' LH K'ATE UET'RUH 48 AOBRHAHT,
ante KRHA, 48 Mepc8 Aa Ragnawn ueTăTk ua Mape, um 4 ASME
BECTHTĂ, LUH KART CHHIJE CAS K'RPCAT, AM ABCAT Ch CKPIE aaun
A'KTONHCRUH; 149 HO am hkSTr KOHeu San AkTonHCBUuSASU HO-
CTPS, ahue A4 ATRPRUIA AECTSH ATRPAT BSH LUH AECTOHHHK,
cSATAHR& MsSpăr.

Hp AS AMHSRS CAÂBR, UHHCTÉ LH AKHMRUIOHE „p E'k4HH
R'ÉUHAOPR . AMHWR.

1651.
(Collect. Acad. Rom.)
Hrisov de rascumparare.
(Jaşi 7159.)

AAERĂ HOH KOCTANTHH YOTWAK CITRTAP Mapu . LH HakSA
KOMHC MAPH . LUH IM'RTPALUKO YOTWAK CTOAHHK MAPH . CKOÏEM LH

*

Hrisoave. 151

ARM Ape, RS MACTR CKPHCOAPE À HOACTPh . KSM 45 Bem pu
HAHWT'k HoacTph ECTS WM, ANSM(E) AHADOHHK KB CODOPHAE cash,
COAOMIA LH R'RPEAPA um SH pare a AOD HAKSA, ENTPS W na-
rSECH) ue 48 S'RKST AHADPOHHK KS COILTHAE CAAH, HAKSASH 3EHPRH
KAHA KS KAGAUÏN . un 48 nonnes Ace daun Share aa AH,
AOW KBIE Ac APUHHTS um urknTe-zeun Ac At. Acu HS NEPET
nakSa 3eupk Aa Mhpia-ca BOAR . LM HS AAT HAATHHAH, um HS
n$c Aa AHKHCOAPH . Atun KS AATR WAS ABST KS 46 NARTU, E 48
AAT 4 AOP MAPUM AC WAHHCR), Ann CAT ANN Apenini YSM-
"TATE . um AUH CAT AUH KpauSHkun (!) à naTpa napTe . LM AHN CAT
AMH Kudépa à naTrpa napre napT'k ASH, um cSpopnae ASH me cKple
Man c$c, 48 AAT NRPILHAH A9p, MENTPS dpare-cns, KA Ch-H 1O1US-
p'hge Ann nekoe ue AS ARST . LM 68 TRSTSA APMAIUI, tam AAT LM
AM CAOBOZHT AHH KHCOAPH NE KSB'RHTSA Mhpli CAAH ASH BROAR,
N'EHR Ch BA NPHHAE LUH COUTA ASH, PANTOPAUIKO BOBEH . ACIN HOH
Aka-m B'R3ST Rh AS BEHHT AHHAHHTk HOACTPS, um CAS TOKMHT
AE 48 AAT awbae NhpUH Ac WAHH . AM hakðer HAKSASH 3BHphn
AWheTh CRPHCOAPH, KA Ch-H XE AC KPEAHHER, um C'h-U bak(s) um
Ape AOMHEIH . tap NEHTPS KPEAHHILA, HOH AM HCRĂANT, LM

AM nSC neveunan Ka CCR) CR aie. 5 we Fr. ;3pue as: AR:

LI.

1651.
(Collect. Acad. Rom.)

Schimbare de moșii.
(aşi 7159.)

Slam 68 rewprie Mapeae MAX A(D)HHK, CROIS um ARPTSPHCECRS,
KS uecT anne aa MÏES . RS AVAM TORMNT, RS ASMHkASNH, KS
FOHTOPALUKÉ NPRKECKIA, MEAEAHHAÉPIOA Mea Mape, LH AM dBKST
CKHMEBTSPAR AHTPE non A6 ESNB EWII HOACTP'R, KS AAË HOACTPE
Anpknre wanne, UM KSAMITBPRTSPH . LM tam AAT 6 ASMHCAAE
NP'RKECKSASH MAAHMEPIOA, ane avkae Anpknre wanne 1m KSM-
W'EPRTSPH, YSAURTATÉ AC CAT At TOMAIM, ME sacre A LHHSTSA
X'HPARSASH, LM A TPEA NAPTE AC CAT AC B'RCHAHHM, ME HCTE Ad
UUHSTSA pwMansasn . kw (!) AWRSA Ac pape (|. X'RARurkE) um Ac
Awon, LM KS rw BEHHTSA . AP ASMH'bASH AS AAT ME CRHMER-

152 1651.

TS NENTpS CKHMB'RTSPAR . CATSA BARUWRHU, ue CHHTS pe ana
KHKÏE, „p LHHSTSA AWPWXWIOASH, KB AWR At XEAELIES tun AE MWpu
-NTp'ana KHAKÏE, LUH KS TOT BEHHTSA . LUH .f TOKMA(AA) HOACT PE
CAS T'RMIAAT ASMHKASH KWETANTHH YOTOAK CITRTAPIOA “EA
MApE . LUH IATPAUIKO YOTOAK CTWAHHKSA UEA Mape . LH rpu-
ropie 2KRHTHHA'BPIOA MEA Mape . LH CTATIE AA AOHAE BHCTIIAp-
HHK . LH AAMACKUN . LUH HEKSAAH . LUH HAÏE apansa, RWPHHUÏH AE
PACATE . LUH AAUH BOHÿH . LH BOHHHA. AHN HAHNTE 'AHH KSPTA
M'RPIEH CAAE AOMHS HOCTYS . IH TEHTPS KPEAHHILA, KA Ch HE
die Aë M'RPTSPiE LAS nSce TWIL MÉMELHAE iH AS HCK'RAHT ES
M'RHSAH AWD, LH KS HÔH Ac NIPESH(R) . LH es ASMHTPALUKO Spu-
KAp AM CKPHC Ka ch c(h) LITE.
$ tac BATE „3pno . ben. 3.

LIT.
1651.

Wânrupa . ue cz gHue KaNTAPE, a depnuirBaSi npopi
Lu Anzpar NEAL vo À HETATA A Bearpéasasn A aro

,3PN8 , à WT PK ACTEA xcka „AXNA AEKEM ! KE AE.
(4. XVIII foi nepag. + 300 paginate.)

Predoslovie. (Fol. VIla—VIIlb.)
IlpeAocaogie Aa VaaTiipe un K'RTPAR AETHTOPH.

Aecnpe AăSAa ii Ai ponoesða Vaariipiii . MAMNTE Atu AM
AMANE, à H3KOAÏ aa THPA, AEH AMMER KVAWEACKR, NpE AMMER
parcă, cm HS Ba din At doaôce, JER A AcurhpT NS Ba
i KPELHHASPR, W (IOBHTE METHTOpIO) CR APRTRM „NT WkeTE,
A, ASkpSpu:

Jr aparhas, KR Vaariipa acre kâpre cură, ui-ă
ABSAĂTĂ, LUN dOdpTe-H Ac —* eSdaeTSAS WMBASA . aA6a-
WPR, AECTIPÈÉ CSMMA fra rapit . A TPÉA Wapă, AECTIDÉ I'RPILHAE
LH Accnpe P'RHASAR \fraa rHpiH . —— Wapă, Ch IHM ae CKPH-
codpa VWaaripii, une 48 ekoue Vaa'vpa, ABAR HÉMaï, cHH-
rSph AS um AAUÏH? Accnpe UACTA KS Bphkpa ASH AMN AS ripé
D'RNA BOM TDR, KA CR AUENVKRTAR TO AETHTÉPIH KPEAHH,

Psaltire de Belgrad. 155

RATS AË Aeeronunn Vaariipa, um Ac TPkREX . ATRIS AË Ar
eroina mit AdSAa Vaariipii.

_Nănean ANETA An aA6aw Kdpre aa TVACO TAAE . r.
x. ziuă gliue rPRAHAR Atenpi "rară ekpunrSpa cură a Atyiu
HÉAW : TOÂT À ekpunr$pa AË ASmneses-ii pmeSbadră, mil A6
doaéen enpe PERURTÉPAR, enot MEpTĂpE, enoe JoRdux, um enot
„Menu TSpă Kap'k -ñ A AEpenTăTe . Man R'RpTÔCR KĂ ninr os
—xRR expunrr$pn awp, MRARHAE CR AREM . KOP . AGE . 41. «x.
À. AMACTA TOÂTE RS AAERRp Ch nor 3Mue_Aëcnpé aa rhpe . Ka
fan Tipa tacTe pa AT AE AXSan churs, ni ps arka- -h
KAPTE CENT : OVHA Ann K'RPILHAE cure à adie RER, lit A6
doaéen cenpi Arvonoa koe Antic roeiumniium KSM Ch apară
AuuTp'audera, Ka Xe uit ancaïn ASñ —XR Mb pTSpiii MSATe,
Acenpe mSare ASkpSpn, Ann \an'ripe pros abua MOÂW . Ye
EP'RHA Ch apÂTe Ka Mécia HS-H HSMan dia ASH ABA, aA$cs Kè-
BHHTEAE ASH ABA AHAHNTE, Kaptac-c epice f Va: po. x. 4:
Zice _AMHSA AMUSAS MIES M npôua . 4 Kdpe ! KSEMHTEA(E) KRMA
npt Ye. KA AMHSAR AS ARAL; MAO . KE. x. Mr.

Hpx ASnă pxylioa ASH fe. EP'RHA 4 apnTĂ OVAHHUHAWPR
ch Ka Méccie n CAS K'R3STR a KHHSI, wii 4 —8 AA MOpun
a.r. 3, Li a nponogeaSii À MS meae AS, nonx Rinua ui PTE
“iona IMBKAÂTEAWD 'TSTSpwp AHMEHAWPE, aA Sue Mhp'TSpin NS n$-
Mañ Aa Monen uit AAA npopun, ui usii AUX Vraariipe. aum/
APA lu ancalu AMRPTSPHCÉCER AUH Vaariipe . llẽros ane ab +
NPONOBEAANIA ASH AUNT'H, Képa dan À lepcanm À s$a qe
PScdain, KaTOR MSAuHMA FR Awenawpr, EP'ÉHAR 4 APRTÀ KR
Ke. npe pere — — acre Ye. AS Mécia . aASce AHH ei,
Vaa . —— . À Răpeae npopuhue Arenpe „MeiĂpa —*—
9 Aku. a. * KO. LM tapă Ikrps EP'ÂNAL à RHTRPE Larkin
À KPEAMHULA Ash ÿe, Kapin epă aT Sum unuoaau A Iom, »_#
Paaauia, -N Kanaaonia 4 fleia, wi „p Bvoânia : „prrp'aare npepiiiă
Kăpeae aASue Acenpe Ye, aaSue KSemnTe Am Vănom: pă. ek . KE .
OVHAE 3unu (e): nidrpa Râpa HS w COROTIIpĂ suanTrâpin, audcra 45
KânSa SHPISASE . Kdpe Savin re Xe. A A RR CR ckpiice Arenpi
EN, At aASce „pari TA NÂnHAwWp un S'ATPÉHHAOP, MO. RA. ME.
dea ANCA, AUR A EPA 4 Tuwrmwyia, nogeeTIim Ap cvnartora
— koð CR apâre Rh fe. Kăpeae as d6cr perur HT

lepcana ACTE Ye, aðs MéciA, aA Sue MRpTSpie Am. 6. aa .
a. 3. SUR AL: E ceea Mies ein T8, 5 _ACTĂSN TE HRCRĂIO ;
um Aen 61 Waa. «x . „Sie : NS Rep Aa cbirSan TS Ch RÂZĂ
NSTPENÔME . sapă Ina ED'RHAR Ch APÂTE, Kh WMSAR Ch

154 1651.

pass M ASH AMHGÉS, AEH 1 KPEAUN LR . AASUE .jHa-
MH TE KSBMN TEAE ASH ARAL, AEN aa. aa. EX. E. AHNTp AHÂCTA
AEH "TOATE, NOATE BEA À C'HEAH SHE, KR Xe. LU AncAÏH AS 48
LHHST" jraaăpa, CHOHNTÉPR Œurx.

Psalm 18. (Fol. 30a—31 a.)
Vânt ABARR Hi.

RSRHTSAR ASH ABAR AÂTR MAÏ MĂpEASĂ K'RHT'RTÉPHAOPR.

1. Jépiopuae en$n' cadga AS AMHEGÉS, (TD Pâna arbusaos
ASH BecT'kupie 'Thpie. 2. SSa Sshacen H3 ESK urkune KSB'RH' T, LH HOÂNTA
nonuvieit enðne AMLEAENAIOHE. 3. N$-ñ raden néun KSBHHTE, OVHAE cn HS
că A53ă r'AdCSAR A9pn. 4. Gnpe TOTI M'RMRHTSAR ELLE — AGpr*),
um M'RHX . “N MAPLIHHEAE ASmiei rooonas Apr, n$ce cOapeasu KOÎTS
ATPS Aat. D. Ii EA kà OVHh Miipe auras AHH KRMĂpa că, &$-
KSP'R-CE KA OVHh nðer konunt Adria, TPS kdaa că. 6. Ann map-
UHHA AÉPIOPHAOPR ELUIpA ASă, LH pxðnusoao⸗ ASH MHĂ A4 mdÿun-
HÉAE M'RAVRHTSASH, ##) Lu HS8-H AMHE Ch CE acKÉH3A AE K'RA A Spa
AS. 7. Akua AMHSASA ATPkTR, Aroaout eSdaereat;
Ansavn KPEAHHAOACX, queaeiukué noookouin **), 8. opritiunae
AMHSASA Aepkrire, BECEAHTOApE HHHMÏEH ; uopiuka AM "H$ASH KS-
PÂTE, ASMHHRTOAPE OKHAOPR. 9. . Dpuka À Mn ai KSPÂTX, PR
HE HA À ki; VIOARA pHae AMHSASË AAER'bpĂTE, À Aepelirăe
AEH npeSnă. 10, Mai ASPÂTE Ch A£ KENT ăSpSan, tu ART ASph
MÉATE- N'RMSPAT À); 1 MĂ ASa'uu AEKÈTR MIAPA LU AËKÉTR
CTPÉAA pérspsas. 11. Ga$ra à MĂ Ch ASMuHE3ă | AENTPS
AAC; Lu À M'A3HTÉPA auiaoga ACTE NAĂTĂ MSA TA. 12. l'pauÀ-
AËAE UHHÉ AË Ba pueakue? At ackén'ceae m'kae KSD'RULKIE-MAR.
13. Al dep'kipe caSra "ră (At mmnkâ'Th), H'RNPACHHAE, Ch H$-MH
JBRHTR Mit; aTSH'ue ROI gi ATPÉTS Lu &Ôt di KSpÂTR At
M'RKÂTR MĂpE.

14. In ie un npe Be KÉRHHTEAE pécTsast aies . uit K$-
JETSAR HHHMÏH m'kae Mara Tati) AMHE, TRpIA MA LH pnc-
KSMNRPRTOPIOAR MES. |

cf. 1577.

*) Glose marginale: nopSnka Aoph. #*) MepOpHASpn. +#*) HapaSTépin.
+) nierpu cKSMnE. 11) nSpSpe.

Psaltire de Belgrad. 155

Psalm 48. (Fol. 87a—#9a.)
Fésoms Mu.

Knrensan difiaopn abn Rupie, AâTR Adekaasasi nau
T'ÉPHAOPR.

1. Sisu auderra rare AMMEHAE, ASâun amine Tun ASH
rubpin naviirSaSii. 2. „Țină ui 6 fini wémennaops, um BOI
di Bwrapnaopr, „pinpeSnă orârSan unit cSpSmânSan. 3. Pécrsa
MieS rpmii-ga „pueaeriuie ? um KSuersa Vant Arkae mpiinux.
4. Taexdo enpè nfa'ax ovpkka ma : AFI RHAL-ROIO „pi Wa Thpe
C'RAHTOPHAE m'kae. 5. K'kun a dul ke A 3Hae Ac nepiipe? ha,
MĂ Axðn unoo CTPRMERTATA KRAK'RHASph mac? 6. Aen uta
ve că H'RARARASÉCES TPS ASIA AO, Li TPS MSAUAMA Be
marini aop adSam-că, 7. Ilpi dpdreae mime nS-an nôaTe prckSAM-
mapà, num n6are Aù AS ASMHEZRS npiuSa' pnenSminmnpnpieiă AS.
8. Ka exSanm € pacs mnpâpa eSbaerSasii apr, A'k H$ că
nSrkpa cpu pi Ben. 9. Hi ch RAGE „pă M'ÉHX 4 uk,
ui ch HS RAA nSTpegiône. 10. m die urine mhae, K' Aue ainiuin
„Mă Mp, APR netzönðaAk unit ne.pueaetirSan niepn, uit Adcă
erpuiimnaop korierkunae edae. 11. Il px KSuerSan APR
ACTE, KR ROph D'RARHA Kâceae Apr „pi ERE; LM CRAĂUINAE
Ap, Aen kan maux . whan: nenTps auka mecrécr n$mene
AÛPE npi M'AMBHTR. 12. ox WMSA Răpear-ii „| AHHCTE, miut TPS
OVHA HS BA PRARHÀ, ACRARHA-CH-EA AOHTÉANEAODR vi Neph.
13. Sludera-ii KéAA A6ph, C'hRA KR TPS À HEBSHIE; „pă P'RANRUNI-
meat A6pn BoéckS-w KÈ pécrsan ons. 14. Rà vitae n$ne-mops npè ei
A MAR, Wit MÉAÎTA ga amnerSii npè cit, LM pi anmmrkua*) aka,
ASMH-ROPR Apérinin npè ef, um dăuna AËph Ch BĂ EEK AN
MOPARUTR, ASnă ui ga em die rime Acu c'hadiusas AS. 15. Fox
AMHSRS BA P'RCKSMITRPÀ eSdaerSan Mes Aen nsTkpa ta A SAS,
K'RHAR AMR RĂ npiñm aù crime. 16. NS re rhme K'BHA Ch ET R-
Rue 6mSan; 48 n'a cn Bă MSA caana Kéceï AS. 17. Hm me
MIRĂ HS BA ASue RS crime, KHAN Ba MSpi, Hide să noropă
ASnă tan cadea ASit. 18. Gnă nm cébarrsas ai 4j Bidua AS
CÂS Baci, um B6ph ARSAË mpi can, Ka LAS pansa BINE.
19. Gan KR AP atuon'ue Biaua AS, mană À Sida MRPHHH-
AOph AS, AUX MAMA -p R'RKR HS BOPR BEAÀ ASMHX. 20. Ousan
Și an min ere um NS puexkue, ACAMAHR-CĂ AOBHTÉANEAOD
Kăpeae niep.

*) Glosă: SSa Ac andñ a ps A SAN.

156 1652.

Rugăciunea lui Jona prooroc. (Fol. 286a—287 b.)

ŞI. 5. kmurâpe : pSrmutona AS Iwnă npopke, K'RHA CAS pSrÂTR
AHH Măueac KŸTSASH. (Jona cap. II, v. 3—10.)

3. Grpurdt TPS HERÉA MA K'ATPR AMHSAR Mică, Li as-
ZH-MR . AHN PRIH3A WASASH CTpnrA mi 483 rAdcSAR AMie8.
4. p84kaTs-m'añ ATP'AARHESAR MHXKAOKSASH Arbouaoot, um aneat
pxkð(muioodp k· -MĂ, TOATE oiru AEAE TAAE LU TOATE EAABPHA6 TAAE
TPERÉPX NIPECTE MHHE. D. Idpă ES SUMĂ : AETRAÂTR C'RHT' AEHAMH-
TA Sxuao⸗o A FU? NS Ro Aer À A K'ASTÀ K'ATPAR eckpera
caprui mâne. 6. |npegropăpn-mă npè Miine Aneae nnHă A4 cédae-
TSA' MES . AAN KSA MA Pre LH Ch AKARAH NPEMOP KAnSA
Mie8. 7. [orop'kto aa PR AR AHHEAE M$ LHAOP, LH MR „NSE T'RM'RH-
SA KS paTkseae asn | — PR TS AMHE, CKOCEUI BIĂUA MA
AHN NSTPELIONE, AMHESÉSA Mies. 8. Rana, ch c$hpuiiă CHR AETSA
MÏES AHN MINE NOMENIIA-MĂ AL AMHSA', um ATPÀ K'ATOAR THHE
PSI"RAIOHA MA, 4 necbpuă cură ară. 9. Räpiu pusax ASnă
MHHAIOHH AELLAPTE, Ac MHAA Tà Ch mhpmetek. 10. px £5 KS radcn
AE HCNOBEAdNiE AKHPTRÉCKS ILE, LU aka S'RTRASHT Aa U-BOI
uie. a AMnSaSti ACTE CHICHIA.

LIII.
1652.

Maepenrăpt aeuin «8 8 Aanezés .. LE T'aproënge....

Babr ,3p4.aa8n Xe e „AXE,
(Fol. XXV nepag. + 795 pagini paginate.)

Predoslovia ântăia. (Fol. Ib—Ila.)

ok cu iTSAStă um np'k AUEAËNTSASH à MIES, LH KS TOATE
déaipnas AE davwpu aa AdpSaSh AXSASH Eur AMISA SEAT,
TÉKMA ANCAHAWD . € : € : Grrégaurs . MHTPONSAUT aan privea .
EXapă SAR NAdOASH, LH à TWATR OVHrpoBAAYIA . YEA WE € MAH XKOC
CKPUC, KA SH gro CSAAETÉCKR um A HEMIIKA PWÜER, KS TOT
cÉdaersan uk pe, pOară um npiâne * TOATĂ CRHRTAT'ÉR, um BSHA
NETpekânie AE A4 OVHSAR PATRONS AMHEZES ———

fuäcra ASSHHAR LUN es Ma MHKSAR, npcTSa"R LH NAE-
KATSA' npak Ac CÉNTR NHAÉAPEAE HHHCTIÎTE AA6 cuie Tdae (W

Pravila de Târgovişte. 197

cure Kpkuue-rre) AE MSAUH dance Amr kun, koino RY roarx HHEMA
RS BAFOCAOGÉNIA um „pArmnâpk cbuuieiă das, a npenSue atăeră
AMADENTAPE Ac akue Anpe AHMEA caanrken x, noe AMMEX npéac-
TX PEMENRCKA . nË AGapă A6 À HéRPEAHHAIA NpOCT MEN wkaë,
CÂS Am Be 0) pp „Neu ATS pă BRUT, hpă HSman BT

MAN HenMTAT'R A AMHYE npe Ann ADP NSUHHÉAR FPAMMATHKA
um cvwraăueSa'. e RS "rară MMTk, „pueaenuia, ap'râpk, en$-
ep um paotirr. dpk a nSaiGeSasi 7 épomonau Kvp lrudrie
Ilerouun, um aaSit Ianrearămonn Aurapñan, Adckaan AschBhp-
ur amanati Aaa Xiw, Beer ui dOapre nesSeiiun Tps
TOATĂ ASmnezeracka crpunT$pă . Apenrr! aka (w cure EhpXSA6 !)
DÉHTPS MSATSA xp Ac KSuepie a MEA RET ounnuieũ M'RAE, kaͤge at
AMR K'RTPA cénuia TA (ARKAP'R At HS-M car KÔNUM CTPSrS pin
Biti arkae) npinavkue TpSAA um ocTrenkaa ka SHS MEA RCTOI-
Hu. npinarkipe avute Ap MK, KS MSATA HpÉACT'R ami
MINTE HekSnpuncn . noma unt FPS auna KS dawWpnae Pâroasii N
DOAOBATAR, IH CANTE KS sSna MHpiicmă a AdpSash AXSASÿ
cén HT . npinakue KA ea NÉMNR AC ANR ME ASCE YEAR C'hPAK
AA MEA „NrbpâTn . npiman Kay, um pe MHHE sacre . KA €8 TH-
K'RAGCSA nécne kackinta mi eprâp'k cuie TĂAE, Ch AOB'RHAÉËCK'R
ep'răpe mSa'eawp m'kae ÎSmeacniii Ac MRKÂTE. ....

ngk wcipuerea RE. ME NOTEI pĂRR
Mania : M. Ianonân.

Predoslovia a doua.

(Fol. IT a.) Grédéns, RS Maa AS AMHGÉS, MUT PONOANT aau
Tiprwanuţiit, căapkSa nadteasii, mii a râară ovurponadkia -uprk
cénanadpe apxienerwdnn, MHTPONUANUH, IOEHTOPHAWD At AMU3ÉS
nekcbnn, erSmennawp, um TSTSQWPE M'ROHHAUMUD AXSEHHAH um
nporombnu, XHPOTIWHHUN Ac AMHGÉS NECNE MhHa apyiepheră.
MURALA Pun arâare phMASIAEAE whkac At abapă, ChHRTAÂTE
uim encuie pâară un nptâqe.

Téarx ckpunrSpa Kép'k tacre eshaeurrx A6 AMH3ÉS,
(w NPAROCAAEHHAHAWP AUTHTOP) d6apre sacre At doacc, AU
JERLRTÉPX, Af odur Âpe, A6 „Mpa âpe, AE neAënciipe ne
Apenrâre; RSA rpmaatţi(€) ASmnezeiciSA anca, Kà Ch n6ară Și
MSA AS AMHEGÉS AECREAPUNTA, um BINE PATIT CPE TOT
ASKPSAR RS. NEHTpPS K'h MAN BRHPTOC JANET tă H'RPABSPHAE
HWacT pe ykac cShaerémm, uit Ac A ARME A6 PARA KRTPA

158 1652.

SSHRTAUH, IH HE NOPHÉCKR KRTpĂ „PETRU RTSpHAE dkak ue
MAR ASH AMHGÉS, LU HE ARAUR CR AARUEM BMHEAE AE A Pis,
um P'ASAR AEP BE. AE 4 RăpR um audcT x ASMHESRIACKA

AAPenTApE Ac A'kUE, KAHWAHEA(E) 3uk a cure un ASMHES RÉ
NpÂBHAE, KAPEAE 48 AKOAUHT LU 48 phenpuT LH RS HA ARTE |
(RSMR dm GÂME) Ac Aa „prpSnăpk um poMenñgk KSRRHTSASH
npe ASmE . AE K&HAh 48 CTOHTAÂT TOhMEHILA 4 KS MSAT_R rade
ancakekx, KS ESHATAT'K A dpSASH, um ck$ aszur À TÉATR ask .
AHHCTHTS-CkS, aa docs-c'ks, KpeckST-a8 un CkS ARUHT, -NTRPHHA Rh
roravkaeae Beckpuuiu, Kâpe cn mu ne pan, rin aa HT SAR
ui a TÉATR ASmk WanTEAk C'a6ÔpR .

(Fol. VIb—VIla.) Apérre aurka un cmepinia HWACTOR, Bh-
SUA © KOMOADR KA AUĂCTA ACKSHCR, um KA © FPRAÉHR AESATR,
NAHHă ina Ac TOATE SAWpHAE AÂPSASH AXSASH CHTR AAE NSp-
T'RTWPHAWD LH „peace iu HAWp Ae AMHSÉS D'RPAHUH cun LH AH
aSmită AdekaAH um ASMHHRTW PH . kagin as „Nasr! TOATR ASK Ac
ASawk FArOoRÔHIE à AXSASĂ . FRHAÏES SURA : WE SWAOC HCTE AE
AMBHAGAR ch CT AMSATE, KSAVR ZHA(E) ckpunrSpa; Mai ERPTOC
AASKRHAS-MH AMAHTE Ac KSERNTSA CT'RNAHBASH Mies Ye, neN'Tp$
caSra uk eukakux, ue ackSnce TraaanTsak A MAMBHTE, SHUI,
Ch Aað LUH 68 4eBÀ AOMHSASH MES, A6 A KATE Mi-dS AAT, Ka Ch
HS MX AP'RT Ch ZHK(K), KR BOECKR HÉMAÏ hOAËCSAR FHHEASH MES .
4é ROM KS TOATĂ HHEMA, KA JÉPESAR AA H3EWAPRAE dneawp,
CRM nSo TÉATR HA ERA E npe MAñKA KSERHTSASA dioASh AS
AMN3ÉS, npk cameiira AGamnă a nWacrpx cn . N'ack'aTéape
A ASMHESÉS . LUH nenTPS pSra cÉH . ANCAR mu ATRIOAR MYA(HÉK) :
apxuAïdkonk GTredbans, ui Mépeae flurwnie mu chnT8a l'ourépie
AeékanoanT, uim Huktbeaua mMHpoTouensa: Ka ch H$ Aac ROMOApA
AcKSHCĂ, HHA TPRAUHA NESIATĂ, ue Ch JHA(E), KANETEAE ASMHE-
S'RÉLIHAWD NpĂRHAE, Ch AE ANASK'R LH Ch AE NpEŸAK, ARIE EAAH-
wkue noe K8Rfnre npoacre PSMRHÉLIÉ . LH AM REST an'kuepe
AE N MSATE LH EOTĂTE NPÂBHAE, "TPHAMEUAHA Th IM'RH LH AA JNTR-
— 8B uerâre, aa npk cbirSam nwerpS un À 'râară aSmk
narpiăpăn (KR H'AM BpST CR ckpiS Annpe wkac 'Tunăpuuie, Biiiu-
AS-MH "TRMĂ, KR At KRHAR 48 AMPRNÉTER K'APUHAE NpABWCAĂ-
RTE AA MRHA EPETHAHAOPR, EM MÂS AHNCAT'R a NS B'hrà K'ÂTE ue-
Ed 3H34HiM.) man ue AMR AdAAT A4 UHHCTHTSA HOCTPS Zile
cépaerécra kvp l'ewp(re) Rapñan Acaa Thiknc, Képeae as dem
AA .B. EHC(TRPHHK), ckpiică RS MRHA HKSAEKATA "TOATĂ apkiep'kekă,
um ARHTR AHNCA LH ATRPRTÉCKAR . K$ "TOATE KAHOÂHEAE aae
CHTEAWDR CHEUVADR LH ANCAH. uit a MăpeaSi Facnale, in aa-

Pravila de Tărgoviate. 159

TWP'h An Sedan um cénun map, „pipesn( #) KS oewavwr! ia).
WBaneʒ kinmawo BrOCAWEN . CROACĂ um TOKRMATA KS nooðnna
un „pen nTrSpa GArO4ECTHRSASA AUAPAT xro lwänns Komurt-
USA . KS AMADE LM MSATĂ COROTIINILĂ, At MPAROCAAEHHKSAR
Fros Adekaan AÏÂKON, um M'RUTÉPIOAR At TOATĂ npdenaa um
KaHwWaHEAE Măpin asc bursa, Kvp Slatăie Poatins . um auă KS MÉATR
ovetpaie um ME o 9 AM CKOC A6 NTSurkperca Aa ASA .
uim KS BSna RÔE a ASMUHATSASN um RATOUCTHESASN miles AMHS :
Ii Maroin Hossoa Bac(a)par, um KS or carSa mnpieii caa(e) .
KS Bacninia nmpunTeaSii mieS Ilaicie narpiăpSa lepeanmSASiă . um
KS Memnâpk A AS păun HEHTWÜPH Ac AMH3ÉS, um TOKMA
caSmuTrâpu a osadeTien cMepéHie mwacrpe, THMBRPATS-CkS Ka
en die Ac doaocSaR TSTSPUWD AE OBIIE. RA © ORAN MAMMA
Ac daôpu mupocuriwWape aaë péioasñ, câS Ra SH RHCTIĂpIO At WEIPE
pui...

Pentru judecătoriu.

Hlerros mSaenTâpre . KSAUR n CR KÂAE CR die MACpAR.
um ch HS KpkR3R ESRANTEAE HEMBHSH S'RPR Ac ATPESApE.

l'aaga nepmata. (pag. 1.)

*) Bagece RSA RTOpIOASE, aan a(p)XiepiSaSii, cn die ack-
Ment SAT Oprea JEASH APENTR, um MăpeaSii apxiepés, AMHS-
Ash nocrps Inc. XC.cR die TSTSpÜpa MACPAR, HEAASKRTÉPIS
AMMNTE Ac D'hS, HEMRHIOCR, HES'RILAPHHKR, HEASOTOÔPIS Ac MAT,
Apenrs: ca HS Kpk3'h aliens um ph AE pThesdpe npenSnepuae
um MÂPRAE, LM B'RHSAAEAE . KR AC Ra ACKSATà um Ba Kpkaë,
ANR MRAE ue CTAS „pnorpiiga MÉAŸPR ESHE, HS ACTE APÉNT .
DENTPS KR MBAUH, At MSATE won, CR MEAEMICÉCRR ÎRph ApENTĂTE,
K'RUE HS KAST'R KSAEKRTOÉPIOAR EHHA.

Tprăue un AMMSRÉCESAR Zaaroovers : HS ce RĂAE CR KpéGH
noe HAMENk, pa Ac HCKOAMDE.

7.) AS aura éproasi M CE KAAE, CHAN AASKR AMINTE AE
where roin ASKpSpe:

Ari, «a e npe Akue puemaTrépie . AAGA, KR npe wémenn
WEAR ASAE . ATPÉA, KA REUTE HS € „Atena TÂpIO; ME LU EA Ka
OVHR SAR BA Ch MOAPR.

*) Notă marginală: Marom roraurropoa Ac wkue um lepomonay, Rapeae as-
DICT DOAPTE Autaenr, PE OPERA Baacrapu.
#8) Ipk „AueamnrSa Arason.

160 1652.

Pentru preotul, de va mărturisi strâmb.

*) Iliuros NPÉOTÉAR, AE BA M'RPTSPHC CTPRMES, CAS Ea NpHH-
AE TATR AE HCK'RAHT SPA ASH.

l'aaga ke. (pag. 19.)

IlptorSan Ac ma ARPTSpHCH CTP'RMES Ah HHckâpe ASrpSpe,
AAER(R) Ah Bi, eas AE mounñ, câ$ AE Kâce, cÂS At XdbHe, câS At
TAABENH, Ch vaga Ah NPEOUL LA ASH r ARW, LH ch C('R) ASKR Ch
LA3R AA MRH'RCTHDE. taph Ac Ba A'RPTSPHCH acSnpa KSH-EÀ Ka
Ch H CCR) SKA CTOHKRUSHE Aa TPSNSA OMSASH, cdS c'h-H niâp3ă
Riâua, CAS Ac „| TPSNSA ASH 4e : ATSHUE C'RH Ch ta MONA AE
TOT. AUIMRAEPE Ch NEAENCÉCKR LI AAN KAHPHUH, AE BW Mhp-
TSpHCH CTP'RMES.

pr At Ba HCK'RAÏ NpéOTSAR, RépH Aa icui ASKPS ue Ba di,
LU ANC noe OVPAR Bă NPHHAE TAT'R AË HCK'RAHTSPR, KSM 48
HCK'RAHT p'h$, AUÉASA ch H Ch Id NONIA.

*5) umxaep'k un die unne ue RA NOMHAE TAT'R AE zanne, CAS
AE HCK'RAHTSPA ASH, CR dE AHNCHT'R LUH M'OA AE YHHCTE UE BA AB

Ip nenros nptorSamn ue ga mhpTSpucii CTP'AMES, 48 co-
KOTHT'R HHIHIE ASMHEZREIH 'RPHUH, KSM ch HS ce wnphckx
AMÉAA NpEOT Ac HONTE, ue Ch H CR tă NONIA Ac TOT

Pentru preotul, de vor cădea lucrurile sfinte.

Ilen'rpS npto'rSan KApeaë BA CASK LH CE BWpPR B'hpCA
câtireae, cas H Ba KA: stksaa . LH KÉHAR CRHT'R CÂNTEAE
WERPUI'TE, LUH MEHTPS NPECKÉPHAE NpPOCROMUANTE Ah 4€ EWD'R
M'BHKĂ KRHHÏH.

Taază : pa. (pag. 135—136.)

###) Ac CR Bă TRMNA KSM-Eà, Ch CE kpce câu'Teae Mă
HAHN'TE AE B'AXOA SAR 4ÉA'R Mâpe, A'TSH ue NPÉOTÉAR PA Ch Fdkx
AAA NPSCKOMHAÏE, LH WE"RPLLAH AR AENAHH'ER, Ch 3HK"R um MATBA
npkArkaoxkénieñ, Akuia a'rSnue cn „prknă AMHSECKA AvTSprie
AE AKOAÔ, At OVHAE CRS TRANTAÂT'R AE CAS R'RPCÂT'R chirreae, um
CR Ô At TÔT'R, UI Ch CE NPHA(EMISICKR AMH3EE-

*) IScruunan „Annpar.
—
**) GmRop Kapoaren! Kan : ri.
##3) Ivan BirpSc.

Pravila de Targoviste. 161

MAN rannn, um Ch Anh WTNSCTR . apă AR CE BWpn R'apcà
ASNă R'AXÉASAR uta! MADE, TPS ckpncape audera HS mai adam,
CR CE Mäñ pân ANTĂ MPOCKOMHAÏE . WP Ah CE HA TRMIAÀ Ch
ABHRMME AMHSEÉCRSA arena 1OAPEUE CAS AATR 2KHrANIE, uim
NPÉOTSA’ HS-A Ka ne Ad, arSnue TPERSE cn PĂRĂ AATĂ NPOCKOMMAÏE,
AE Ba Şi Mali MalinTe Ac R'RXÉASA ea Mâpe; tapă NPÉOTSAR, ch
ce nenogeAkenă Ac MRKATSA’ AS Aa apkiepiSam c'hS, um apkie-
piSam cena kanomkeă, tapă NS ca-ti ta AÂPSAR. LM KAHÉHSAR
ASI ACTE : CR-A' ONpEJIH KKT'h-Eà upkme, A6 CR BA ȘI TRMMAATh
en ce PKR auéaa ASkpS Am Ackirk AS. mp Ac Ba XÙ HeRÔe A6
MPÉOTR, um CE BA "TRAMNAĂ A NOCTSAR MEA MApE Aa KP'RAËWE,
eas aa BOOTkR3X, cas aare 3hae mâpu, kà cn NS ce onpkeră
ASKPSA AS AMNGÉS, ame Ch H'AMER NPÉOTSAR RAMONA AF
onp'kaă, ue némañ nécers, Macrenie, Mare, mn pére . px cu
reat Képeae cé RDA R'apcÀ, KÂAE-CE NPÉOTSASH, ch AE AASHe NTp Sura
Bâc KSPAT UM Ch A6 BĂWE OVHAE ce cndaă, Aka ce ga npayiSi
AMNSEMAWD "râu; câS ATP'AATR AÔKR cura ch AE akönepe
en NS ce Kdaue, ca$ ch ce TRAMIIAE NTP'ĂATR RR. um AE CE Ba
râmnaă, a npfinae avi; enSprrnu$ue, KAPEAE AS MRHKÂT'R A MH3EÉC-
KSAR APHÉLR, ATÉHAE c-am AMPÉANE JR mama.

[pă Ac ma mA 3mk3aa Amnpe Anekoc, ca die onpérrs
Ac avrrSprie, A'k HS ce npnu(ehpSù fac m.

Pentru uciderea furuluï.

Harros via ue ovuira npe 4Spa, KRRHAS-AR WP NphHAE
Spas At déux . Paarà : cm. (pag. 243.)

sau. a. Vina ue ma ovuntae 4SpSan, RRHAS-A"R ga PAC ÉSPRHAS-À
ESKĂ'TEAE, auéaa NS ce Ra eprà, „PER AE CR Ba aa K'aS capia
acSnpa eraninSaSii KS ESKÂTEAE, ur' as oc AR an ovuntarpk .
audeTa ce coxo'rkae, RAR NS na nSrk NTP'ĂATR KIR CR-UR
ex6ană BSndreae Aaa ata Spa, pă HSMañ RS mbapTk.

n. éare negnine cn-ur crphnră npiăreniti, neunit, um aaun
erpitinu RS APME, ch-urh KASTE um c-un dnepe ESKAÂTEAE, SR
HUE © uepTâpe.

e. Mine ga am aa Afmesa ape ovia AËKPS CONS, um
BWpa kenn ca-a Sper, arSnue n6are ca ovuliră npe Spin pa
MIiME © CMANTAX, me CR ue, Rp HAME O MEpTĂpE. M'RKAPR

K'h HCTE AVEA ASKpS ui er pina.
GASTER, Chrestomatio română. I, 11

162 1652.

A, . TOT ÉMSAR NÉATE CUIR À BSKÂTEAE AAA YÉAA, UEH Ac
QUE uni ae DR Rupe, ARKdph AE Apr ii nScm um kezaurk,
KÉAUR Ck-H Al BSKĂTEAE TOATE A6 Șână Aa ao kark, kinak CAS
'TORMITI; PA WtAa RS BSKÂTEAE TOT HCTE ROAHHRR oon OVH
ui ga rmcii BSKÂTEAE TOT Ch LM Ac À, die ue aprkme BA du.

€. Iloare dieurine Ch ar pă vepTâpe npe déAA, Ve Ch
rapit C-AR &$pe . WE Ch 3HUE, R'R3RHAS-AR FR n$ne CKAPR Ch
ce Se, câs cână npe cn kâcă, eds cnâpye mapkTeaë.

Pentru vrăji.*)

Ienros prin um d'RMERTOpIE, LUH HENTPS MEA UE MÉPIR
Né AA BP'RKHTWPH, um NEHTPS UÉA UE NOAPT'R Edépe . PAABA TKH.

(pag. 315.)

##) RanânSan Xe aa mâpeasti Bacriaie nooðnu ſauue, KR BpRKH-
TOpIOAR LH vena VE Rapek vrkpr, cað NASMER, KOCHT PIS, cas
kaͤgt at ara E'RPRATSAR Lui MSiapk ch H$ ce „NnpeSne.

###) [lu cn gium, KR npe Aa KidWRk EP'RKHTOPH, KäpiH
KIĂMR Ai, um ak BP'RHKHAE, npe EOHA(E) dRak se RWp ATIS
CTOHKRASHE WAMEHHAWD . Axe LH UÉA UE AA EP'RKHTW pi
„p KACEAE AWD'R, Ch AE CKÉAUR EP'RK, CAS KAPÏH UHTECKK er'kaeat,
c4S KA ch „NE Rue uéBà 46 HS is, câ ce ASK A4 EP'RKHTWPH,
CAS AA EP'RA(H)TÉAPE : AUÉA € anu ch HS CR) NPHA(E)ISIACKR.

) Sun Acp'k ui uta ue n6apTă Bâepe, CAS H'RPOKSAR, WECTA
UE 3HK OĂMENIH K'h APE H'RPOK OMSAR, CAS BOph K'RSTÀ A RWp
COKOTII 3104 À Käp'k CRS H'RCKST'R, BSH'R HCTE 48 pb, AVEA Ch
ce KAHOHCK'R AHH €.

Săborul al cincilea. (pag. 589— 590.)

Gérsa um à réarx ASak crop aa €. ak. S'akÉTS-ckS A
uerăr'k Busänrieh, AAERĂ A IlpurpăAsasiă, ASIA AA narosak
C'HRÔPR, A'kKA 'TpetSce anu pe, apă AEAA Xe AHH 43, Aro aa
onrenpezkuca”k arh At qrapauia a ASH IScrunidnn ven Mâpe,

„n cf. 1645. mai sus pag. 116.
##) Mâprae Bachaie kan. Àe.

*xx) KaSTa Ac RE3 BHME AE AUACTa cokor ka(x).
7) GmaspSa Ac a(a) anxipa . kan. KA.

Pravila de Târgovişte. 163

uim ce aASnHĂpă păe cun um NSpTRTIpH AE AMZRS M'RPHMUN .
ca Oi mie ee e tapă huriate nâna Aaa Puma A_EpĂ Ut EATh
ar$nue aa Ilpurpaa, . Akuiia re nepSnuii auécr' cura C'hEÔP'h,
FAR "TOATE AE ATP um Ac MEET ASH . AARĂ Apnreac, KPEAUH-
d6acrA6 un MANTSHTWApEAE nopSnuii um npănnae, Kăpeae ce d
K$ce aa X aan Avona um aa srkark a-aare cdire ene6apă, Tare A
APMOHAPAR um Ac AAkeepă Ah HETHIHĂ UN A6 nAkRX, um AF
ASmunăpă AS npanocadnieit . apă npe aurkae epicSpe, e „pROA-
uià uim pmempiă, npe TOATE At AGSPRARAHHAA um AË NpPORAE
UÉpA . LM auà pri ekoaetp um nookaeuuon npe Cpuréms,
um noe TÉATR ekpun'rSpa um AERURTÉ PA ASH . aumxA‘pk um
ne Gaârpie um npe Analia, um npe OVACE)HAAI AUDE, um npe
MEA ME ACKSATĂ LM CE MAEKÀ AOTMATEAWDR AWD, AAERĂ CKPHN-
Spin um peruaTSpiii AWp, Kkà mie oyvgnnrin 4e url; A
K'RURTÉPHAE a Ash Cpuréns . Képin HS Sata miue amcă sapdkacae
ÉAAUHÉMIM, ME BPOAÏÀ LM CE HEROÀ Ch AE aAdoră, um Ch A6
anmrkerx — um uk, wkadumnuit Am cit, RSA cédae-
TSAR AEAR CHHTSPR MAUHAHHTE AE Tunochp'k — 8 um
sul, Ra NTpă Akula A rpSnn um CE Hdipé; 1m gb sapă, K'h
Aha MÉape OMSAR auéaa, ea Akpye um ce mânie ATP AATSAS,
um tp Mau nul, xkra OMSAR AUÉAA, CE MÂNIE AE KR TE
opi-u sacre BOA . um Man api A6 nul, n —28* —W X
ape chhpuuénie, Lu Apâviii sapă kibon C'h-UN RÏE AA à APR MHCTE,
um MAR FORHÀ, SUKRHAR, K'h Ye HEAIKA HS ce AëcnAÂpTe A6
Mu, ue TéKkMa ackMene HÜAX . Man Banamsuţiă FHKÉHA'R, K'h HS €
pla, MIE € Pass AE AMG Ma 6hp4ià SHKÉHATR, KR
ads HS A'a$ danse AMNSÉS KS TPS; LM AATE x$ae M$aTe
rðurkoeka cekoneto ; um npe MSaun AC Aa CÂNTA um AAEBEpIiTA
sec-kpukx niepASpă; kaon ekpun'rSpu, OVHIM A6 uk + Téunx,
um H$ apk C'h AE APÂTE A Șâu MABk. K'h4 RR A4 44 nérosat
CHEÔPE, HÉ ce non ERAI "TOATE (MRKADR AE LU AGITA PA
arkerk, OVHIM A6 4 cémin DRP, KM KR MAÏHAMNTE A
AMEA —*—* aek (d Ac aa nârpsak, dsckes TPE EPRAKMAUM
noon aeun cperiun) sapă and TOT ce B'RAÏPA . A’kuïa KÉHAR
„NuenSpă A ce p'acupà awkac p'hac epicSpu um pe rSpu EH-
KA'RHE, AT MÉaum WA Men ; arme ce AASHĂ LH AMÉCTE cure
WA aa imună”, um npoaruipă expunrépuae apa ke
XSanTwWape.

11%

164 1654.

Cele şapte vârste ale omului.

*) Ilen'Tp$ Ki WANT BRPCTE ape OMSA'R, um KĂpEAE CHHT"H,
LH K$AM'R Ch KIdM'R . r'A4Bà . 3. (pag. 723.)

Rom aere GmSan A’kka Mânie, mw Aa A ann . Ro-
MAR CE KIĂMR AFAA_NĂTpS AHH, RM AA nérpSenpeskse R'a-
TRI ACTE At £i ANU, IAHT A ASAGÉAH LH AOH . KRonnunk
AAERR SHE HCTE AE MAaoaziun LUI Thé AE ani, D'RHR A ME
B'hpRÂTR HOT AEP ME. AE AHH, M'RWR À HS, HP _B'ATPAHR
HCTE AEAA HS IM Aa 0 . apă Aéropa HCTE AEAA O AE 4HH,
MAN AA ONT'AGEUH : A'kuia Man MSAT'R HenSTiinuă LH ASpEpu
LH ROAAE.

LIV.

1654.

(a. Ms. bibl. centr. No. 28. Copie din 1816. Folio nepaginat, fol. 1—86. — D. Ms.
Gaster 1817. Folio, fol. 1—91 paginate. — cf. Archiva istor. I, 2. pe” 111 urm.
si ed. Bucuresti 1843.)

]aengr$a qezuzrépuaop —RX kpeAnnuoe Iw N'hroe
BEA LA pin SnrpogadKien, Kâpeae a5 AEZILAT npe dio-c8
Oewaécie BEA,

Iaprk AUHT'RH . K8ERHTSA. (Fol. la.)

IOeursa aies io! AMâh HannTe Ac TOATE Ch KANE Ch
AHHCTÉLIH, UI ch AÂS3H HEAMAETAT npe AMH3ÉS, ea MĂpE 1m
SSH LH MHAOCTHE, LH 3HAHTOpIOA HÔCTPS ea AUEAËNT LH 3iWa
um HGanTk, um „pi TÔT wkesa, um „p "TOT AÔKSA; um 46apre
Ch KSRMHE CR-A CARBELIA, LH CR-A ANRPÉHIH KS rade NEKSPMAT,
LH KS RĂNTRPH HEMRYHRCNTE, KA noe EA ME és d'RKST, lui
WES ckoc Aun „NTSHEpek AA AŞM, IA AHH HE THE A4
ilinun . W KAT cere At MSATR MHAA TA AOAMHE! ui FRHASA,
um KSUETSA TRS, UE-A AH cnpe WAMEHÏH . W Mâpe TÂHMR LUH MHHS-
Ta! aime Bă nr en$ne TOÂTE NSTÉPHAE TÂAE AMHE . LH AdS Aa
CAÂBEH TAAE . AMHSÉS NENTpS MHAA ca dk MSATI, A'RKSH ATPÉ
HOH WAMEHHH, LH CR ADAT'R HÉAWR . AMH3ÉS re A WEP, um

… Glosi : Anse AACKa4H.

Neagoe Vodă: Invățături. 165

WA IPEE RAMAT, um ANTP'AMAHASAUTR MCRERPUNT . um mpe
WA uma as die tonirS an monprkuS paurapauin câae . w
MĂpE CTE TÂMHA AUEAENMIONNN TAAE AMHE, Kaÿé 45 cnpe nu wé-
MEN. BEM AAP CR ARpHM IDE AMH3ÉSA HOcTp$, um AL
CTONTRM AMMNPES HR KS A4E(H)A, SHRĂHA, : erpurâun asn —X
zis TOT IMRMAHTSA, CASH ASH AMN3ÉS E Becealt, „IT păun
„pati asn xs ESreSpime ui KS Beceale, ui KS wSpraunie . ch

mn m auéaa WkS danSr, tp HS Hô, um auéaa cere AMHSÉSA
HÔCTYS, um non HOPÉASA ASH CHHTEM IN WUMAE naut ASu;
Arroaun nonnu nooungte ASH xð nenont A due, An xvounae ASH *
RĂNT'hpH; ARPTSpHCHUH- ea AS vi ARS Adu HSaEAE ASH; ku
CTE SH um MHAOCTHE AOMHSA Li CANTA AMHE3ÉSA —*
WR cere AAA ASu ul; Măpe À gtun KS HÔH, um ESWATATÉ ASH
i aaa . ui Ann HHMUK RS d'RKST, KR CHHTEM, KA ch
ARSARM PE MEA e hs d'RKST, AOMHSA ASMHHAOD Li A Agila
AMH3ÉHAOD.

Pilda cu inorogul.
(Ms. a. fol. 31b—32a. — Ms. d. fol. 36a — 36b.)

Tueyrk cm acamnnmn SHSH wa, de Sk Ac SH unopor un
MS né min Sai cm pañae au en T'aprrkers crpurăpk ui
3B4PATSA rAdeSASH ASH, veaSn POOAGHER um AHSPHKOWAT, ue $S-
VIA Tâpe, Ka HS KSMEÀ Ch-A ASH LUM C'h-A ABHRHME . LH aua
dSynna, Kn 38 -NTp'o rpéans mâpe; um akka Kw 35 JHTPRHCA, EA
aa AROAO SH kondmo, um ch AnSK'h Ac Ch SPKR „pup mesa,
ui CT'RTS KS nuiGapeae npe Mine pâmSpă, mm rămas, KR Ga Și
4 Mur, rapa HUM W TOKR . ap A'kKa Ch SPER EA um KBSTR
AA PRABANHA AdeASH KONĂUI um BAG . Bg. wmapuun, SHSA epă
AABS um AATSA wkrps, um poak Tora kSna avea Kondue +
KDE Epa EA. MIM AT'RTA A pocece KT HSMAN NSLHMEA „pn epa
ka Ch KA3CR) ROC. AIM FAST AH SSHASA auen roönn, um
RSS Su udpne Mâpe um rpôagner, tu SHAE cShaa mu Ann
rSpa ASH ndpn Ac tzöns, um uk RS rSpa cară, UM KS
ANU puii, HÉMAH CR-A „prin. um Aku ap FAST
enpe nâprk 4 KOTpĂ că ca RS nuodpear, uim ER3S. À . Kénere
AE ana, SHAE CR MBHpR AMN MAASA ateaă, 4e 6pa . uim ap
EST „pH ebe um BASS, SHAE DURĂ AUHTP'O pân AMEASH KO-
MÂNIE, KATE W NHKATSPR AE miepe . um Aha 35 ak ns
Miepe, SUTĂ Ac Aum Man aA Sue AMINTE AC AMEAC PRSTRUN
MSATE, m-a „punSmyropăce; Rh AHHadăpa Ac awk rpodnms, cTa

166 1654.

HHOpOrSA, CTA C'h-A A'RN'RHUE; HP „pH SSHASA rpôniH, p'RHAKÀ auin
iuaone rPÉAZHER, KA CR-A „PEPI; 14ÿ KONAMIOA AH Kâpe ch SpKace,
épA NISIHHEA HSMAH KA CR KR; if HMOÂPEAE AM A NSCÉCE ME
Mie PAMSPH, SCKÂTE um NSTOEAE . IH STR AUECTE P'RSTAU,
ui rpeSrhui TOATE, LH ch noonn cnpe awk NSUMMR (AMÏÉPE) ME
nukă AUHTP'adk pAMSp().

T'RAKSA : auacra tace AKHNSAPk ueaop, ue ch „pda KB
„puna uiOnk ASmin aueyrk, ape axSm ui-w ROIO ‘T'RAKSH . HHO-
pârsa cemn'k3"k MOAPT'k, ape rontie cn AXKSHIR npe TOT H'k-
MSA ASH aAam; tap awk rpôamk Mdpe, sacre ASM'k auacTa, Käpe
ACTE MANN AE KSpCEAE MOPILHH; HP RONĂNIOA AMÉAA, kaägene-a poAk
ror xksna AUÉH modotun, Ae KApEAE Ch ANSKĂCE AUEA WAN AE Ch
uunſk, AUEAA ACTE BIANA A dep K'PSA WM, LH CR cKSpT'É 3h
TPEKAHA Ziwa LH H6anT'k, um CR anpônie Ac CHRPIUHT; taf
wkae A. RANETE Ac ACHAAR, CEMMK3R . A. CTAXIH, AHN RĂpe Ch
române TPÉNSA WMSASH; kâpe Ac AE Ba nSpTă unnegă Pas mi
KSm HS CR KĂAc, AH CR Ba phcunii TorMpk TPÉNSAS; ap
donSa aueaa, ue mind Ann cSadpk autaSn mdpne, aueaa ceMmW'k3"R
FPOAZHHUH LU KSMNAMTE MÂLE dac HGASASH, Kape arin, CR
„NOPTI R LU CR AMHCTSACK"R NPE en, UE IOBÉCKS Man E'RPTOC #pS-
MScéuk an une ASMiH auéyrk, Aer ESHATATÉK R-keSASă
ve Ba CR ie; ap au NUT Sp AE Miepe cemn'k3%, ASAUÉLLHAE
ASMIH adeapHA, KS Kkdpe amnurkiţie mm Muia npe npiereniu cai,
LH HS-H AdCR Ch CR MOHHKACK'R AE CIVRCEHÏE Miu MAHTSHPk es-
ꝓaereaog.

Pilda cu sarpele, porumbul si gripsorul.
3 P > P 3 8 P
(Ms. a. fol. 50b—51b. — Ms. à. fol. 57a — 58a.)

[nana KS uiapnéeae.

Dpaunaop um deuunn Min! AM Ch Rh enðio ut AATE MHAE,
Kăpe CHHTS aphTĂTE MAH AHBE LH kiko, K'R-M AASK AMHHTE LE
KSB'RHTSA AOMHSASH HOCTPS nc „Xe „KApE FO'RA A4 evTAÏE un
Zice : Și AHILEAËNUH KA UPRONHH LU AHTPEUH KA NOPSMENNH ;
Acu ACKBATAUH ARSM CR uitau, KSAM HCTE AULEAENMIOMK uapne-
ASH . LUAPNHAE €CTE W KHrAHÏE MAN „peak UIH Mau KSM-
MANTA AEKKT TOATE HPRHHHAE; LUN TÔT AkSna cn p6arm AS
AMH3ES, KA CR RAR RUN A WM, NENTpS K'R WMSA HACTE LU N9-
dp nonodsa AS AMN3ÉS: it and ph ch PÉATR, KA WMSA
CR HS BAR noe ARHCBA . AEUH EA AËKA BÉAE noe WA, Sue CR Ch
ACKÉHIR SHAERÀ, rap Aeka MEPUE WMSA ASR ARHCSA, LUH-A 4XKS8H-

Neagoe Vodă: Invâțături, 167

ME, ao EA Aum aoriepe KdnSA k$ Tor TpÉnSa, um IUM-A ACKÈH-
AC Ac cSmr ARHCSA, Ka AGapn L(H) A'ap msi; depun 3Apann .
ERIE, KR Aeka RA CK'RNÀ SAPĂRRH KANSA LM CRWRTOC, Aeun
ANRKAD AE HD SAPSMHKÀ um SRPRME TOT "rpSnSa, ap LUM-A KA
EHHAMKÀ TOSNSA; lp AÉKA H Ch (Ba) SAPOEN KANSA, Acu TOT
pSnSa ASH Ba pan KS ARHCSA Apor UM CÉ'RD'RMAT .
REA iun ACT AKUTANIE, SM „put AR TOT Th$nsa enpe Suaspk
um CNPE SAPORHPE, HD KANSA M-A HRGÉME LUM-A épée; auum
Aépk um môû fpdunaop, ch ER MAGNUM LM CR Eh depui c$-
haereae in KANSA WMBASH sea ANERRPAT tacre CHÉAETSA . Acu At
op du cédarreae RéacTrpe Apenre, Lu TpÉnSpuae Bop di Apenre;
lp Ac mem niepae cédaerear; Aeuin um TpSnspnae modcTpe 4
AOMT'ER MSHKR HO AOGRHAÏ UM M W AÂTR HS Ch ROp
EMHAEKÀ.

Lu aaa nuaA'R KS NOPSMESA . MUPSMESA sacre W nachpe
Man ES um Man purpkrs, ART TOATE NĂCRPHAE; LU RĂNA,
Mepue Ch cn XPRMkRCKNR, um ANSKR FPRSHUSA KS rSpa, HS w
AMAPHTE, n-a maine „pu rSpa LM CR RS Ruţie, um KAST'R Ch HS
KSM-Ba ch Ch Adce A4 AXHCSA SA6SA um C'h-A NPHHFh . Aeunn
Aeka BEAE KR HS tacere Sara AkeSnpa ASn, aTSnak ea puriire
PPRSHUSA : sarma atârna ina (W năchpe) BEAËUM KSM ch
crpenSémqe ui cm make, Ka Ch HS niae KSA-BA d'RPR EPEME :
Aa un RO dpăunaop um deţin ien! Juueaiuenn NHAAA A6
AA AMECT HOPSMES, LU BR HER LM ER AMUKÉAEUH WKÏH,
um REAEUM K'h BINE SAËSA, AAËK'R MĂcSA MODULÏH . LUH K'BMA Uié-
ACUM AA MACh, AC BR BÉCEAHUM KS AURHEROM LH KS &'ASTÉ pi,
HS Zavenn mopse um KRSEHNTE Ac ASkpSpu Aeumdpre unii hp A6
MENpÂRR, 4H NpMBer BU um BR CATÉUM; KR HS jmun AN ste MAC
Ra gent MÉapT'k:; nenTpS ata Tor AkSna ca ER die ranAs-
PHAE um KSUETEAE Aa AMN3ÉS, um BR AMT'RPHUN KS KSEHHTMAE
ASH AMH3ES, um ah CTPRARSAUM KSM CR CTO'RARSÉMNE um no⸗
PÉMESA AE B'ANATOPIA SAËSASH . KR RSA ACTE SAëSA NOPSMEHAOP,
au me mere um néaw wrkeSa mopuin.

Ilnaam nenTpS crparokamna Kapeae ch Aueaiue rpințrop.

Grrparokâmna aa rpinopSa, sacre w néc'ape Mâpe, um
MAN MEIEDR A'RKBT TOÂTE NĂCRPHAE, ACIN AEKA WAW, um KRHA
Ra en CRoduR NS, ca HS due npe WA Ka AATE nachpi, ch ae
KaoukeR TR A CR ae „paz ke KS TPHÉNSA; un ae Fra „pu ana
uni A6 nas ke KS ki um RS ANTE, Lu KASTR TOT Aa
MA6, um Şiwa Lui HAT mepuerar, mama UE CR KAOUEKS
wawae, um um care NS; tap Acu Bă AEGANNË Win um MH

168 1654.

TR AE ASITR WAW, LU BA UPHEM ANTPAAT'R MAPTÉ, HCTE AAT'R
XHCÂNIE AE-U1 CKANRH'R KS LAPTIEAE, NE KÂPE W KIAMR ACTIHA'R; AEUH
KARHA, BEAE TPE CTPATOKAMHA IMR3HHAS-UI WAWAE LH K'RST'RHA,
AA AĂHCEAE, HA À BEHH (1. RHHE) Un CR ANPONTE AEH A'RCTSA LUH CT
um AUIKNTYR, Ka AGapk LH Ba JHTOAPAE CTPATOKAM(HA)SA WKÏH, Ch
KASTE AHKOTPO-Ed, Hp À Ch cSdae CHIPE AĂNCEAE; LH A£ AXSA en
CR A€ CTOMUE, LM CR AË „AHNSUR um N'AMK HS CKOÂTE CTPATO-
KAMHASA TSH enn, NS Sue avi ACHHAK . aux Aep'b LH PAT al
KAaTSA CAT AH . K'RHA, BREAE pe WM Kh CT KB pr" LH ROPBÉLIE
KETYP'R AMHGÉS LUH HCTE NAHH A€ BSH'KT'RILH, LH NE KSBHHTÉAE
ASH AMN3ES, TOATE A€ AÂC'K IH CT'k "TOT AKOAO, Ka odork af
CTpHRĂ BSH'RT'RUHAE ASH, KA LH ACNHAA WĂWAE CTPATOKAMHAS-
ASH . HEHTPS asta dpânnaop um deuin AMien! K'RHA kennun AA
BHCEPHR Ch B'h PSTAUH,. Ch HS BR Pie ROPBHAE HHWH T'RHASPHAE
nenTPpS coaiu ROMIpH, CAS AE CÉMHAE Kăpe Re Bpk ch ASaux
KSH-RA, LH Ch COKOTHUH CAS Ac ASpSA LU AË APUHHTSA ROCTPS,
LU AE AATE ABSLÏH; 4H HHAH AE SH ASKpS AEUPROT Ch NS EOPEHLM,
LM CR Eh IAZ AE TOÂTE ASKPSDHAE, ue HS cn KAA . LH CR
akẽun Mn ATP RTE KKTYP'ER CT'RIRHSA UEA A£ ese, AOMHSA
HOCT PS nc. Xe. 3iWa ui HoanTk_ UI AH TÉATR — Ka Ch
NOroăpn LUH CR Bie KhAASpA AMH3eNpun ASH AN MHNLMAE HO-
ĂCTpE, AE AA Apa ASu us; NSTÉPHHKR, LH 1_TSTSPOp BHpSn-
Toâpe, LH Ch Ch SMNAE HHHMHAE ROACTPE AE AXSA ChRHT.

Pentru judecată.
(Ms. a. fol. 65b—66b. — Ms. d. fol. 71a — 71 b.)

RsexuT newrps Saca a ASH Iw. M'hroe ROEROA, KaTpe
diio-caS Orondcie, LH K'RTPE AAUH AOMHH, AH E KHII BO
RSA EKÀ.

D'aTSA MES! XSAckaTa Aa 8H ASK ps Ch SHT'R Man KS AR
AARHCSA, AAEK'R AA APENTATE; APENTS AUÉA, Mea ue BA i ARS AEK'R-
TP — en-uin N$E TOT _'SHASA um KSUETSA cnpe a dde
APENTATE.. AHCR Apenrârk . a. askoðon due : SNSA KT H3B'hH-
AÉHE UEAOP H'RITROTSMUH . AATSA KR OCRHAÉLHE pe AE ph. 4H
AOMHSA Kăpe Ra RSA EKÀ NE ApENTĂTE, AVEAA ACTE AOMHS AAEBRpAT
LH SHCSA ASH AMHGÉS . t4p _AOMHSA kaͤge NS Ba SARĂ NpE Agen-
TâTe um npe akkuk ASu AMH3ÉS aut Aa HS HT AOMHS, HHAH Ch
Bă EMA AHADENT'ATOPIO um SHCSA ASH AMH3ES ; dé Ba # Ka
SH RAC HETPEBHHK, PATUT enge niegzaüge, LM NAPT'K um C'RHIEAE

Neagoe Vodă: Invätäturt. 169

ASH RS aa d'RILAPHHAMAOD . nemwrpS ata À'RTSA MIS um non
doduiaop! ăna, kiun pk cn em, ka cn dde SA MAT"_R
„pi AMEAN, „NITRO ER Ch KAAE, Ch Eh pSrâuit AomuSaSn HOCTPS
ue, Xe. cn BR ASMmk3E um ca BR puTaphkens, Ka ch KSMOA-
apei AA6'hPSA um ApenTAT'k . ui Aa pSr'auionnae RéaCTpE
WRAE AË TAN, AHTO'AUET kun Ch BR PSTAU:W AMIRPÂTE
ATOT-UMMTÉPIOA! MEAA Me AM À'HKST MÉDIOA um D'RMAHTSA, um
AM dace npe HO Ann TOATE SHAMPHAE TAAE, Ch UM Sin TM,
KA CR AMIPRPUMM APENTATÉR chpaunawp dp Ac nu hpuuiie,
AAA "THE EDEM „AHIVApATE, AOMHSA HOCTPS, ch He TR PE
RS RDA TA, LU Ch ME Annaunn HHMMMAE, um CR HE eumiizu
WRI ven CS AËTEN RS AHILEAËNAIONE um KS NPHMÉTÉPE, ka Ch
héuem SAEKATR Ap mr, DEHTPS KA HS KSM-BA AL HEAPENT'h-
unat HOACTPE CR HM AMTRAAUH um H3TOHHUH A4 „pudpuzomăra
à TÀ RSAEKATR . COROTHUN LM BEAEM Me ASKPS Mape sacre 2KS-
AcRĂTA . nEMTPS auéA Lun BO, KAHA Beit ea k ch KSAFKAUM
AA Alan, CR agenţii AUNNPESNR HKSAEKATÉPUH NPE ARMIR BOU,
BOEPH, WAMEHH ESHH, HCKSCHILM UM AAC; KA IH BOËPH THHEPHH
AE ARHTR EOH, Ch À TU AMERURTÉQH 6Sne uim nenðeirre
AUH rSpuac ROACTPE . Acu um AA TAMNR CR Zuuenn K'ATPE
MEN ME BA AnunpeSurn MSAEK TOP : BOEPH ASMHEOACTP'R um
dpaumaoÿ! Ac BOM roeum venă Aa ARSAEKATR, ch HS ACKSHAELH
AAEBRpPSA, Mun Ch T'AMÉUH, i Me ensneun AMAÂTRS Ka ch
JMAPENTRM; BR AUACTR KSAEKATR HCTE 4 ASH AMH3ÉS, 4H Tpe-
BSEȚIE um CR RĂAE Ch SARA NIDE TOUH C'HPAUH NPE APENTÂTE . LM
Ch HS tac AcAa HO mannrk kS nuuma wunañer (2 b: 1. wen-
ANTE) LM KS MEADENTATE . LM KRHA BEM Ch Ch SAR AKSAEKAT,
Ch TE ACAËTHHMENM AC MANIE LM AC Aine K'h WMSA ea MăNIWe
um MEA AemeGe, mun WW APENTATE HS Bă dâue chpânSaSn . um
cut crpaugn amină, vk speaker „pu Ban; CR HS un Ch
KAËÏTHNE PĂHASA, RA TpECTIA KAMA W BÂTE BRHTSA: Lu Ch HS
d'aunpunuémn KS RE ger ueaSn BOTAT, HHAH Ph Ch MHAS-
EM KS RS AEKATA noe MEA C'HPAK: UN Ch dim MS AEKAT RE apknrs,
um BOTAUMAOD uim C'HPÉMMAOD . KR AMHSÉS BAS aaéc um Bas
n$cs WAMEHMAOP, KA SH H3ROD Ac AIR MENTOS râu; 4H Ch HS
duun Snopa AIR ASANE, AATOPA AMAPR . IH Aa ZRSAËKATR Ch
MS ER OMAN, KA HS Sata, HÉRMHEAETRHA Raaka CRPÉRSASH,
en-a SAenădun RS neapenrâre, câ$ Adpa Acu à Și pire um
en Ba SAS ui nS ă nsrk cn$ne AECASUINT, 4H CR-A AATPE-
BĂI A6 MSATE won, RME H Ch Ba NOTOAÏ honna, um KS KS-
RHNTE ASaun CH ie : OMSAE, usa die dors, Hum Te

170 1654.

TEME, UH TE "TEZELE LUN TE Aer, LUH-M CNISHE >KAAGÀ TĂ
KS AAER'RPSA, KA C'RAIH NSTEM ASA CÂMA LH HO, LH CR TE
HRSAEKRAM NIPE APENTATE . tâp At BE LUH TPE Aa ZKSAEKATE,
LH ROÉPHA ROUIPIH ROp Nphuene KR AU COELUHT, HENTOS K'& HS
BEL di puueaie MSAEKATA Rpe vnvn C'RPAK, Ch H$ Eh NAE KR
BR Bak OSLLIMHE HA PET RHAS- Eh, CAS ch — MĂNIe M
HHHMA ROACT PR NEHTPS auea ASKPS; ut paTp'auea ke CR npuu-
MHUH Atta KSB'RHTS KS BSKSPTE, LU CR KEMAILH taph NIPE Chpâun,
CR At AMEN APENTÂTE. Ka HS KSM-BA, ASR de AUH dREST
KSAEKATR ph, cn ER NÉE PRS, LH CR P'RAMRHELH RS HHHMA JH-
AOHTR, KR NSTRHA, Ch AHADENTAINH KSAEKÂTA, Ae asunine um
AC MĂHIE, W A'RCÂUH HÉRHAPENTATR . KR MA BHME HCTE CR
uun kS HHHMA „pipa, AEKRT Ch Saun CRPAKSASH CTP'RAM-
B'ATAÂTE . KR 3HUE TPWWPOKSA : HHHMA GAPOBMT'R LU CMEPAT'R
HS W Ba AfSRHMA AMHGÉS.UH Aap AA KSAERRIHAE TAAE Ch
din APEnTS, HEŸRUAPHHK 1 CMEPHT, Ki KS AMUÉCTE TPEH BSH'-
TUR, HAYH W AÂT'R HS TE Ben CMUNTI. NEHTPS n AdpSA ASH
AMH3ÉS TE ga ASmună a KSHOAUIE AAER'RPSA a dice Kâpe 2KS-
AEKÂT'R; Hÿ HEAPENTATR mii ARUPRPHHAÏA un 'TpS4ia „pun Ea
AATSHESA MHNTK, um Ben KARE „pH npindcria paiwT au,
AE Kapk ch He „ps k8 kðuenr KSPAT RðAekRTõpionadsu UEASH
Hed ÂpHHr, AMHSASĂ HOCTPS Ye. Ch HE depre, Ka cn nS-
TEM CTĂ puanuerch n⸗onroiu⸗rsasn RSAELL AA ASH, A4 aoaw
LH NpOCARBHTA ASH BEHMDE, HERHHOBAU, LUH hp merburi JATPS
AASAA ASH.

LV.

1654.
(a. Ms. bibl. centr. No. 28. 1816. fol. 88—107. — db. Ms. Gaster 1817. fol. 93—111.)

Biâua mn pâna chnuin câae napunreasu nocrp5 Nu-
don narpiapx$a IapurpăABaSu ...... CHPHCZ AE kup
Takpina npörsa, aAnkz Man Mapnae cberâropun.

Scăparea Basarabestilor de cursa lui Mihnea.
(Ms. a. fol. 94a—94b. — Ms. 8. fol. 99a —99b. — cf. c. Ms. bibl. centr. No. 20,
sec. XVII, fol. 267—269. — d. Ms. bibl. centr. s.n. sec. XVII [Chronicà copiă
din 1753] fol. 9a—10a.) |
Aéan ASnn moâprk ASH (Pas) soépu NS cn nSTk BOI, npe
“line koo nSne AGmnH8; KR Shin Hub, cn die uecra, tap aauin Bă

Gavriil: Sf. Nifon. 171

yéaa, uit epă avar un rkora ATOS ARHUTH, ASTR KSRRHTSA
ÉRAMMEAÏEN ME zuüue: KRHA Ch RĂ rap KACA AAXHCIOUH, ATSnuk
en Ba STI. LM AU SUUMA 6 ATRPERHAUH, P'RAMKADR KAGHR
acSnpa aSu (2 1. ap) nenrpS n'araTeac A6, K8m 3ncsce fepnuitrSa Hui-
don, um n$ceprn ASmuS ekasnð nk pit npe Muxurk heuoosa A păun
apmâmSa uim KSM ansKh AOMHIA JAÂTR CR AFSEPRKR ASNSA
Ac nica'k wn, um iu acri SpERIAE KA AcrMAA it KA RaACHACKSA,
Hp ApPRSA um a Mkopaek LH PARTII CREM Ae CRIJETĂ, um CABTĂ
ti-i SAepă, um MAMA MW ATRPR enſe pane, uit npunce
npe rönn Boepun en MAPH um AAEUHH, 1H H MSnuii RS MSBATE
MSuun LM KSANANTE, um Ac ASW TOÂT'R ABSUTA; LH Ch KSAKA
KS KSIMRMECÉAE um KS ereae A9p nanurik wrnaoo AWp.

ann Snopa a'kS T'RAÂT nacSpnae um BS3eac, npe aaunn ta$ „MHERAT,
um npe aaunn ias cran3Spar. rap ea CR „pork, uit Kpeyrk
Ka KIEApSA mama Aa ep, uun-ui SMNAS TÉATR BOA că. tap npe SH
WkM, Kape EPA MAN aate Ut MAN TEMRTOPIS Ac AMH3ES, KnpSa-ii
epă mSaeae Ac mômun Banoeu, acra B'acapagépt, ca KS
MSare amnipkac um wiSreae LH RS rpeae KSPRMAHTSPH CR AF
ră, RS Bofpin kaon pă Ac avea hm, KR HSH Ba wmMop'k, Hum
AE RA daue Rpe W MEROE, um Pas um K'HPUM Ac KSPRMANTS LM
At adSpncdnie . tp ca „p TOoÂTE SHacae c'an rpodms, tin KSyeTà
KSM Ba dde cn-a Map3h, Lit M'RMSA A9p Ka ch HS Ch Man no—
mere . - mapa Tanomen; rap pSrasomk chxursasn Hndon n$-a
CAROR, HiuH-A Amcă À A6 dén'n minn Sn Hekd3S, um ToÂTe
MepeanSrSpnae ASH ykae XUKAkRNE, KA HHIIE IRRAAKENH Ch CTOHKA .

ap EA SHMHA, „Amar Ac TOATE D'RWTRUMAE pun cânt, KIEMR
ne Gronkan ch'kTrHnkSsA C'HS MEA Man Mdpe, tm ATP uSman KS
AXHESA A 9 numa ASMHkCKR, um CKOACE npe NHEHHAP abâpn .

ap KS RÔA ASH AMNGES pramdch Sn ROMA, Kâpe pă unit EA Ann
auen WkM, um cnpe Kape ui; char Ch-A NIApIR; LH AKA
BASS noe HEAPÉNTSA AOMHS, Ka ATOS A mugur, EA ch sanas
A hot Ut AC FPOÂTR, UN HEABĂHA, SHAE Îsi, ATP ATP
sSre cr AË Ch ACKSHCR. KR AA TOKM AMNSES . ui KSM
ATOS A DNENUS ASMHSA KS Gronkan, „puenSpa a ca CATSN,
KSAN LUN A ME kun ROp due CR MAp Npe AUEA Mk, KSYETRHA
KE HS acre MAME | MENU CRM ASR; AEINH AËKA WERp-
um chaTsa, TEAMA NP nnenukp, um Siice, CR ae AR Bun ca sk,
AE SHAE Ba di man Su; um Acea ASP en AÉMHSA um
Gronau Ann numa B'kceAïñ, P'RHAUNA KR HAS aSsuT nnaunrk
charsa A6p uta purkakn ACIN ASE ARHINTH EU LH KOMMHASA
Sdomu, um nS enSem HHARHSH HHMHKA, JE KASTA 'Tpkea tm

172 1651.

CASXKEA CĂ, MAH aan BPEME LH NOpaek (| L mpu-) At en$ce
nnpiinunacp uim WkmSaSn ch8 ucaSn mau MĂpE, TOÂTE ASKpS-
PHAE um dur aeuSrSpiiae K'RAK'RTOPIOASH AE KSPRMAHT A6MHS .
AEXÏH EH AEKA aS3pa AIA, um KSHOCKÉD'R K'h CRHTS ANER'RPÂT'E
KSRHHTEAE ASH, EH Ch AASHAD'R AE Ch ch TSAP'R LH ASWAP'R
ABSUÏE LH WAMEHU KT NSTSPR, AU TPEKSPR ASHRDK AE AUEA
NĂPTE LH CERNA TOLH At KSpca Muxnien EOAR, K'RAK'RTOPIOASH
AE KSP'RMAHTS:; K'h EpĂ AMHGES KÈ AAHUIHH, um PST'RUAIOHHAE
chxuTSASH Hußpoöon narpiapxSa, um NS nsTk mm cn CR
norpugrkern A9p Ka mii ASH Monen Măpeae npowpor.

Mânăstirea de Argeș.

(Ms. a. fol. 100a — 100b. — Ms. d. fol. 104a—104b. — Ms. c. fol. 290— 292. —
Ms. d. fol. 22a—22b.)

Un cnăpen (Nkroe BSAK) MUTponoaia Ann flpyean Aux
TEMEAÏA eh, um 3HAU a) AOKSA EH AAT'K CÉRHTR BHCEPHK'R, TÔT AE
NIATph YIONAT'E, LU HETESATR, um CHIÂTR KS apă . LH
A8 NPHHCS TOÂTE NIÉTOHAE npe AUHARSHTPS AHH AWC, Sha K$
AATA | cKÔdRE AE diep KS mâpe Mepeu$rs, um as B'hpcaT
NASMES, Ac ARS TROT; IH 48 dRKST NpHH MHXKAOKSA
THH3HH BHCÉPHAHH : Bi : CT'RANH HAAUH, TOT Ah ATP AONAHUH,
ui -NEBPTHUĂ, doapTe dpSmouun IH MHHSHANH, kde Mkunð⸗
iekð: Bi : anoeroan; LUH canrrsa warap A keSnpa noker oasasn,
kh d'aKs SH aSKpS MHHSHAT, K8 TSPAHLIOAPE B'RPCÂTE; tap
depecrpuae sHcéphuHH, LH an WATdpoash uwkac ne Akcănpă um
AAE THH3HH, TÔT CKOBUTE LH P'hR3BRTÈTE NpHH HATPR, RS Mape
MELHEUST A€ S'RKS . LUH A4 MHÆKAOK W WKOAÏ K8 SH kyrið AR NTATP'R
AHTAETUT A TpEH BALE, ui YONAHT K8 4A0pH un NOAEHT . EHCE-
PHKA RS WATAapIcA Annnpeðira K$ THHAA, AKHISHHA, cpănTa LH
HEA'RCITROUHT'R THÔHLR . Hp npe CSNT eTpamună vw Mañ Ah
OC, ynoenboda A TOÂT'R BHCEDHRA SIRUL: Ka W EPA TÔT Ah
MapmMS pn ĂAB%, VONANTI K$ da6ph, um doapre CKOBHT'R LH C'h-
NĂTn dpsm6c . HP ARONEPEMĂNTSA, TÔT Ah TASMES AMÉCTEKAT
k8 KOCHTOP . LUH KPSBUEAE npe r&pae, TOT noaenTe K8 A5p. uit 'TSp-
AEAE TÔT uonatire KS #AÔpH, um SHHAE d'hKSTE CSAÂTE . IA „ppt
KÉPIoA BOAT EAÔ D P'RKSTE mor cer'kae AR DATP'R VONANTR ES
MELEUST, un noaturre KS a8p. unu fake SH OA AAA AEHAHHTK
BHCEPHAHH noe A: CT'RANH AE MAPMSÉD'E, MECT OL, doapre MH-
HSHATR BOATÉT'R LH 3STPREATER LH JERAUT LH AUÉAA K$

pe et

Hrisov de întărire. 173

NASMES . um pas _CKAPA EHCEPHAHH "TOT Ah NIĂTpR CKHOEMTE
kð haoon, um RS: aa: Tpkure, ACEMNRHA : Ri: CEMMHUÏM aac ASH
lcpana . um napaoch TOdT'R BHCEPHRA, THHAA 1 WATAPIOA AHH-
MPS um AUÉA MEPATMUEA, kö MAPMSPR AARE, LU W ISA ORE
npe Ann ARSHTPS um npe Ann adäp' oapre dpsméc . um ToÂTe
CKORHTÉPHAE nier map Ann addph 46 Ra KS Aa35p AARĂCT PS,
sp daépnae AE Noa’ KS ASD.UIM ata BOM HT crime, KS AA
R'ApAT, K'h HS HICTE ALIA MĂpE LH COROPHHKR KA Gibsa, kâpeaë
dur Gonomon, num să chxnTé Godia, ape w dusă mapeae
ARpAaT —* ap K$ — sacre Man npe AkeSnpa
ASEAOpa.

1657.
(Collect. Acad. Rom.)

Hrisov de intärire.
(Jasi 7165.)

+ Domn nwnauko pSeSa Rea AO7 . H mechan BOSA BEA A BOPHHK
Aoamkn zeman .n Raaïe FXETMAH H HRPKRAAE CSAARCKH . H AAEHAKA
BEA ABOPHHK BHIIHM'RM SEMAHM.HM HALE LNENTEAHA BEA NOCTEAHHK.
H TAHPOpIE PSCSA REA CHIRTAP . H HEKSAAIO MOTHAAA REA YALDHHK .
H COAOMOH B'RPARA'RHS REA RHCTHIAPHUR. H AAPHE K'RPAG'RH BEA
KOMHE.H XPHCOCRSA REA MEAEAHHIAD . H MHPOH voroafkk nea KAS4AD .
M KOCTE MOORE BEA caSuap. H FPSMAFR BEA APMAUL . H ANTHWYTE
ară. HEkSAAO ESYSUI TPETH orhen BACHAÏE IOAAAN KHTHH-
MAp. H ASMHTPAUKO POLUIKAT . M CTPOECKSA . H PSYMNR AESPHHK
FXAOEHHH . H HHHH goakpu n Hu BOBPCKH . WT Amoprawk «ro
MACTh : CRpIEM um ANRDTSPHCHM KS ACTA CKPHCOAPE 4 HOACTPE .
ES as REHHT „punaunrk M'RDIEN CAAE AOMHS HOCTpS . n HAMHTA
HOACTP'R AMHSASH NEAHH BHCTHIAPHHRSA UM TAMPOPALUKO repman
AC HAHUPRIIM . LM CHAN Ace LMAEUES, um KS aaun paun
À A0p. un as IAPRT Ac dans, ne duuopin MSpueinaop . nerros
CAT, DEHTPS MHXAAUH „MEN A UMHSTSA JEPNRSLMAOP, AH WKOASA
T'APTSASH . SHKRHA AMHASH neann EMCTHAPHHKSA un KS dpauin
CRM, ME CKDIEM Man CSC: KSM AVEA CAT MHYXAANIOA AE WCTE AOP
APANTAR MOUMTE, KSAUPRD'RTSPA MOUSASH A9p, ASH raBpua Mouo-

174 4667.

UEA, Ataa HAA BAMELISA; tâph HAEH BAMENSASH AS OCT Aape
AEAă B'ATY'RHSA IHEŸAN ROAD; LUH-A unn MSpueipin KS Nmnpecăpra-
Sp. Ph MSPHEHIH TOAT'R 48 AAT CAMR Auanrrik A'RPIEH eaat
ASMHS HOCTpS, LUH HHAHHTA HOacTph, KSM EH auen CAT MHXAA-
HA, „PA LUH KR AE HCTE CRHMERTSph KS EŸAN BOA TOMLLA
KS CATSA A9p KS COAKA, KAPEAE a'aðs AAT IPEAN BOA M'RH'KCTHPEH
CAAE COAK'RH; LH AH-HS AAT AWp TEHTPS CAT NEHTPS COAKA, CATSA
MHXAAUIA ME ckpiem Man CSC, SHHA CAT AOMMECKS AE WKOASA
YEPH'RSLLHAOD . LUH HHM'RPSH NAS docr AAT, ue 48 4oCT TOT mpe
CAMA AOMHECKR RH ANTP'ATK Bpkme . Aeun MSpueapin 48
APRTAT LH SPHK AE AA LIEŸAH BOA, LH ’HT'RPHTSPH AE NpE AA
AAUH AOMHH, Was OCT Man npe Spam, CKPÏHHA, KSM 48 d'RKST
CKHMES KS MSPUELITH NPEKSM SHAEM Man C$C. — AEUH M'mhpild
CA AOMHS HOCTPS, S'RKSTS-AMS A’RUE NE APENTATE, LUH hph AE
r'pAB'R . LU AS d'RKST JHHCTHTA KAPTA M'RPIEH CAAE AA ASMHTPAUKO
AP'RTSL'RCKSA IM'RPK'RAABSA At CSUAB’h, LH A4 KA AE WAMEHH ESHH,
CASUH AOMMHELHIH LH BOHPH AE up", Meletauuin AENTPEUSPSA aucaSia
CAT MHYAAUIOA, Ch KASTE auen WAMEHH BSHH KS CSSAËTEAE Ap,
KSM WP LH KS APENTSA, Ac P'RHASA AUEASH CAT MHYAAURA, a KSH
að docT; LH KSM AS AnSKAT EH AHH MOLUHH AOŸ LUH AHH M'RPHH-
WiH AOP; IHHST-A8 avuta CAT MOLLUHH CAS I'RPHHUÏH ASH NEAHH
BUCTHEAPHHKSA um a SPALHAOP cu, ue ekons Mau cSc? um 40cT-a8
AUEA CAT AAT AEAA IEAN BOA, HAEH BAMW'RLUSASH? LH Aena
HAA BAMRUISA &#OCTS-A'48 KSMIPRPAT TABPHA MOUOIEA MOLISA
AOP? NPEKSM „pH AE KUN WP IH. um CR ah AFAA N'RHIUTH, AFAA
TOUH M'RPTSPIE K$ HCK'RAHTSDHAE LH KS neuemmac A9p, ch A'k
LJIHPE AURPIEH CAAE AOMHS HOCTPS . AEUH AARĂ 48 MRpCS UHHCTHT'R
KAPTA AMRPIEH CAAE AOMHS HOCTPS AKOAO, EH CAS CTP'RHCS, AUEH
WAMEHH BSHH TOUH, LH as COKOTHT LUH 48 S'RKST ANRPTSPIE AEAA
N'RHUÏH, KS 2KSD'RAM'RHT Mape, K8M EH AHH MOLÏH AOP LH AHH
IM'RPHHUÏH AOP 48 ANSKAT AUEA CAT MHYAAURA, TOT CAT AE WKOA
um NPE CAMA AOMMHIACK'R, IMRKM'R UE MAS AAT IIEAn BON'R MSPUE-
LHHAOP, HEHTPS CATSA A9p NEHTPS COAKA . HP EH HS mins, HHME
AS ASSHT cn die LHNST MOUÏH CAS M'RPHHUÏH RHCTHAPHHKSASH
NEAHH um a ÆPAUHAOP CH, ue ckpuS man c$c.— Acu awk
MRhpTĂpie AEAA AUYEH WAMEHH BSHU, AMhpHid-ca AOMHS HOCTPS as
KPESST-O, LH HOH TOLLH . LH ta$ PREST M'hpHid-ca AOMHS HOCTPS
AHPEC AE hp LH AE AHAPENTAPE, A4 MBHSAE MSPUEIHAOP . MEH-
ros awka um nou, ASTR KSM IHM, FR APENT A M'RPTSPHCH HS-H
IMKKAT, d'RKST-AM LH AEAA HOH A4ACT'R AM'RPTSPIE Aa ANRHBAE
MSPUELIHAOP, KA ch AE die aoo AE KPEAHHUR -NHApEn'T ape, neu

Gromovnie, 175

TPS auacTa Map Ch HÈ-H Man PACE „pu R'kan . — newrps
KDEAHHILA "TOUH AM HCK'RANT : um es KOHT RU SPHKAPIOA AM CKPHE .
cn CCR) mie. 4]
8 tac. AT, păr.
meta de...

LVII.

(Ms. Cipariu. Organul luminărei No. XXV, p. 130. — ef, Prineipia p. 114. No. Ss. b.)

Ipomoenn.

Ac cm Ba NTHMNAA | MHCAA BEPBEUHAOp . AMECTO CEMHO .
du-ma Moapre 4 WH Mapi um N'RHHE LM MHAPh MOAT'R Ra XH.
um ßennoonn MHAH MOPH-ROP MOAUH . LUE ATHPRTACH-EON AHM-
BMAE. LH MOAPTE ÎI-BA A6 CABHE. AROAO CONTO cEMHo cnowk . me
OVH kan Mape P'RAHKA-Ch-EA . LH anon Mape doamere du-Ra . cnone
PS. EP AE Ch BA KOTPEMOPA M'RMAHTSA A AHCAA WHAWD . MSATR
doamerk Ch ApAT'R. LM MOAPTE Ae CABHE . um WE AOMHO Ch Ea
CROAA AT'RH, AMÉAA BA NEpH ATH, PCR KO EHKAHHIE. enone PES.

ef. 1799. 1816.

LVIII.

ca. 1660—1680,

(Ms. Cipariu: Organul luminărei No. XXV, p. 131—132. — cf, Princip. p. 114,
No. Rr. g.)

Geografia Ardealului.

Ace mapa apA'kASASH im Ac uunSTrSa EH, KRTE CANT. TOT
NE camă . „puenSr.

SlpakaSa n8 acre apă doapre mape . um uSman 9 napre
ve cm ie CaarSpu Ac unnser, kapk acre Atenpe napra uhpieu
OVHPSPEM, auacra sacre npe uunS'rSpe ATSPUHT AR.

“rau UHHST . XSHHA, BAHAA . YHHHAOAPA, uerare kagrk cas
SMAHT AE MHKSA BOA, SEIOPSA ASH HKHKMONT KPAIS, KADEAE 48
Boer H'ackST Aun Mopeima ară AE PSARH. Acu AUÉCT MHK .

176 c. 1660—1680.

“e 148 3Hc XSHIAA HR BONR EA AS SUAUT XSHHARAP . LH 48
H'RCKST AUHTP'RHC MATIA KPAIS - LH AT D'AMECT ILHHST HACTE AEBĂ
UETĂTE LH Wpaus, Kap'k sacre cc TP SH Aka. prp'auacTa 48 &ocr
LH A TOPTIIO AEMSAT E EOHEO3H.

SIA AOHAE UHHST . PIOAA &ieRap . Lui-a8 nSc NSMEAE PIOAA MéH-
TPS HSMEAE OVHSH K'RIHTAH OVHTSPECK . kăpiu 48 docr 3 Kanï-
TAHH, K'RHA 48 BEHHT OVHTSPIH AEAA CKHTIA . LH AS BEHHT AH4H
ATPS apa’kA . auacTa rioaa &lépRap, aaßa IOAÏE. MAHHAHTE Epà
MĂpE AOK LH BOTAT LH ega Aok AEË ENHCKONÏE . LH MSATE Bec’k-
peuu KS MSALH NPESILH LH EPA BOTAUH, LH MSATE ONEKAÏH 10H
CRÉAE. AKOAO ACTE W BECK PER LH OVH TSpH JHAAT KApeae A’a8
3HAHT WHKSA (Ms. iansa) BWAR, 4E-H 3HK XSH'KAÏ WHO, TOT AE
NTET OH AOTNAUTE KS MĂpE KEATSAAR, LH AARSHTPS W 48 dp'RMCELAT
KS HKOAHE AE ASp LH AE APUHHT, LH MSATE CKSMINE WAEKAÏH AE
aer$prie, LUH KSM CR KAAE RELIMENTE A£ CEHHUÏE, KS aSp LH KS
nier pi CKSMIIE LH MRprhpiTapro . HP K'RHA 48 docT KSpcSA añaop
Aëns, awkerk moare Ca amcar, uim CAS anSKAT AATEAE.

frpea gapmerie . ue ce cnSHe MUNSTSA TSPAEH, kagene-n HS-
MEAE noe WpauiSA 'TSpAEH . AKWAO CANT WKHE SOPTE aA’kce . Anpoane
AË AHHCE KSD'R A OC W dn doapre BpSmoact, kapk ch K'kMR
APENTIAU, LNÏ-H 3HK ANR NOAIHTĂ . AKWAO ARHIR TSPAA CSC 4
KOACTR 48 #OCT own Wpalu doapre dpSmoc aa PÉMAHHAOP, npe
HSME CAS KEMAT : CEAHNSM . LH AKSM Ch KOHOAUITE NOAPTA HET AR-
LÏEH . AecSnpa nopuen ese as docr w CTAT'R KPSHTR, | Bun
CKPHC.LUH A OVHMIOA Atcnpe an, að _docr doapre W YETATE
SpSMOACR . IH AHH UÉTATE as peer R IRPT'RCKAE WE Ch UK
M'RASPH AE niarpă npe Kaaë (|. noASpn Ac niarpă etc.) aurks docT
MEPTĂNHA, abapă Ann UÉTATE : OVHSA Mepige CHE KAËXK, LH Akai
AUKDUE oc IMRH'R AA ak, à Man S MÏAE AE AOK; AVAS &ocT
AE AAT K'& 48 NSTST „Baa a kape ANKTSPRK . — MEpUĂ
(Ms. meyă) AEIHHAE npecre apiaui*) mah TPS verare NSCTIE .
At akO4k rap avkpye adapă npecre ană mSpnuuiSaSu . tu Aku
TOT M'bpue A CSC NE arh, MWh A4 WilépX'kAH MSPARUI, Mau 1
MÏAE Ac A0k.awkera TOATE PSANRHIH ARS IMRYTRCHT RS Mape
„BEATBAAR . „ph MBAT'R UETĂUH Npe MSATE AOKSpE Ch PRCECK
N APARA . AARE BERATPAA, AH AXRHI'R CAC-LHÉBEI,

fla narpSae LHHST, aa KoaoiuSaSn (sic!) npe aurka un kas-
ASA CR K'RAR METATE. UE WIN AKOAKR CANT HHIJIE WEHE At căpe
doapre aakce . im ATP AMECT ILHHST, HSMAH KA B MÏAE AE AÔk;

*) Glosă: ânm noaeñiTa.

ac ARESTA pe

Geografia Ardealului. 177

sacre w uerare oapre aakces, 46 Ch ie KASÆKSA . IH Ma-
mure Ca$ KÉMAT neaurkine kaaov3enaSpr . prp'avkere 4eraTe cas
H'RCRÔT MĂTIALU koalo, j METATA WR BARE, pTp'o Ken mMâpe
ERE, Kap'k mere AA NOoapTa Atenſoe AMÏA3R 3H, TOKMA „pHA.pHa-
unTren (sic!) tace.

SIA munc MHHST, de CR KRAMER AOROKÂH . auacTra tacere
METAT'k AAKSASH . LM ACTE um AKOAOS W WKWR A CAPE SOAPTE
RÉCTHTR, ANPOANE At COMEUI . LM Ae AKWAO A MÏAR AË AOK WCTE
OVH BAARANIiOUI, Kdpe 48 docr oapre Tape “N APARA. Ataa Kaama-
MIO, OVHBAD, ME Ch KRAUR CÉKEADRIN, AC KBTPR D'RCRPHT
WCTE METATE Ac CRASH . ARR AkKA AR CRHT WKHE SpSMOAcE.

fla urkceae uunSr en K'RAM'R KaAoTaH.awkeTa à A Map-
UHHE AE Apa UM Ac AATE M'RPUH aae Whpin, KSM „TH A4
AA A, Ban (enSHe) . Rh enot Mia3h HOANTE um enpe ANSC, cir avwkere
UuNSTSpe jp apaka Ascnpe mapa ovur8phkekh; mape tp, Arenpe
D'RCHDHT um Atenoe AMÏAZ'R 3, AECNpE MOAAORA um ACIDE LADA
PSM kCK'R . Man MSAT HRPOA A'RKSECK -NTp aukera. LAP'R.

Mran tacere enpe MOAASRA W METATE 46 CR KÉAAUR RÏCTPMILA .
um auacTa W aſs Aa His Aacaô Kpalo*), desopSa ASH aagipr
kpaio, ASH Shia, 1AHOU rSBEpHaTSA . WHKSA EWA'R, KAPEAE 48 docr
PSBEpHAT noe uapa ovurSp'kern „WM 6A 48 Boer Tara ASH Ma-
TIAUS koaio IH MSATR H3ERHAR d'auk RS wma AMPOTHEA
TSPAHAOP . LH KS aukere aurekin MSATE care un HETHRUH as
AmhpSur EHTAKHAOD ASH. ASna awka 48 KSMITRPAT Ann pSaa
CACIAOP Ann ApA'kA unnSTSa, RS W CAR Ac Banu.

Mro aurkerx napre um ATP'AMECT MHST, ACTE W ETATE
dpSmoach TOKMA ABHTR MSNTE, ue Ch Ka (?) . npe KSpeSa anen
BICTPAUR AMH CSC AE UETATE a MÏAE At AÔK, CTE BAĂ POAHI
wk R'kRKE, OVHAE 48 ASKPAT Man Ac MSAT K'RTE : M : AE Meljiepu;
Kapin 48 gocr aa aukat mu, ASKpă RS mape XACHA, AKMÈ 458 A5-
Kp'k3ă, e HS RS ara CÉAUR Ac Wamenn um HS aurk Yacw.

) A Snm awkera, c'akSH. as Boer wamenn caGBozI um irrkau
tun. min anpôane Ac tă ue as (Ben Cip.) Acad ckHTTA . uim aut-
urk as docr Man E'BTPRHH um CAGBOŞH, HAS AAT HHMRPSH
num ***) man 48 CASH . 149 A CAS T'RANIAAT Ac as BEHMT HH-
CKAPH BPRKMAUH acSnpa whpien, en ATSHAH CAS CKSAAT ASTR
NOPSHKA KPAROASH, „PHANNTA EDRARMAUHAOD C'RH . LH KAHA CAS
KOPSHAT KPAIOA, Hp EM AS AAT AC WM KATE OVH BOS rpac. um
WAMENH A6 WACTE 48 OCT. LM MRACANTSA C'HKSHAOD tacere Asp

*) Glose: rinap Haaancaan kpa. ) An cakSn. %%%) mun Ame.
GASTER, Chrestomatie română. IL. 12

178 1661.

WAT. AHHTO'RHINTH cc A APA'KA Ban BSHH, um Ac TPÉG'R AE
WACTÉ, IUH KAH AE XAMSDPE, IH BOH MSAUH LH rpauiu.

+ *) Hp Ac cacu um Ac 3HAHpk aoo. KSAM 48 STAHT JET RLHAE 4
uaga ap Akasasn, KSM Ch KAAE Ch CE ie: CIBIN, Kapk tacTe
MĂpE AÉTÂTE A TPS AWRETR MAp . LH CACINEREIN . Baas35M
eSpr (sic!) ue cn ue RASSA . un Bierpuua. meneu (sic!) mé-
AÏEUI . CETVUIRAD, CHPVILIANP . köpona, BEpauiog . cacBâpoul, WP'RUITA .
avkeTe AETARLH Un Wpaiué (1m care şters în Ms.) ARS ANMENST
ATRH a AE 3iAH, UT AATÉ MSATE. tap NENTPS MSATE WT um
P'R3EOAË, HSMAH Walt LH CĂTE Ch LHH, KĂpEAE CANT AUTRPUHTE
NIPE CKASHE KA Ch Ch LITE AE UHHE ACKSAT'R.

Ran €. At app ka. RAT as &ocT Ac Mape LH KT (48) Boer
AE bepiunrr.

flparkaSa n$ cn R'k(AE Cip.) Mape . Kh HSMAH AE OVHAEH 1 3HK,
Bata XSHS0A, MAH A4 EPAH „| CSC AE BPAUIOR, AREIA C'RHT M AE
MÏAE AE aok AE ASH. Hÿ AE AApT KA R.ui ACTE AÔK AEASPOC, TEHT PS
auk A ACTE LUH M'RA'RHT pOAHHE . LH KS Noame ASAUH . LH AMPEKSD
ACTE KA W KOPSHR SPSMOACR . LH NPHHTPE awkere A'KASPE MSATE,
CHHT câre Akee LH SpSMOACE . LH WAMEHH ASKP'RTOPH K$ NASrSA
LUH KS cana. LH AÏ CR 'RT'RIHE FORS LH C'RKAŸE IH ANRAGË . KSM
Akp Și TOT naue, ape nSTA à KSAMRTATE TOT NOAEHIH **) . K'RAH
K'h AHH A'KASPE LH AHH R'RAYKAE CAR H'RCÏNISA LUH-A CNAA, LH Ch
awkuye a8p doaprre CKSMIN LUH KSH. OVHÏH ASKpR A4 APUHHT Biv. 4Sp.
APUHHT . APAME . HASME . XEp. WILEA LH pe AAOKSD'K CANT woatut
AE B'RH . NPE(KSM . . ..).

LIX.

1661.
(Ms. bibl. Prag. comunicat de d. Gr. G. Tocilescu. 80 mic.)

Rafail din Dragomirna: Paraclis

(slavono-român).

Ilogécre aa cenrea(e) né,

Propovedania de > pasii a lui Zlatoust. (15 foi.)

Jéaa ue-ă AUTOS CEHU M'RPRHTEA(E) HOCTpS, MA MĂ-
pea(€) RAAk, Was SWCTR NATpitapăSA „| METATE AOVH ROCTAN-

*) Glosă: ne cacu. **) RS asp.

Rafail: Paraclis. 179

run AUTRPAT, M6 Ch RAR „upurpăASa, IM'RPHHTÉA(E) IW, KO
POCTOVA Ac 4Sph . pen HS HS WCT POcTSA CEHUÏM CAA(E) A6
AoVp,, ME 145 dwcer KSRHHTEA(E) MAH CKOYMINE, ART ASDOVA .
sacekue N'RPUHTE.

Eseuri Ac ARERURTSP(R) Aa CRHTEA(€) ntm.

Forge A6 He RAM npe mi pan, HWANR 4e sacre
KS PÉCTSA Ac dop, wprân cSdaereeă, PRHAOHR A MSATE Ri
NSPH, At NOKRHHUR BOPOBHTOAPE; AEIRMAE CEHTOVA pOCTOVA LH
HE roiaijue HOAR AERURTOYP(R) MAÂH CKOYMITR, AEKRT AOVPSA ;
LP HE AMRHITRE KOY AHMEA KA „pi HAE CTHOŸHE, LI ME CAOBOAAL
noa. K'RHTAP(E) MA CROYAUITR Lu Mañ SpSMOdCR, AEKRT Mhp-
D'ÉPUTAPIOA LI KA W P'RHAOYN BOPOBÎITOAPE, 4 AMROYPH, 4
KAKSP(M) mi enorne Hoap BSKSpie Ac npumnnâph . MEHTPS i do
CTpP'RAOVUNT HOAp ACTRSII COAPEA(E) MEA AMPENTR, 1€. Xe unm
CAO APRTAT HOA.p a€TRSI NPHARRĂPA, NANE Ac MHPÉGMA TSTS-
pwp dabpnawp veawp eSbaeren . KR ROVAMS Ch AOMHMBASR
Ac ASAMiNA codpeaovii, LM A9VHa LUH CTÉAEA(E); AUIA un TÉATR
ASMA Ch CR ANRHIRE AF „PENE AOÛH Ye. KR TOÂTE K'RTE-C
MED LU PE M'RABHTR CAO AOVMHHAT . LU CR ARHTRE, At RS-
KSpita Kkleotũ aoû Ye „ROVA FORME um NpopOROVA ABAR .
K'h RA BÉHH CRHIÏA CA, AË BA AOVANINA MĂAE ATOŸHERATE LU Ra
APhTA MAA(E) ACKOVHCE . KR LU KO MOY-H NPHMREAPA AHETR-
TSPR TSTSpWp dawpnawp LU A EPEHAWp, aan (!) cere ui
AMĂCTA CRT SĂ AF ACTRS . Ch HCTE MEME Kpâapiuu BOVH um
IOBVITOP pe AMHSROY, KA CR Ch JASYAMACKR ACTÉSH, ATP'4-
MÂCTR SH OVH At TO'RTOYPE, ME tacTe nerp'kuepe; AuWTp'auacr"s
CRT Si AC ACTRSH, Ch RECENkRINE TOÂTR AOAR. Ch Hepiine
ACTE Ann UPRPEM KOY H'RDAR BOVH, KA Ch ATPE BOVROVPRHAS-CR
ATPS BoiSpie AWMHS-CHOY, AMHSRSAOH HOCTPS . ana aa'kye
CRAHTOVA AUÉCTR KOYB'RNTR UM SHM(E) a: Ch HEINE AMH-
TOOŸ INEPEM KOŸ M'RDAR BOW. LU TWIL HE KEMRAM BOTESAUH,
EBU KPAAEM 4 Xe. ni-ñ C'RHTEM TU, LRD'REM : HÉAA UE HO KA
A Ko pat roy, Hoÿ- Ba di SKSpie „paiepe aoÿñ Xe . alta
D'RCHOVHAE CR'RHTOVA KSEAHTOVA A TPE RInSpu, KR CANTO "Tpeii
MĂTE AE NOCHHAH : ATH Mace MĂTA, ROVM apu Și OVH dup aa
TATR-CROV, AFI Ch HEBOIȚIE LM AOVKD'kASH (|. -S'8R) nov TÉATR HHb-
MA IN KOY TOÂTR BOĂ AOVH, DEMTPOŸ Rh M, KR TOÂT_R aRSuia
T'ATRHECHOV ACTE A AOVH; AUECTĂ ACTE AUEA WM ME CAOŸHKAUIE
AOÛH AOVMHES RON Ann "Tiinep'kue man aa FÉTPRNRUE hp A6

1 DE

180 1661.

rpeurka(R), I ATPOY TOT aci A'RASHT AOÛ AMHSROV: nen
rp'aka Ch KRAR A AWK Ac euwp . ap à AO AÂTR HCTE A
AWK AE H'RHMHT, K'K N'ÉHMHTOYA CR HÉROHIJIÉ AE cash Aa
CT'AIRHS-C'ROŸ KO TOÂTAR HHEM(R); K'RA KR AI, K'k BA AOVĂ
NAAT(R) . Hp à TPEÀ AÂT'R HCTE A AWK AE UPEE ; KE LIEpEOVA
EA CR MÉROIALIE, KRA Ch rkme AË CT'RIRHOV-CRÈ K'k-A BA RATE .
AA LH HÔH YEÀ CRHTEM IMRK'ATOU, Ch HE HÉBOHM KS pSra
K'RTY'R AMHSRÈ, CR HE HYPTE I'RKAÂTEA( (e HOACTPE. K'h UEAA ME CAS
HEBOHT AE e'as NOCTHT ca Ch À ACT'RSH M'RHHT . KR AMNSAS
APS (€) npe wm_KS urkce AdpSpu : ATK, KS KSHOALIEP(E), ch
KSHOALLIEM ges AMHS'RÈ . AASĂ, ch HE A'RHTSHM AE AllaROASA.
ATPEÀ, KS Ep'TĂpE AE IM'RKATE. ANATPÀ, KS KSP'RU TEA TpÉnSaovñ ui a a(!)
eSdaerSaovii . AUHHAÀ, KÈ pnocðnaoe kð8 Me AAC(A), KS OUHHA
AUTRP'RUTEA AÉPIOAOVH . HP HÉLIHME CAO HEROHT AE e'as nocTaT
AHH SACOVA AHHT'RIS, EA Ka (21. BA) Ch À ACTRSHĂ NAAT(h) Apkrrre
dp AE c'aë -NTPR SHIT, HEINE ITRH A4 AA TPEHA(E) AAC, BHNE Ch
MSALURMACK'R AOÛH AMSROV LH Ch NP'R3HSEACK ER . tap UAME 497
COCHT ASITk 44 uiac(e)Ae 4AC, HEMHK Ch HS CR AAOIMCK'E, KR
Hoÿ-H Ra i ATP NELÉPTS . tap HELIMN(E) AE Cao 3'RE'RBHT LUĂ
MRH A4 AA no. Mae uac, ch RÏE LM Ch Ch angönie, HEMIK ch HS
Ch T'RAMA . 149 ARS BÉHHT HEIMHE IUH/H AA ovHenprn S'KAEA(E) 44,
HEMHEK Ch NS cn cnăe, neW'Tp$ Ku as NECTUHT, At eas —
KR_dMECTĂ KOVERHTS MO'RIAIJIE AE noopoun, Ac MUCH LM AE Taïe
NPOPK'R LU AE EHWYX . LUF Hp P'RCNISHAE Acu A4(!) : AHN 4ACOVA AHH-
TRIO HICTE AUEA WM, UE „NENE AHN THHEDRUE IMRHR Ad B'KTP'R-
urkue a dau(e) crime; Wap f Mupénie, wapi 4 K'RAOYT'RPIE, A6
KOKWH AE Ch Ra &epù AE IMÂKATE, TPS roar x Bitaua AoÛH .
Hÿ AÉAA AHH H-4A TPEHA(E) “ac, HCTE ANA WM MÉH AE. El. a Lui
BA AMIAN(E) a dau(€) HE. tap dea AHH H-a4 . 5. ac, HCTE AUEA
WM “ie Nane) a dau(e) BMN(E) AHH . A. A€ AM LA CR Nhph-
cuie AE TOÂTE IMRKATEA(E) um ddu(e) ToÂTE AERLPRTOYPHA (€)
AOÛ AMS'ROY . 4f MEĂ AHH H-AA HÔJAE MAC, EH CRMTOY AE H
AË ah, CAOŸ AE. Ă Ac ad. ap WEĂ AEH H-AA OVHCNP'RSAU(E)AË MAC,
EM CRMTOV WEĂ, ue CR ATOPKOY AA BAT paru LH-UI ANOVK
AMENTE K'k , CHHTOY reumun LA M'RKATOUS LH „Ne À NARMIE
um 4 Ch péra AOÛ AM3ROV RS AAKD'RMH, LU ch HECTOR SEKOY
KATY ASXWEHHAH, LH CR M'H3RCKOY KO — ui K$ péra,
LI AAS CRPKOVCTE npe aa CRHTEA(E) Beckpeuu, ii „Nnapr MACTE-
HÏE C'RPAUHAWDY . MARap ROp Și I Ac aATR ARE IN AAkA
CR koo BOTESA, ASRO 4 (. N) Ba npitiMu ui npe AUEÀ aut-
urk uk TA'RKSIAE KS dé“ AN H-A(A) OVHCTP'RSAUEA(E) ac.

dan. d di
- 4 3

Rafail: Paraclis, 181

nenrp'aukia SUA(E) CEHMIAÏA ca : Ch Bile um Ch Ch ANPONTE Ch MOÏ ch
enat, newros KA „as ATPÉSIAT ; K'h AMRO CEHUÏA ca tacere
APHIRETOC AU MACTHE Hé "TU, Wameniu, Kăpin dan koh
canu CAA(E); amecră sacri AtenSuropova, #oapre okkine npe că ve
eaoym REKOY cRHuÏM caA(E) RS TOdT'R HHÉMA, uit mpi apuc not SEA
AC ANS KA um pe MEA AT . AL MR rai pe viaa AUH H-A(4)
oynenpns'kuea(€) 4AC KA um noe MEA AMN MĂCOVA AHNT'ĂIO, LUI ASEA AE
ani „pa MHAOY IAE um noe Avea asa saga „NA ANÉHITRE, LI auenoyn
Anrrilo 4 AB, Hp pe MEA ARNO DA A'RPOVIALE, Li AW KpSA
MÉROHMUEN ME CR MEROTAIIE, ASFMNRSRON MA AHHCTÉME . um Hé-
Roma ue dau(e) Wmova, anova(e): pSra mit MacTénie Lui Aare
BOYHAT'RUH 4 eoychhairoyaoyn ut dde, noersa mit merâninae RS
déua RH Aa MĂMBNTI, AMSROY A4OVAȚR HÉBOHHILA AUEASA WM .
Acu neurp'äka kennun Ppăunawp, ch ATPRM kð xoðkðoie -NTpS
BSovpie AOMHSASH HÔcTpoy, gorâuiu ui avkcepin uit vin AMH-
TRIO LU ME AË ANOH, A AOVauu MAAT(R) apknrx . eus RS
bus en nerphuenn, aueă ve dun MEROMT, LU vin akneum „ph
Ch Ch HEROIACKĂ, LU SOVĂ npăgunovaoviă Ch W umneruun; oV-
HSA AATOYA HS SABCTSHpEUH, HAE ch W AUHCTHUH KS yOKovp,
Caoÿ KS MEÉMIOH, caci KS AA4OUTE, CAO KS K'RHTEN(E) AOÛMEUI,
Cao KS C'RAT'RTSP, KOYM NS 19KeIjIE AMHSROY ; JE nero kueun
Aoraurkkonderox kS Wrooyona (€) Rae AS nea, KAPEA(E) OBE
IE AMHSTROV. MEĂ ME CAOV NOCTIIT LU MEA ME HOW Cao NOCTHT,
BECRAMUN- BR ACTRSH "TUIA. DÉHTPS BSwSpie Awamnovaovii HOCTPÈ
Air 16. Xe. niuros „piept ekimin caa(e) . Macà mere râTa ch
ER „PASA, TU. ANA PRIE KOVEMNTE AE CENT A Hagoyp(s);
CR EROU TUI Ch SU KSPAUM, um Ch EHHHUL RS KDEAHHUUR
Son, ut KS Becale covhaerkekk ch AOVau TWIL CEHTA MĂ-
SpA; Ka BiueaSa sacre par UM rpac, HiME ch HS die an
MRHAOV ANA HO PORMMI(E) A6 BHILEA A6 BARĂ, ME rprhtatţi(e)
AE Adpova AS AMSROY, Aë CENTA KOŸMEHER RS TSPAR LU Ac CBHTA
aHa#Sp(n) . um ine HO ch Ba HÉBOH RS NGETOVA um koy pSra
WATpĂ Ye. um HS Ch Ba M'ÉATA A6 CRHTA Had SpCR) CR À; auena
WAM HACTE PARMBHAO um npe auacTà BÜAUR LU npe SKA A'AATR
AUX, VRAC MAN MOVATS a nerphue . HD MEĂ e CR OP HE
BON Au Bop Și ATRASHTOP ASF AMSROŸ LH MO CENTA Ha-
Sox nSpspk ui cn KSMéHERR A noervson astă Bop i RAOVA-
Su um CHTOVR Ac Apérocrk Apt AMSROV, Lit npe atacTă
AOÛME um Man BpATWE OVHAE Ba di jp ku a ARKOY. TWI
BR „pASaunun ACTRSH Ac BSwiTaTk Apérocren ao AMSROY .
MÂME Ch HS CR TASER AF AMCRDRTATÉ, KR CA APRTAT

182 1661.

M "KP'R LT A dEPIOASH, Apesnap'k TÉTSOWS ; K'h Hoi OP
„Nesu Xe. KS Aueoĩn, ka (cn) nerprkuem pra pauita HÉPIOAOVH . HIME
CR NS CR TARHI'R At IM'RKATE . CR HOY SHA(E) CRHUÏM CA, Ch HS
NARHIJEM A€ IMRKATEA(E) HOACTpE, ME SHA(E) CR NARHJEM LE IMKKA-
TEA(E) AOÛH AAAM CTP'RMOLIOY HOCTPS; WR EPTAP(E) 40Ÿ cTphas-
JHT AHH rpoâr . Hime ch HS CR T'RAAR At MOPTE, kik AREA
rocuun AAAM, Aovaur RS'ROÏ Ch MÂNIE Npe CEMÉHUTA were .

AE uine mSpia ATSHUE,_ "TWU, MEDIE A WA, 4 MSHA . AOÛTIR
AUEÀ Hp Ch MACTHEH AMS"RO\ LH Ch NOTOPR AHH MÉPh pe IMR-
M'BHTR, LU CR Neal KS * KSM do RoM CEHUÏH CaA(E),
LM CR ARAE noe kun LU NpE P'RCTHPHIPE, LM NÿE MOAPTE, um
noe „prpSnape At EOirHh BOÀ CEHHUÏH CAA(E); LU Mhpch KS CEHTA
KPOVU(E) A HA, LU CKOACR npe AAAM AHH MOFHAH LU NpE TWT
PÉASA WMEHÉCKS uea CEHUHT, npopuiii Lu TU CEHI, KAŸiH epă
MW pun LU Epă MEPUIH A HA . tap A6 ATOVHME Moauſc), Kăpiu
CRMTÈ KpÉLIHH SOVH LM Apenun, EH AUROTS aa ke. nEHTpAkKAÀ
SHA(E) cRHHUÏA c(4), cn HS HE ben AE MOApTE. Kh MOAPTE WkĂ
HE epam IHMSHAE (2), .pca ASTRA AS CT'RHCOY LU A0Y NOTOANT
KS MOApTE CRHUÏH CAA(E) . K'k CEHU II c(a), Aak(&) ANEI, arkoca
AA HA, Af-A SD'RHCR, LUH-A 3APOEH, UHIH-A no AR ; tu A RE ATP
CBHUita c(A) A WA, HAOVA ch ANRPR, DEHTPS KR CR HCNHTH Ch
rSCTE AE roðnoya CEHUTH caa(€); UI AAËKR HCAÏA NPOPKR CHp-
SH AHAHNTE AE CTPAIR, LM SHC(E) AAEK (HR) : AAË, AWRP'RIUH-TE
K'k TE THMNHHAUH KS Șitoa aoÿH AMSTROV, AMRp'hUIH-TE LU TE
AFLU PTA, AANRD'RIUH-TE Li #Senutt FATHOKSPHT , HCNH'TH-
LUH-TE Ch tdi TOSN IA TE R'ATRMAIN AE AMSROV, ASAI ImK-
M'RHTR LUĂ TE THMNMH'R veglon, HCTIHTHUUI-TE Ch 1H WE BASEL, Lui
WASSUP ME NS anu . oyn aeui⸗ -H MOAPTE RÉHHHOV'A ? SHAeuï- H AAË
EHpSñp'k ? pbnies Xe um T8 Sen EHPSHT . AEHCR XC LH KE
SOÿp'R Apasii . ARHC(E) Ye LH CCR) FSKSPAPX „puepin . -Nene(e) Ye
LU Wu OVH MWPTR HS PRAMAC(E) ſ rpwn(h). K'RHAS CR RSA
ke AHH rpoan(m), Hp a'rSnue „NEC Rp(h) "rw npate aunin, kăpiu
ao weT8 ataa aAam nn Aa pherurnip'k AOÛH Xe. Aek ei
Apenuu NIC hp Lun E'RSOYP (n) CTpaAnia um „piept ASMHOASH
HOCTPÈ ao 1€. Ye. ini AR AMSROY APENUÏH aa (?) npe
CBHUH, LH AOÛCR AUTRP'RUT A HÉPIOASH . VC. BR CKSA(B) AUH MWPLH
ui ÿs ANMETRTWD MUWPILHAWD engt „NEiEpe, LH AELHKHC(E) KÂAE AUTR-
Puii AHEPIOASH Ch MApră TWIN pen, Kăpin Bop Bau (6) jERUR-
TSpHA(E) cenuin caa(e) . Ka (!) a cRinuin caa(e), sacre "rea sine

um Rp pk uni BupSup'k unit unnrkpe, ATPÈ B'kuu Hecdp'hiuuuu Lut
HETP'EKSUH . amun.

Stoica: Molitvelnic. 183

LX.

1669,
(Ms. Gaster 4° nepaginat.)

Stoica: Molitvelnic

(slavono-român).

Rândueala pogrebaniei. (13 fox; fol. 1a—5b.)

DU on fl d'anST piine TPS „peiăpa BIEN; tapă d'A
TOPIN AE DAS TPS pEÏAPA WIOAËUSASH . Lu HS nous 68 ch
bacs AË Meu minnka, K'h Oapk-KoyM aMk AT RSA
ut SAEUSAR (MAË AÉPENTR ACTE, K'h HS MED ROÀ MA, e
kot IMRPHMTÉAOVH MEASA, ME AN AS TOHMHC npe MHHE.

SIudeTă MATER Ch W SKA npeov'rpSan (!) ATPS EPTĂpA
diiomsn (! 1 diioast) cas vea cSdaeréckh, rp'hiit Ab : ASH AM3ES cn
HE pSrăm : ASÂMHE MHASeaie- HE pro HSMEAE D'ÉPHHTAASH, ui Aan
diioasn, ur dan AXASi CEHTS, LU M'RHTPS PST'RMIONAÀ À nl mai
edf AécnSirodpen néacrps H'ÉCKATOAPEN ASH AMGÉS, ui n$-

pSpé diubapx Măpia; uit nEnTpS EH vei KS nS'Tepe MÉPÉLUII
(1 WIN), MÉHCTHTSAR umn A'RPHTSAR noopk pnannre dap rn-
TOPIS Ut BOTEZUTOPIOAR WVANHh . CEHUÏN LU npé ARSAAUÏH ancan
um ckunurin mpi, roin CSTÉÈ LU WNTR CNDRGAUE Me pă
A HÉKHÏM . Ace ANGES auras AMERUATS ANCANM Chun FUK'RHAS-
A6 AGP: AË HÔPR PPE WAMÉHN AÉHAMNTE BOĂCTPĂ, MÂNĂ AE
uanere oon, K'ATÉ AC Mani Teze AË Opil ch AË 6pTAUHM ADS ;
apă MIAMI Ch HS ŞURĂ AFĂRA-H-BĂ PPE UMHERĂ, K'h HS-Ah Koio
EPTA mână Aù MOAÎTE ; K'h Mapé WhKaT — ASEAĂ WM.
K'k nST Kpnuuï pă aucain A AhSAd Lui à BAXETĂMĂ, Lui a 4 aérà
Lui À Aizaeräz ve AM3ES NEHTp' ast Zice K'ÉTOA exkinum AncAn :
Ch BOph FORUM AMÂNNTE BOĂCTpĂ puit eas kinnin, câ$
noe ruum kömon, MMM A. 3. WP RTE AË Ieri TEEN M won,
KA CR eraunn non „iun, Bă ch bun pr dun ui RO pu
VEpIopIn . SR DENTYS AU ao 3lich AVMHEGÉS ancanasp' ch : KR oaoe
xriere REM akră npt MÉAURHTR, ÎȘIL-BOpn AcrăTe M (pH) vepropu,
um Wape KATE kiubk Aczaeră npe maiuri, ch die AEzaerâre um
À MEpIOpu . Ace ASnă EL uerSpă_ —B AXvantzed Ash um̃
M'EHTSHTOPIOAR noeb TPS a AS we. - perce, TE Ep'Th LU es npe
Dune ditoan Mltoy viak cÉAËTECR IMP, Ka Ch in eprâr „pn

184 1669.

déCTh ske, LH | MéAA ME BA Ch die, K'hHAR Bă BEN LOAÉLIOA
YEAh APE, ch ZKSAEUE BIHH LUH MOPUR . Kh AUEASA-H Ch KAAE
TOATĂ CAĂBA, veci; un „NEM UIOHE, AROVM ut nSpropi uii
ghuïe Ac Bkun . au.

(ASNăĂ ANA non(6) CR K'RHTÉ AMÉCTE CTPIX.)

Henan Aù CHRPHTAPA Mă Ma AË anoñ, păunasp! Ch că-
PIOT'RM TIPÉ AUECTR MOPTS, A'RSA'RHAR nigi ASMHé3S . Kk WTA
A8 ELUHTR AHHTPS HAuiépe că, tii K'TPA rpOana c’4S ANPpONHATH,
Acuă AE AKSM HS CR Ba Man rpfxi Ac céndpapa TpSnsasn uk
AEMĂȘTĂ . OVHAE-CR AKSM PSAAAE LH CSLÏHAE? K'k Ac avent
MAR puasus AMiο, AL(UIDEGTRUIOHE FAIN WANE! I „| EUR PTE
TÉ AE RASéN.

Gn$ne TS aroÿme dpâTe, K'ATPA HO: OVHAË TE ASH AéH-
TOH HO? T'AKRHAR LM HS phcnS3H; ATOAPAE-TE AË AVRAATRE
TPAR T'RTRHETRS, LH NARHUEDE M'RHE-TÀ LU A NPHATHHHAOŸ
W AOMBAËLIE . tă HH BATE AË RES K'ÂTAR MARHIJEDE LU AKPRM
CR Bapcă NENTPS THE. OVHAE-CK AKOVMRk PSAEAË LA NpiaTHNA?
K'h At AE Mk (onäpus . AAEE ph, AEUIAPTE-Ch UEAE VWWMENELIH !

Aroynan D'RCTISH A € MÉPTSAR FUK'RHAS : ES K'ATPX AMHSAR
A6MHEzES, KÉAËLSAR MIES, Mk AS, c'k CTAS AEHAHHTE xð aeuð AS,
LH CR Ad8 pnenSucS AE ASkpSpiae m'kac . ui RÉAR AVR MHA "KBÉCKH,
LI MR pOrn poaunaoobl CR Șase pron ninros MENE; *
CR-AN die Mie MACTHER M'RHTSHTOPIOA Xe „pH 384 AE LIOAEU .
OVHAË-CR AKOVM PS AEHÏHAE, LU NpIATHHIH? IATĂ A AMEIA He
AMTRPUHM . AAER'RP, TOATE-CR AELAPTE, urkae wmené !

Idră akoi TOATE MR ASAdPHAE rpSnSasi TOAAE Ch T'RBXR-
AECKh ; LU CR ApnTĂpă HEMSTĂTE, LUH HEKAKTHTE; LM 4593 bhpă
AE HHUE W rokux LH HEMHUIKĂTE . KR M'ĂHHAE * nuuGapeac að
CAXEITI ; WKÏM as an$ch, um e'as „NEC; UI AHMEA aov AMSp-
HHTR; LU OVPERHAE 48 acspaiTh, uit KS T'RUADE ch A8 ATPRAUT,
Kh CR AÀ MPOANEH . AAËB'RPR, AELLÉPTARAIOHE ELIH OME! um „pH
AELÉPTR TE ARRAOŸEIH.

A\RPPA NM'RARHTSASH ACTE AELAD TA ; LU 14 TĂ TOÂTAR
WRARAAA KR (! KA) He SM CR TĂRIE LH CR P'RIIKAPA .
WTA cédaersan AE Ad TpSn ch Andy Te, Lu KANSAR pe er
av negii, SYPÉKHAE LH nuuOapeae CÂâS REHESUTR, Kh Ch AR
rpOaneii . AAER'RPh, TÉATE-CR AEĂpTE, ura OMEHÉLUH !

R'inas ca -Nnăp'Tre cédaersan AEAQ st d KS HEROHHLUR-Ah
an$ră Nonwuâuin puuion PR EAS-LUR STAR Npe TÂT'R-CRS
um npe MSAVR-CA, LU npitaruniu CH; HSMa ue CR TOHKALJÉ At

— VP rires

)
“
LA

SR

Stoica: Molitvelnic. 185

OV Atu San tab onkoiuderk, um KOÿ au BA CTĂ Aenanurr⸗ AS
AMIS; RR tară AKSM He EU Ua AAERhph, AMD TR EI
We! uit A Acurip'Th Ti MER AS.

Ilpe Miine commaops, Ch MĂ ACKOVATANN:; Aeu RENI A6-Ak
ehpSTrâun, enpsrâpa vă Mân Ac anoû, ch 48 cra venă K'hTR
Ac nSuunta koy RO. RR IATĂ At AKOŸMR MARE A-A MĂ Be
AÀ, npe pucSan ANMĂ KR Ch AHPPÉANR BOY Mépuin um ch
AR rpéane, um KOV W'hPRHA Ch BĂ AKONEP . W eönnaoon! Be
HUM, Ka HT HE AECIRPUHME . AA ph, AELUAPTE-Ch "TOATE wkae
waenium!

Raoe prapuñpe acre adera dpâunaspr, kaom naturi,
uit Kăpin ch T'RHPSÉCKR AHTP'AMÉCTR AAC At AROVA ? Abe Benin
C'h-Ah CHPSTAM, Cao Du MERĂ KART A6 NOVUHHÉA KS HÔH;
KR HMTR Ch AĂ roöanen, ui RS MÉpuÏH ch Bă „prpovna, usii
KS nierpu Ch BA AKONEPA, LU AHTPS ATENA PER Ch Ed ChAR-
WSH. Au akon Ac TOATE PSAENÏMAE mi _npiă'runin Ch Af-
enăp're. ue NENTYS AMHCSAR ch pSrhmn npe AMGÉS, Ka Ch-Ah pr-
nâwee npe Auesak nSpspa um ATP &'kuin neeko ꝛuniiun.

Beatun-mă dhpă Ac raac, unit hpă Ac cÉdaers F'RKHAR
AEHANNTE-BĂ . DARHUEUR ASNĂ MEHE, SpAUHAOPR un npiă'ruum-
A9ph, PSAEHIHAOpn LH KSnocrSunaopn ! WR EPU LU AA TA-Epu
Ko BOU AMk FPÉÂTRS, LH AHH HRNPACHAR-M Beni uacSan MODILEEH
MEAR AMbPUKOUIAÂT . HE REHN AENPEOUHR, KR BR SĂ Aendiun'Te,
At CHPSTAUH, chpSrăpa Mă MA Ac and. Rm Ac ak$Mn
NS AR koio M4 AuTÉapue, Hide RO MA ROPORII KS RO. KR
MĂ ASR K'ÉTOR MÉAR SAL, OA HO ACTE dRILRDIE . Rh
AKOAŸ BOph CTÀ TOUR ackmerk, péri um AcenSiirwpin, Bord:
uin um mkeepin, „Anmpăuin ui min, dieuin-Răpeae KO aae
căne ASrpSpe; Aiun wpe ch RÔPR NPOCAREN, CAS cn Rp pSumna . de
Eh A porn npe BO Soaunaook CR ku pSrâuu ninros (aie) ASu Ye.
AM3ES, RA cn HÉ mă TorMRCKAR noe Mine coinTh MRKATEAE
ANRAE, AH tan AÔKR AHTSHERATR ; ui KÂ Ch MĂ rokarkenx
OÂHAE ACTE AOVAMIHNA ui Bitaua va Ar Beit.

GnacAmge-ne npe ea, e MRARKASMMR cnpe "Time, wka ue
en MÂNĂ coapeash Mea 4 ASMHNĂTI, HACK TOAPA ASH Myzes!
KS ASaue Te pară AS AMNGÉS, ca gandvcs AROVM noe AMÉCTR
MOTS, OÙÛHAE ca BECEAECKh cotrbaereae A6 Ph AHPÉNUM, AH ES-
HAT'AUMAE AOÛH ANGES, LuH-An à npe „Mesa MOI HAN, Ch
A'BKOUACKR AHTPS NÉPUHAE Anpinunaook, um „pupă NOMEHIIpA
vă B'kunukă,

186 1669.

(en 3f4 MATEA udera | Tannx. Fol. 8b—9b)

ASanesés cédaereaopn ii aa' TSTSpÔpR TPÉNSpHAOPR! utaa
dé KRA KÂNIH MOAPTA, Li NÿE AÏÂROASAR AH AELLIÉPTS-AR A'k-
CĂLIN, Lu RTAUXR AOÛMIEH CAE ah APS TR . Anueorun AGamne
pranâwcă eSbaersa oonsasn TBS : IMpER : JAH Aokk ASV MHHÂTS,
„pH AG MOaat, An AÔKR At p'RNÂWCR; AE OVHAE Sr TOATE
ASPÉDHAE, ronuae LU CSCTIHHHAE . LH TOÂTE IM'RKAÂTÉAE WRAA
dé CANT AOVKPÂTE A£ piicð ab k8 KSR'AHTSAR, CAS KS ASKpSas,
eas K$ KSUETSAR, Kă oVÿH AOMHR BOVH WE EIN, LU AA WĂMENH
IOBHTOpIO, HPT'R-AR IDE JHCOÏ AR . KR HOÏ ACTE HMUE OVH OMh
déaa We Bă ii BIS, LU Ch HOW, PPEUACKAR Mie. SR "TO HOYMAH
dé EH C'RHTSPR AEOYCÉBH AE KATPR TOATE IM'RKÂTEAE . HP AH-
PENTATA Ta-H AHPkRITA noi pSpA, Li KSB'RHTSAR T'RS-H AUPÉNITE .
— (Ilona cn cTpnye:) Rn CEMHUÏA Tà capi „pgiAprk ui Kia, wi
WAHXHA P'RMRWCÂTSASH mepeSaSn T'AS : LMD : XCE. AMGÉSAR HÔC-
TPS! Lui LÉ M'RPHDE-LLR TPHMHTEM, TAT'RASH, uta #itoasñ, Lui
CEHTSASH AXE . AKOVM LU nÉpspA, un HAUTE alin HACE ANNE
— (Asn AA, CR 3HA AMECT wrnSern) : YEAA 4’4ov HEC AHH
MOpuuH, XC. AAMHGÉSAR HÔCTPS ucan AAEBEpiiTI, DENT PS pSra np'k
AHHCTHTEN MAHMEH ASă, LH HEHT PS nsrkpa YHHCTHT EH roðan, YRA
dé-H Ac Bitauă ans TÉAX : LI NÉHTPS p$ra CEHHUHAOPR YEAOPA
d'4s gere AHHT'KRH naTpiépuun Mal MĂpH : agpéamk, Lui ICĂAKb,
um IÂKOER, Kà Ch P'RNAÂWCE AÉMHSAR AW3ÉS, eshaerðsa meotzð ASE
C'hS : HAMPER : ME Ch WAUXHÉCKR cédaereae TOVTSPOPR Ampéri-
HHAOPh ; AT ps MHAA ASH ANGES, LH HT PS ATAPRUTA 4ÉPIOASH,
RS röun CRHUÏH; LU pe HO Ch HE MASACKA, LH C('R) ME
encâctă, KA OVH AOMHR BOÏHk LU AĂ WAMEHH IOBHTOpIO. fluuns.

Joan cap. XI, v. 1—45. (Fol. 10a—13 b.*)
Gvraïe aagapéga . w'T- ÎWâHHA . raaë . AO.

k, Mro'aukta pre, epă OVH WMh Cape WIiHE AE-AR KÉMA
A3âph, A€E BOAÏA AH EHOÂHIA, AHH WpASAR MApien ii AAk
Mäpÿoeñ cSpépnaopn AS. 2. —* Măpia epa lovn] Ae one kee npe
ASmuSan KOV MHph, LÏ-H 1jIép CACE NH APEAE CEHHUÏEN CÂAE K8
H'hPSAR EH; AA glia fpaTeae-cas Ad3aph séaïa. 3. Atuu Tpi-
| nu —** AS KATPA Xe. Ab rphupă ASiă : AGamne,

x) cf. mai sus pag. 137 urm. (1600—1650.)

NU Die

“/

| 3
“4
F

Stoica: Molitvelnie. 187

tară una uean Gén BOA. 4. px. 1. xkra aov3i, 3Hice :
audcrx BÉAAR HO ACTE cnpe MOApTE, MEN CHDE CAdER AOYH
AMGÉS, kâ on ce npocaranâckX ioan AS AMSGÉS newrps AMN-
ca. 5. Ka og 1€. pe MĂpRoA, ii npe côpa ei, ui npe Ad3aps.
6. Hox AkKa aov3i xe . KR Ad3apn CĂOV D'H3EOAÏTR, ATOVH-
YA nerpeRS AKOAÔ enpe tan AG i epà ASâw tac. 7. AS astă
rokn ovueniunaops cehă: Baemâuu apă jp iau. 8. Ulun
rpanp() AS ovueniiuin cau : AERURTOAPX | AROÇM TE MĂpRĂ
npe "miine KOY nierpu CR TÈ OVATR AKMAOEÏH, Li PAR kion
cn Mépyu aroad? 9, px . ic. pracnovnce : ao AoÂpX HS cur
A6aw-enpx3'kue măespu pu un? 10. Aeun Képear Bă pusaà
3Sa, nov CR Ba NOTHKRHN, he KR E'kAE ASMIHA avi Ai
MH. tp RĂpeae BĂ „PA BAĂ HOT ca Ba NOTHRHI, Kh HS ACTE
ASaină puTp'hmca. 11. flukera zice . it ASnX audcra ae
mpi A6pu : Ad3aph npiÂTHHSAR HWeTpS AO AASPMÉT; e BOI
Arkoue, Ka eR Ak Artei npe „peSan. 12. Homx 3ricepă ovuennt-
vin AOŸ : AGamne, CAS aAospauire, maro Ba it 13. px
IE. 3lice At MÉAPTA ASI; tapă AGpn A6 map KR A AACPAIIpA
cOmuSaSii ae române. 14. Aéun arotriiua At lice A9ph IE : Hoi
MR TATRASERS, Adăapn aov mSprir. 15. Eli mă ESKSPh mânn-
ros nôu, Ră ch paun KR WA décTrh AKOAd, ME BAEMĂUN
aù AfneSan. 16. px ce QOma, uéaa ue CR PpRĂIIE MĂMRH,
OYAHAHAODPR : Kadun um HG, Kà Ch MSpumn KS HSch. 17. Hpx
Aha EMHA 1€..p BHOÂHIA, Atun-An abaă npe „peSan AE n4TpS
Sat amhHAS-an jp rpéanx. 18. Hox anoânia epă anpéane Ar
pCAME, RA Aă unmgéun Ac nuerphae. 19. El mSaum ann au
ASBu sapă (! L. pa) mentimn AĂ MĂpOA unit Aa Măpia, Kà ch AE M'RH-
FRE noe ꝓue kae A6 mara dpnuinecmS. 20. Aeun mäpoa aka
OV KR IC. BEM, AA THMNMHÀ pe „puicovan; HP Mpia uié-
AÀ andcă. 21. Hlax mépoa ice K'aTpx 16 .: Gamme, Aku Yi
docr aufiua, W'âpe Yi môpre dpdrene aies. 22. e ni aroirmn
Wpioy KR Odpe K'ATE kion ukpe Aaa AMGÉS, Ad-1-Ra nie AMGÉS.
23. Li ph căt 10. pUBiA-Ra dpăreae TRS. 24. px mäpoa n
rpihu AS : is KR Ba „MBA Arros AMBIAPE Arros 3$a MĂ AE
anii. 20. Iilpă ic. ice KT „Mica : 5 ChHTR ARADA Li
GA, LM viaa ME BĂ KPkAE A Mee, cn Bă un MSpii, Bă Bla.
26. Alu run uen Bin, 4e koon kpkae À ment HS köonk Movpit
4 ku. cn A auderx Kpealinuă? 27. lun prin AS: wi
AUIA AÉAMNE; 68 am KPEGOYT, KR TO ep Ke. diiéan aoû
AM3ES, MEAĂ d'A BEHATR „paote. 28. Ulu akwa gice avkera,
kpce Lu KÉMAR noe Măpia côpa ei JU TARA Act Mee:

188 1669.

„NHEBUBTOpIOAn 40Y BEHATR LH TE KkMx. 29. Hox à a'kia
avi, em CKSAX Aecphre, Lu Avkpce aù Annes. 30. px ac.
HS Ep REHATR AH OPÂLIR UE Ep cnpe AUÉAR AK, OVHAEAR THA-
nHHdce npe „peSan Mäpoa. 31. Atun re E YEA UE Epà RS H$-
CA AH RĂCĂ AE W AMRHIRA pe AHCA, A'RKA BR3Spă NPE MAPIR
KR Ch CKSAR AA AECP'RTR LH ELU, AOVIT'RHCA M'kOUA rph-
HHAR, KR Ch ASue Aa rp6ană, Kà CR nArkHrA akoad. 32. Hipx
MĂpIA arkka REHN OVHAE Epà 16. A'kKa-AR "RS np „Mesa, KR3OV
aă nnudapeae AS, Acu rpău AS: Acâmne, Aku XÙ OcTh ansa
Mape Xu môpre dpăreac mits. 33. px 1. ka w e'a3è npe
AMNCA, NARHIRHAR: LU KMAORÏH uta ue BHHACR K$ H$CA NA'RH-
F'AHAR AMI KOYHTEHH eSdaerSan, Li CR WURPÀ Auros CHINE,
Lu AE Vice: OVHAE A’AUH Noe npe can ? 34. Hi SUCER
aoirũ: AGamne, in'o Lu RégH. 35. Di aakphax 1. 36. Aéun
rphupă RAAOBRÏH : REAËUH KOÏAMR AA 6BATR npe ueSar. 37. px
Wâpe KApiH AUHTP'RHLUTH 3iicepă : AOV AGapă HS Ba NSTĂ auiera,
ve Acu Klice OkÏH ueaSi Wp6s, Bă ch ÂRA Lu npe auécra Ch
NS Méapx? 38. [etapă cn wnpi -AHTpS chHE, Aba REH AA
rpâană, KR pă W nétyépe, ui W nitarpă FRA cnpe „pica. 39. I
AE TphH IC: P'RAHKAUR NiraTpa.iui-h rh ASH cOpa 4éASH: MOŸTE,
Măpoa : AGAMHE, KH-RA I AHNSUMTS, K'k WTA C'ANTH nÂTpS
Mae Ac K'RHAS-H prp8ndTk. 40. [in rpku eñ.1c: 48 nov w'am
ICR IE, Kh AË BEpH pa, RéPH BEAĂ cadea AS AM3éS. 41. In
Aſkka Aovâăpă NidTpa OVHAE Epà MOPTSAR F'RKRHAR . HP TE. prh-
AMKÀ WKTA CRU „pH Cof/ch, LH ICE : MOVALEMECRS-U n uie M'RPHHTE,
Ka MX ackovaTâut. 42. px 8 uis KR Ac TOATE MR ack$AUH ;
dé NÉHTPS H'RPOAAEAE wkaa ue eras „Ninpey Sp 3HUIR A4ACTA,
Ka cn Kpk3x KR A 4û Tpumcn T8. 43. [li aka zice avwkera,
KS rade mâpe cTp'arx : Ad3ape, eau adépx! 44. In au môp-
TOVAR, AÉTÂTR NPÉCTE AM'RHH LH NpÉCTE NHAOAPE KS W ddr,
um dăuna AOÛH AETÂTR RS OVH NOMECAAHHKR . LH A6 TPM AÔph
IC. AEZAET ALU H-Ah NIPE „MeSan, LUH-AR ARCÂUH CR CE AOÛKAR. 45. AE-
YH MOŸALH AHN KHAORBÏH YÉA ut BHHACH Aù Măpiă, A'ka RK-
30ÿpA kan ui d'hkS icoiren, Bpe35pă UTP RdcOyAR.

Letopiseţul Românie! gi Moldovei. 189

LXI.

e, 1650—16%5.
(Ms. bibl. centr. No. 20. Folio paginat 839 pag.)

Akroniceu Sa u pată Pomnntn. mu a puii MWA A Sei,

| Ace Btâua a npk ASMHHAUHAUWS AOMUH 48 CTHIBHHT ros
| awkere .& . ph, um ME CAS ASKpÂT A SMAFAE ASP, LM à np
WHAWp cTpeline, Kdpe ch Meégieméck KS awkeTe uhpii, npe Aapr$
apSmâre Aen mSare akronicene. uim RS Sun „MApenTâpe aAn-
Sir NPEKSM Ch B'RAr.

Haadyia.

Aomws à. Aomnie a.

LA is

Radu Negru. (pag. 1—3.)
saci. PASA nirpSa RoA . 4. Tha AGMHS up Pwmnnémi.

„SVrun
Kân a.

Sluter” PAASA HérpSa BOA. BinnA 4 pa OVHrSpréck'a kot
ROA, Măpe Xepuer npe famaau, um npe Durmpaui, PRAUKATS-c'a8
AË A4k0Ao KS oda kéca AS, um KS MSAUMME A€ H'RPOÂAE,
Pwmin, annerdu, Gâu, Ac rr Btatoa Ac wémein . noroprhii-
AS-Ch Npe ana A'RMESEHLRE, að Jens 4 due MĂpR HOÂX . **
xðbr· að AT wpăuiSa' urii Sur : R'amnsa ASHrS ; aROAO as HAUT
um W BECRpUR AE MATE Mâpe tun &pSmoac(n) . AC ak6ao 48
MM AëckRAëKAT um Aa Sper, RIAA, pau Wwpaus Mâpe.
um AS nSc CKAWHSA Ac AOMHÉE, aha, KSpun Ac NAT.
Lu KăcE AOMHÉH um AaATR Geckpnke Măpe um pSmoac(s) -
MAp HM'RPOAEAE Me ch NOorop'hcE KS A'RHeSA, OVHIH c'a$ THHCS
npe eSnr NOATOPIE, AJIOHTRHA, mn 4 dna Gupriasi, um ÉHR
aa Bpmitaa; rap aaufn e'as Tunes pi que NpECTE TWT AGRSA, A6
aðs YaKST wpâuut um CÂTE, DH 4 Mépynnk ASnngin, um mâna
4 Dar, arSnue um — KS 'TOÂTR BOepiiavk, 4e epă
Mai Haunre npeere GOa'T$, cas cxSaar KS Tôuin AE 48 BHHUT
aa PânSa Boa, pxnirbiiabũ eb en die eSnr nooonka AS. A
arSdurk cas Sai! pci sii : Ilăpa pwavaniäers . 198 THTIAS-
usa ASMHHAOP, CaS d'RKRST NPERSAM apăra mai We : ATPS Ye

|
|
A
.
J
|
?
1*

190 e. 1650—1675.

AMHSTAS, UEA' BSN KPEAHHUUWC, LH ven' BSH AE UHHCTE, um LA
SEHTUP Ac es um ciirSp' eupSirop, Hwun Pasa ROEBOA, KS
MHAa ASH AMHS'ÀS, AOMHS a TOÂT'R [Läâpa pouraniäck"e, Aen ros
SurSpie AECK'RAËKAT, um Aaa SImaaui, n Darkpau xcouerꝰ.

Auécra ACTE 'TIOTIOASUISA TSTSpWp AWAMHHAOP , AE ATSHUE
AMEN "RHAS-CR IMRH AK MS, NPEKSM AAERRpPAT Ch R'RAE, K'k HCTE
CKPHC AA TOÂTE KpmcodRene L'kPRH . LH a a cé AUECTA KHN 'TOK-
mMiiTS-ua$ PAASA ROA, . pa KS BSN NAME . K'k AR Hă Epă AE
Tspau POP LH 4$ MSpÜT | CKAWH, ATPOITRHAS-A A4
Reckpnka ASH Act Spyeu. AOMHHT-48 anu KA.

Moa a deïa.
„SUN A Game . ET. Aomnie . gi.
— Roman Vodă. (pag. 89-91.)

Poman mon .aa E.cHh Haïau BOA.

Asnm moaÿr'k AS Haïau ESA . HENST'RHA, PRE AĂ dito-
RS Poaan BOA . AThTA HEAMHRS'RPIE a SHKIO-CRS, Asii Griban
BON, . UE drak$cR KS TAT'R-CHS Haïaus Bon, CAS autoncS KS8 w
CAM(R) At BOAPH Ac KSpTE LH AS NPHHCS npe OVHKIO-C'RS Gri⸗
dan BOA, Wu HS T'RAT Kansa un as anSkaT Pwman RSA, cKd-
WHSA uphpmiă . ph IIkros BON ditoa ASH Gredan RON . cHM-
LHHA, K'h AMEAÀ B'RPS-CRS POman BOA. Ch-A WMOAPR KS RHKAELISF,
HS 48 nsTSsT NASI; UE HS KRSTAT AHWAĂTR AS, IlirpS BOA
a Aù K4aë R'kPS-CRS, ASH POman BON . uun 48 npngeyuT Aa Ovn-
rSpu . ASTRA 48 npneynT [TRTPS ESA uàoa SHrSpiicK'h, AE
HEROA B'APS-CRS ASH POman BON . HAS S'REREHT, UE KSPSHAR
Rp'kue, AUISTOPAHAS-A Hwan XSHIdA, BECTHT Npe aTSuuk, WTKRp-
MSHTOpIOA PR OVHISDPELIH, AS BEHHT IaTpS BOA. RS wäcTe
SHrSprécK'h IH 48 AMIHHCS npe R'APS-CRS POman EOA . AHH 1Aÿ'R,
LH 48 anSka'r ea CKAWHSA . tap'h PWman BOA . AS H'R3SHT AA KPAISA
acurieks Bazumup aa *) dinnas-H EXD npumapu
AE NPE MSAMR . LUH HS APRTAT CTPRMERTATÉ Atenoe R'RPS-CRS
Ilirps Ron; aa kăpe ta$ p'acnSncS KpAA, Eh ASIVR WE Ch BA NO-
roph A măpa pScackh, un A4 Aïwe „pi Ra A prhenSnes . LH
ALU NOTOP'RHAS-CR KPAISA Raznmup cnpe nrnhpunae pSchul, eunir · as
„Miaunrk kpăreasii mSma AS Poman RoA, ARTSILA Kpâtasii,

#) Loc gol în ms.

Letopiseţul României şi Moldovei. 191

A ARMAS-CR um À akono, ihpia Ai Arakee Kpdioa Bonomăa AM

KHRéAHHCAAA 6, PSTRHAS-CR Kpdtoash. AC AaywToÿ dito- ens ASI
Péman RSA, ARRHA WIN À KS CHE © Ae MOAAUWEËHH . ME Ap
Kpâtoa 48 bwerS ChATSUT, WPH C'h-H TORMACK'R pe AMRHANUI
aa Aoamie, pu en née npe Péman OA. RS TAPIE; DR Man Ano
as KOTAIRT chATSA, K'h AE ROp ATRKÀ kð8 Iaros ROA, Ch
ASMHIACKR uâpa Apesti(); K'RHAAH npe Span, pe ÎNSA AE A'RH-
un ca M$ NAM Ma pn, A KSM 48 RAT Haïaur noa, . K8
dodre es Greban noa. ue Mañ sun cen-a née RS "r'apie npe P6-
MAN BOA. A4 AOMMHÏE . um BPĂHA, Ch AR KPAIOA T'RTHPE A
wâcre anoroo ASH POman Boa, . cRie-aS maraț'Ta pScdcs, un
A6 aa Ilpumncaa, um Acaa Aiwa, Ac aa Reazs, Ac aa Xeams,
um A£ Aa [loaéaïa . im 48 nSpure Kpdwoa RS wécr'k mai aa
Aiwe'; de MA anii T'RMNARHAS-CR Ac AS mSpur Péman Ron .
WTPREMT Ac R'RPS-CRS kTpS Boa. cas A'RCAT um KPAISA A6
astea TRHA . un 48 Amur PéMan RSA, au à.

Izbânda lui Stefan cel mare la Podul înalt. (pag. 146—148.*)

Ac Bec TX H3ERHAR a AS Grejan RON Was F'ATST npe TSpun
Aa ÎLCASA quaar.

Rros arka npkme esaran Mermer „NhpaTSa TSpaécrs,
HEEPRHA CR Adeh npe PASSA BOA inna eSnSe „prhprhuieii
rsvovium, TPS ATRTÉ _ndrêe, ve-ti d'arSeR 4 KRTE-EÀ pH ASpu
Gran BOA; PRTHUHA p * wécre TSpAdCK'R, KS_T'RTAPH : re. K
as NOPHHT-S KS PAASA noa, ac$npa AS Gian ROA; BpPĂHA,
en eSnSe um npe Gredan ROA, . HS KRA HN epă miam At PâASA Boa.
ap Gréban RSA, ASHA, aus Top M AE Wwäcre K'RARPAUUR AA-
um, um ARRHA um wdcrk ca sm, um Mâ amk e Ac can,
ve-ti Aox xAnet Ataa Marian Kpdtoa ovHrSpéers; RS adera Were
Grédan Ro, . HS auta KA Ba NSTk era dnuiuu ANMPSTHEA ATTA
MSaunme Ac WACTE "rSpudera uim MSNTENACKAR KS PAASA noa;
ve RS meipepuiSr as COROTHT CR AUTRE . K'h AT 45 noponuur,
AE 48 IMRPKOANT HPEA MECTE TOT AGKSA „pnannrk TSpAHAOP, At
AAS CARBHT Kânu vin uunrâum . APR ASNR ve AS 'rpac npe "Spun
Aa CTPRMTOAPE, A acSnpa PaxonrhuSaSii, npe dna B'apaaasash aa
IIoAſsa puaaT, pi munSTSa**) akonao aias AAT
pass Gredan ROA . 'TSpunasp; um KS apioropioa ASI AMHSRS,

*) ef. mal sus pag. 71: Letopiseţul lui Ureche. **) Loc gol în ms.
*

192 e. 1650—1675.

esnðe⸗ kee (?) w cam(h) AE WAMEHH pi ASH, At SHAE 48 „NiensT a
AA CAMHE AE pR3B6I0, KS TPRMBHILE, RS BSYIOME LH AOÔBE . Kăpe
ATOPERHAS - Ch WaäcT'k Spider” acSnpa raâcSasii BSuSMeAop,
LH A aATOp CEMHE AE —DJ Km um HérSpa H$-H Amcă ch Npu-
vân TSpAÏH Ac SHAE AP 4H à Aù Pph3RÔE ASH Great BOA . AROAO
Ac AWC 48 AOBHT Great BON . npe 'TSpun . LH Ac MSAUMÉ
rSpunaop, cn ameuñick wâcrk ASă Gridan BOA, FHPSNTÉpH E'K-
SHNASCR ; ue GunrSp cTéban BOA, À SOSHTE WIJIHAOP CÂAE, HEMR-
D'RCHT „pERpERTĂ not AH CH.

In ama KS aySrépioa AS AMHSRS D'RMACRY'R KB MAÿE
Wkăph EHPSHUH TSPAÏH, KART E A AE en —F as foers T'RHHA . cKpie
KpOHHKĂpIOA! Hwan G'rpniwecnie KApTE R. AST. A4 +p A Tp$-
n8pu Ch die K'RSÈT' ATP AUEA PRIBOI . npekSm She G'rpukwackie
Kn 48 B'ASST ciur AA AHSA AEAA . Xe. Aßot k8 wKiu ch rP'h-
MÉSH MĂpu A Wâce, BÎHNA, EA AH LApa TSpadck'h . un 7 KpSun
A niă'Tpn, n$ce A CKMHEAE auch BHpSnHye a ASH Great RoA.

Chemarea Sf.-lui Nifon decâtre Radu Vodă. (pag. 256—259.)

M sHhacae auécrsi ASMHS, ch T'RMIHAdCR AE cKockce Aen
ekawn, flmnpa ATRPATSA, npe CRN'TSA Nigwn, NAT papy SA IL âpu-
rpaASASA, LuH-A TpHMHc'kce Aa „pkHcodpe aa CO apito . Ac ak'hp8A
CEHT'R LUH BSN BTÂUR ELUHHA rkerk N TOATE M'RPHAE, e'as
ASSHT un 4 HLApa PSMRHIACKR . LH asð „NU Race um ASamnsa Pa-
ASA BOA, AË B'RPBRUHHAE vrac cð ae rium aat CEHTSASH; 1H as
ronaue KS PSC'RMHNTE AA AUECT CENT" IMRPHHTE, KA Ch RIE À LApa
abn, KR-A QU SONT uăpa . Hp CENTSA HS AAT P'RCHSHCS SH-
KARHA : MRPIA Tà „NeSu, RESH rO4HA LH Arucodp'k Mk, kaͤge ACTE
AEAA BP'RKMALIHH EH AAERRPALH À ASiă AMHSÉS ; Ap KSM BOI
RENT A Wăpa TA? taph AOMHSA rap HS TOHMHC KSBRHT SH-
K'RHAS-À : HS nSp'ra rOHK(E) Ac ataca, KR rpHxk ME tacTe. taph
CEHTSA. na'rptapk, Hp HS AAT D'RCHSHC, SHK'RHA, : KSM in, ALIA
À . uim aan 48 'rpumue PAASA BOA. aa „Nhphule, AE 48
HÉPAUST npe auecr M'RCTWP Măpe; LH HS-H 48 necTe ROE, ME-H CR
“NMINAS BOA Ataa AMAPRUÏE . um At TpĂBR TPHMMCE AE AASCE
npe CEHTSA A mâpa că, LuH-H Aka TOÂTE Mpe AMANE, SHK'RHA :
ES Ch AOMHECKS, ph T$ Ch He A'APENT'ÈSH, um Ch HE J\RE-
un Akuk ASH AMHS'S ; LH CR HE ih TÂT'R, LH IMRCTOPR,
MIE LH TSTSPOP WAMEHHAWD, ui COAHTOPIS AA AMHSÉS . ph

Letopiseţul României si Moldovei. 193

FA AA TSDMA HENAERĂTIR, um HEACKSAT'RTOADE, UM meckpuka
D'ASEPRTÉTE, um KS wenudiopn phac, um HÉCOKOTT'E; UN KE
MĂ npe "run erSmenin AcAA "TOATE AMRMRCTIIpHAE Up MSH-
renium, um "rw katipweSa geckpnunm; um dk cnawp mâpe
Ac npeSur KS AOMHSA, un KS To koñhHonn, KS npkwumn, um
RS mp . um JAÂTR CAOBOSII H3ROAPR A6 „paru 'r$pri,
AMMINEAE un HEKSPMAT'R , LM Ac CnSWk AUH caHTA ekpunT$pra .
um RER non TWUH; LUH-H AA RNĂ KS dna Mann, KpEAMHUHH
MAÉ AAERRPĂTE; FHAIOPH AE NPÂRHAE, LM A£ xkue, AE TORMHp'k Be-

PUUHM LM A6 AMHESTRENAE CASREE, Ae AOMHIÉ LM AE BOA-
pin, um Ace MNCTUpH, um Ac Geckpnun, uim Ac aare p'aAspn
AE TOATE . LUH TOKM TOATE WEHMAIOPHAE ME MpĂRNAR, um NE
"TORAVEAEAE CEHHHAOD ANS€TOAn . Atu XHPOTOHA Li . E. enicko-
mu, um A6 Akae um enapYHn KS XOTAPR, Kdpe KT Ba EHPSN .
um REBUR KSM Bop NSPTÀ AE rOHK(R), um Bop mânie what,
kaonat CHHT AĂTE CAMCR); Ka ch (8) parknrkse TOÂT'R Măpa
aka, AH atu Fr. apXHepé.

Frs AGmnSASi qi Such : Mie AOAMHE CR KÂAE, CR -MAperi-
T'ÉSH vJen CTPRMEN KS WIOAERĂTIA TADE, um PrPOGTR, LM
APANTR, ASn KSR'RAHTSA ASH AMHSRS, Kkdpe suc(e) KaTI'R Moncen,
prmaSurâpioa RS, um K'ATPR TON Snuépun ASu H3pana, rpnuna :
ara Bam Aar akyk ak, um goaskdTa mm pApenTäpk pan
MSAE ROACTPE . HS À'RLRDN, mine A MK, miue à MĂpE, Mile à R'k-
ASE, Mite À BEHÉTHUM; HUE npe C'HPAUH, Ch HS MHASEUIM KS
WIOAERĂTA, Hitue veadn OrAT eh —XX . K'h WIOAEKATA HCTE
a ASH AMHS'RS; ap pi cara eganreale Site : HS WIOAERĂpELI „|
d'auhple, se moAëkau i Apenrăre. lu map 48 man Sue AMHSÉS
ASn Monenn, um uuopnaep aSu Hspana rpiuna*) : Ac Re „Baa
ASS noponunac Mkac. um meun m3 Akyk avk . um w ne
dde . Ba BO Ad poa pi mpkavk en. um MRAVRHTSA Ra Ad e-
MRHATSPA CA. UM NOMIN BOP Aù podaa că. LM REM ARHKÀ
A enTSpăpe . LM Re nu Ta phiun À WpA ROCTPR . LM RÉ
Aù ndue hp Bodcrpe . um HS Re un ßonkoume um Wim
um paysode HS Bop Tpkue nonn Mpa ROACTPR . LU Rei roni
EP'RKMAMNN BÔMIPN um RO KRA A HAHNTE ROACTPR; um €
AC a ROIIPH . BOp OH npe p. ap pupe purSnkpeun . um RĂI
WASTĂ cnpe BO. LM BR RON BATOCAORIE, Ut RIO AMSAU . um
mé panak . um môt nône akyk avk 5 Ré . um RE AVRHKÀ
MEAE BEKM . LM BSRĂTEAE ROACTPE Ch BOp Apec Spà rkae Bern A6

*) cf. mai sus pag. 3—4, v. 3—12.

GASTER, Chrostomatie română. |. 13

194 "e. 1650—1675.

dkaë HOAW . LH RÉ MBA RS ROÏ.LUH ROÏ EE hn WAMEHHH;
ap € Kon dit Boaw AMHSÉS.

LXIT.

ca. 1650—1675.
(Ms. M. Eminescu 16%. 330 foi paginate.)

T'erpaev area.

Gvraïe Acaa maoëñ . kaïi 1. a—di. (Mateiu cap. X, v. 1—15.)
(Fol. 25b — 26 b.)

1. Ul emăian 1e. noe vin E. over a ch akAE 46
nSr'kpe enpe abxvonae HEKSpĂTE, KĂ Ch AE CKOAUR PE AAAE, Lui
ch eri Aeue arm EOaaa, mii 'rOarmn HenSriiiua. 2. pm utaoph

.anécroan Hémeae a6ÿ awker'k-cn : ATAE CHMOHR Kâpee ch
3e ni Rok, unii ariaptte dpăreae ASă, 14kwR" (44) ASH BEREAâto, Lu
dun dpăreac AS. 3. Daarink ii BApOOASMEIE, OOMA, Lui MATOS
gămeniSab, KW AA ASH an tS ui AëBES uta ue CAS NOPEKAUT
oaAés. 4. Gumuni KAHAHATSAR urii ISAA HCKAPIWTSA, Kăpeae um
ERHAS npé can. D. [lpè auémm . er. Mi TPHMHCE . IC . nopSHuriiAS-Ae
A6p SHKRHAR : 4 RĂAR M'RTRHHAOD Ch HS Arkou eu, LH A uerâT'k
CAMAPHH kanasp us proaun. 6. Ve mn ASueu, Mă ERPTÉCR KT ER
HAE ukae nepiire aaë Kdcen' ASH icoanab. 7. Ii MEpr HA noono⸗
BEASIIUA SUR Ab : WR CÂS anpeniâr ATAPRUIA HÉPIOPHAOD. 8. Ip:
BOA HARH EHHA Râu, npă rSEaRu Spui, npi MOpun „Nei au,
npE Apdun 44 CKOATEU ; i) Adÿ au, AS4T, À A4p Aduu. 9. Ga 48
K'RLIHTAUH ASpr, Huu asunur HH4 APÂAMR A BpĂHEAE ROACTPE.
10. Nuu rpanner"k npè Răac, Hu A Gaw BELIMANTE, HH4 „ERA IR:
MINTE, HHA TO; KR — HHK ACTE ASKp'aTÉpIoAR, A Xp4na
ASH. 11. Opu A dé —— AS CÂTR BEN NTpĂ, YEBUETĂUH WE ACTE
NTp' iea X pun, LI AKOAÔ ANRHÉIH ITKM'R BÉUH eu. 12. Aéun
ATPAHAR 4 kdca, ovpéun sine en. 13. Ii Ac ga ih kăca Aecrôu-
HHK'8R, kie nâwk RéacTpR cnpè À . apr A6 HS Ba Și ASCTÉHHHK,
năwk ROACTY'ER K'RTP'R BÔH ch Eà proasut 14. Ul urine n$ ga npi-
HAM npt &OH, HHUH Ba ackSA'TĂ KSRIIHTEAE BOacTpE, cunin ab
Aer KAC'R 48 AËH wpâmSan autaa, cKSTSpAUH npax San auuoaoe aoon
&OacTpe. 15. SI AeReph Tp'RECKS ROAW : Mali IOUIOph Ea i, NRMĂH-

TSAR GoA6msasu, un lomépsasu À 3IWA SAE, AE KAT
Wpdlu$An auina.

Che à co TR a dl amet *

Tetraevanghel. 195

Gvraïe At aa aka kan. Si. a—ri. (Luca cap. XVI, v. 1— 13.)
(Pol. 211b —218a.)

1. Ilia sul: use arpa ovuenriaïn ASn : epă OVHh OMh EOTÂTR,
Kăpeae anl SH AU PEr A TÉPIS Kéceñ, um auécra 48 NĂpĂTI A4
ea a pracumrkue agSuia ASH. 2. III KEMAHAR pi am lice ASH:
vi AS3h audeTa Aë "TINE? Ah CAR AL AHPErRTÉPIA TA. K'h HS Ben
ns man mSara a Și AnperTâpro. 3. un ice „prrpS crime Au-
per" Tps AR Kécen : 4é mô1 de? Ra AMHSAR MIES À AMPETRTOPIA
A6 Aa Miine; a cană nè nôu, a «kpe, pSunine aie. 4. IȚIIS ue moi
dâue, Ka —* KAHAR AUR Roio CRHAMBĂ At AHPET'RTODIE, Ch AR
—*R 4 Kéceae a6pn. D. Il KEMRH AR KÂTE SYHSAR, npt dia
Kdpeae Aer AAT Op AMHSASN CAS, ice MéASi Arte : KS KATS
ein AATÉpIS AMHS Mies. 6. Gan ice : KS . 9. AE mneSpu Af de La
A AM; gui (2? L. ait) ice AS: —R un cKkpncéap'k uită
urk zn HSMAÏ Ae RĂTh A expie, udun gun. 7. Ho ASITR aka
ghce AA TSA : AAP'R SKS KT eu ară? M4p'h EAh 3fice : kð
w cSra AR mneSpn AE rpăs; ui zuet AS : Al ckpmrir Spa Tà
uit cxpie. n. 8. Hi asa AMHSAR noe AHPET'RTOPIOAR HEAHPEÏTÉ -
UÏH, K'h gene ue aë danse ; RR din RkSASi AMÉCTSA,
Ma ueatnun CHATS, AERATRS MIA ASAMHER 4 wkmSan Aopn.
9. In «8 géaw sii : SduAH-RR BGaw npiĂ'Tunu Act MAMOHA
HEAMDENT UT; KA RĂHAR EEE CRBĂPUIN-RR, Ch BR npinat'kerra
npe ROI A sop'rSpuae wkae Ac aăun. 10. iim-e KPEAMHASCR 4 n$-
min, uit Aa MSa TRE KDEAMHAOCR ; Lui nine ᷣ MEAHPÉITR 4 n$-
LMHÉAR, LU À MSATn £ HeAnpiriru. 11. Acun A6 n$ dScéra Kpe-
AM TPS MEANDÉITSAR, MAMOHA WR AA ER RPAT'R ine BÉAW Ka
ipac? 12. I aka nè dScérs Kpea anivoum ros vinak eroenn,
Adp'h E à RÉACTY'R ine m'a Ra Ad? 13. Niue w cars nð néare
CAS Aa AÔH AMN ; K'h CAS npe OHSAR Bă owpă, Lit pe aa
TSA' Bă MA D'AUN ; CAS A oÿHSAR CR Bă HUM, um AE MEAA-A 'AÂTS
Ra YSAÏN. HS eu nSTA cASxK ASH AMHEGRS Lit AS Mama.

Gvraïe Ac Aa IWânh . Ran at, AM—Me. (Joan cap. XIV, v. 38—45.*)
(Fol. 295b — 296 b.)

38. An, IC. ADR MEMĂHAL des CHHE, RENI AA MOPMANT à .
um a rusé um iar pa uk (1. 3a—) npécre À. 39. Zee. 1e .

*) cf. mai sus pag. 188.
13*

196 c. 1670.

P'RAHKAUH nidrpa.'3hce ASñ cOpa utaSu MOPTR Mapoa: AMHE, ak$mk
n$Te, nirros KR AE. A. 3HAE ACTE. 40. Luce e. IC : H'AMR 3Hch Wit,
WR A€ BéH KP ae, gén REA Mnpip'k AS AMHYRS ? 4 41. Atuu P'RAH-
Kdp'h niÂT'pa SYHAE Epă MOPTSAR F'RKRHAR - HD'R . IC. pRAHKh OKI
A céch ui ice : I'RPHNTE MSA LHMÉCKS- LL, K'AUH Man ACKSATATR.
42, Ul es AM KE nSpsp'k MR ACK$AUH ; ue NÉHTPS rAGATA ue
CT NEHNPEKSPR AM 3tich, KA Ch KPkK3R, Eh TS MAN TOHMHCR.
43. Uli awkerk 3HkXHAN, RS radcn mpe aðs CTPHTÂTR : AĂ3ApE,
eine adăpmn! 44. I eu ua MOȘ, AECĂTE giunan nnaoaoea⸗ um
MAHHHAE_KS d'auSPH, Lui dăua ASH RS AURXPAMR EPA AETÂT'R
3Hce AG 16 : AE3 aeraun not €At, LI A'RCAUH Ch mkpra! 45. À éun
MSA'UH AEH HARI, dpi asð _#6crn REHATH K'RTP'R MĂpIA, LH
R'H3AHAR J'RAE ue 48 dRKÉTR Ic . að KPEZST" ATPS ÉAh.

LXIII.

c. 1670.
(Ms. bibl. centr. No. 24. Copie din 1710. Folio. IL. + 160 foi paginate.)

Abrontceusa uäpzn AModnéeeñ ...... Ac Alipwn
Roc,

Predoslovie cătrâ cetitori. (Fol. Ila.)
[p'kaocAGRIE AAEK'R BROPOARA K'KTPA WHTHTOpIOA.

DwcrT-a8 răHASA MIE, I0BITE UHTHTWPIOAE, ch dk akrw-
nicu SA uhpăi HoacTrpk AMwaA Bei, AUH AECK'RAEKATSA EH MEA
AHH'TĂH, Kăpeae a8 dwers Ac Tor Ar hPÂTSA ; LH SYPSHCRM
LUN „ien rSpa AkreomiceuSASu . ul: eweno* ac$nipa HOacTpă KSM -
nare auter'k pm Ac akMB, Ac NS cT'RM AE ekoncoon, dé AE
rpiu uim cSeniinSpu . LH Aa auteT$ EA AE ckpncwdpe rĂHAS
CAGEWA, ui SpA kaason TPERSELIE . apă HW NPREHM KSM-
NAHT'E pan, um KSMITRHX MĂpE T'RMRHTSASH HÉCTPS LH
HWAXR . A EAU npiitian-kupe N ACTA AÂTR, ATĂTA „AHN roðaa no⸗
acTpă, K'AT CR us en OVTE ASKpSpliae um KSpeSa' pă, A
SHAk as mnpăcrir a cKpie p'arawcérsa Spkke Hépaursa . adad-
Re Ataa Aoarwiue HôAX, AUH AECK'RAEKATSA RDA MEA aa-
AOHAE aa akrwnriceuSa AS, npk pXHASA c'hS cKpHCE, AOMHHAE
L'APRH, MRHR Aa flpon B6AXx. iapa AAA fpôun Héax pkoage,
Auvine autera arkromicen, kagrk ia'an ekone Hi . NS KSM cpu

M. Costin: Letopisetul Moldovei, 197

K'RAË A6 AMRHÉNTSA "TOATE; K'h akromicencaa wkae erpkine,
ASkpSpuae HÉMañ see mă „penanăre, KSM cură : pagnodeatk,
CRHMEAPHAE ckpiS a uhpăawp mean; ap ka e ch AS-
Kpksă | Râca aATSÀ At aMAHSNTSA, aAtkă ASKPSpN At Răcă,
WAS ekone; um Ac ASK A'RTomiceă At MSAASEANR ckpiică, NS
ch apaă; apă Twr Bi aa mph pXHAS TaTe . um npii-
mie auacră nSuiină TPÉAR a moacrpă, Kképk amin dară
en NS că pă RSa-gă RS ovirréphk, Ac Suak cerk mmpăciir.
RS avacrră ARTRAËHAUR : KR ui akromicen NTpkr en apenun
AE aa Mb, Ac WM agă Sine, um n$ ga yù néc npk ekunmksa
char nSrkguuSaSn AmnsmS L'ÉPARA ANEI Ă, MEHRIO um CWPOK
Ac cbnpumptk.

Inceputul Letopiseţului.

Akromiceusa uhpăt Mibaabaeii Aaa flpwnn H6Aă Ko duE.
Känsa' à.

gen. à. Irina aa Smnatră Acmnia AS pion H6ax .
[amă-ă suui aut Awmuin pamascérsa Sphke Bépunrsa] acre
ekone akruomicenSa hp, A6 Yphkke HâpnukSa, „puenSTr Agaa
Apărwm hHoaă; Kâpea(6) as ActekmackăTS Ann MăpamSpeui
AMACTĂ APR AA AGHAc PAHAS, ASITR ui ch NSCTICĂ Ac T'h-
Tâp, um Sutien TOUR AXKSHTWp Lun a L'hpAñ Awaawaeii,
um urhpăit Mureni 4 Spark”. sapă ATARI AECKBAERĂTĂ
Ac Than „pnpărsa PămSasii, K'PSA „prhpar HSavkae TphA-
We „prpi HW năn ACTASH, RS mânuSa déaa de Ch Site Tpoia-
MSa tp Ac aa flpwn Béax crpne HS ch adax, mime Ac a4-
TSA, HHAH A6 Xokne BâpuuSa ; wpu Ka A'a$ Aniec Aekar AaTopia
wamenkeă, moapTk, Kâp'k mSare ASkpSpm râde, um ca că WEXp-
WckA HS adcă; wpu na u3R6aAkan AS 48 pracapirs (2 1. cam
TS) me Ba Xu măi ekone um Aaa flpâu Héax .produk . An 46
oynaſk 48 M'RDRCHT EAN, „pline mön KS AySTOpIOA AS A mn,

Cap. XI: Domnia lui Radu Vodă cel mare. (Fol. 46a—47b.)
Hânsan aan Sun enpashkunar.

„Men . a. Admira Păasasă Boa sea mâpe . UNION NS
AOMHIE C'RMBHATOAPA . uim MENTOS ASKPSPHAE un TORMÉAHAE
Kăcei AS m8 sic : Péasa Boa vea mâpe.

198 e. 1670.

R. Ghpie IlarorâpyS neeriiri nerOprikh, Aa Buâua ASH flac-
3dnaps Manuawn, kaäge as ckpuc flaeăănApita uă aAehpâTă, HS
găcna, SM crpie W FTAEXĂNApIE Aen rotuie WPH ARHTP'AATR AHM-
ER CKOdCR pk AHMEA LRPRH HOACTPE, NANNĂ AE BĂCHE um
CKROPHHTÉPH; ca SUUË, FR X'RPHHAIA NITRPĂMAWp LH AÉMHIAWP,
MA MSATS Ch AMLEAËLE AHN KSRÉHTEAE AWD, LH charson rykre AE
AH, KĂpE, KSM LUH RH À KAT 48 guerre, AEGĂT AEH Ph 364€
dakÊTe AE AH . KR P'RZROAEAE ABSIţita LH HIPHAËXKSA kokau
aͤue Mâh A6 MÉATA wphi; tapă KSBĂHTSA LH cr pukatiiTS Acu
cHNrSpă XHpa HSROPAUIE, M'AHR AKAT ACTE. Np'RKSM Sue un
Aurkaeiuona AS Goawaton: [H3n OVETh NpĂREAHArW HeXÉAHTR
pă3Sm |. An poerSa AnpenTSAS, H3RESKHAUIE „pukaenuona.

r. Dôécr-a8 auceT$ A6mMu8 PAASA on . AENAHH Aa 'TOĂTE, im
NTBEr Aa XHPA . KSBRHTSA ue-A P'RHÀ, Ka W NPABHAX Epà TSTS-
POPA . MIOAÉILEAE ES MADE APENTATE LH COKOTHAR, Phpă d'hUR-
pie, KS uiicra; tapă HEMRYSE KS BOE BeriaTă. ARĂ AUÉCTS KS-
BAHTS : AOMHSA xie Kapk, KAHAS WOAEKX pk SH EOEpunS KS
OVH KSPTIAH, Wii AOMHSASH cm die npk Botpun; trapă USAÉLSA
npk kaae că ch MAÿrR . IH AUIÀ, KRHAS CR nhphiţie SH KSp-
TiâHt K'SH L'RPAH, MA Ac UHHCTA cn die KSPTIHAHSA, LUH AA K$-
RăHTS LH Aa K'AST'ATSPA AOMHSASH: tapă NS AFRTAH AS-CK
USAEUSA AHH KAAë că uta AHPANTX . LUH AA MSATE AUBAHSPH K'h-
TP BOPHIAIH ue AE AOÂTR SHAÀ : RÔpHHME, Si AEASA WA, Măii-
HE CR MA tacă AA Aukan #EpHAS, ch HS ch XIE TPEUHT KSM-
BA MSAEUSA . IH AË Ch NPHAEXKIA KSM-EA HET'RUATS MIOAÉËLSA AA
SH AHRAÂNS, Ch AAPENTA Aa aATSA. SUHUĂ Ac MSATE Wph : Me-
MHRă HS WK'RPAUIE np'k AÔMHSAR AA, Ka KSBĂNTBA HECT'ATAR-
rép . TEHTPS BOEpH SHAË : A€ MAPE SOAWC LH YHHCTA ECTA AOM-
Hiei um — BOÉPHHSA AURAËNTS un ARST . KR A KR „APA
AÉM'HSAR €. S.RoÂpU AESuH, He A W MERGE A L'hPRA NS ch
rkme . x8 BOApIOA KA K'8H BOÂPIE, K$ cASKHTWPIOA Ka K'8H CAS-
KHTWÜPR, KS HPAHSA Ka K'S8H L'RPÂH rasă BOPOARE . UIH TWT
RS RARHARUE, LH KS Mâpe -Nueaensiona . KT AËLIH Epă p'hu-
TWpo AA &pkma că, iapă us patasurs.

A. BOtpin aa măpe ancre agt in Snuă : np'k 8H WM AdKE-A
— Amnis, HS pkane C'h-A CSA Stackă ; AE NS ce N9ăpTă
KSm Ch KéAA SnSă ROËPHH, C'h-A CKOÂLR LH Ch n$e AATSA A
AWS; sapă 4-A CSASH, caS cn H$-H Ch roiak KSBĂNTSA FPRÂT
kð —* HS cn KA A.

PA fs À w cagrx PâASA Bop. NED AHN KONHARPIA că, KnhpSia
COROTHHAS Kh HS ECTÉ XIIpA Ac BOEpie, „pa CORWTIĂ AR AMĂHĂ;

AT ii ie

M. Costin: Letopiseţul Moldovei. 199

PA BOepie HS-H AÀ . se B'RSRHAS-CE An APR AUH PAHASA aa-
répa, npk Xripe wmenidek, ve ACTE nSpSpa cnanroâpa 4 Biduă
en die „NTpe MM Ac dore, c’a8 pSrâr murponoarirSasiă, un koion
awp ch rpmidekă PAASASASI Bon . nerros AăneSa, cm HS die Su-
TATS, HAS caSră AE ATATA RPkRMA; tun aenTÂHAS pă
pânSa ermnănS-câ$ ch XIE um EA TPE WAMEHH , ta TORÂT
goâpi RS romm newrpS AăneSa, ch HÉ xie SHTAT, Ka W caSră
mhke Me ACTE. LM CASUNAE KS HEAGKAA MHHCTEĂ CT'RILRHHAUD,
Ch AJIONTA un EM a XÙ TPE WAMEHH, Man MSATS CASXÉCES . 48
pmen$ueS PăAsa Boa. soépnawp : mie ca HÈ En că TpéK's KS-
EMHTSA BOCTPS H$ mu ce KAAA; apă 68 mn Xipa WMSASH, K'h
AE BOepie HS ccTe; Hp KR AV BOepii NENTPS RÔE ASMHAOP
goacTp'k . ii aAGa Si a'as KEMATS un HS AAT B'BTRAIA A
anpôsu, Kdpk épà aa unnera aa PăasSa Bon . um anpésm vei
AE AMEdHS Hu A4 W AOMHIA MA Ac AMHCTE Mas #ocTS, RS
OV punte MSAUN LH KS KAFAHHUA KS AD, LU K$ Sam
Akonkaun ANPOSHH . um Wph Ad nine um A4 MĂ BOÂPIO MEpyĂ
KS KApTA, 4 nASApA CTÀ BOEpIOA, MUR CR AHTIÀ KdpT'k.

S. N'a TrpesST CNTIMĂRHA UI BEN KAÉAWECR) AUH TYPES
AĂ AUEAHS, Ac Hut —X Np'k auAA B'RTAE HWS, At CHAR ME A6
dance um ae BhrSce 4 TPhTS . as KaSTATS PâAsa Béax aa
BOéPH um AMS SHC: HS BAM CHSC K'h AUÉCTA WM AE HOëpiA HS
ceri . ph KATPR AHSA : 65, ANhpE, ANR NE BOEpie HS am anS-
RAT C-un SUKS . um AS SHC APMAIMSASH, Ac ias ASAT rpaBdutoa.
uit as n$c Ace MS AAT . TT. Ac TOÉUA.

Cap. XVII: Caderea lui Vasilie Lupu. (Fol. 93b— 94b.)
Rânsan aan manre enpaskue.

m. Ilakkð M. ménum vin Andaun, um MăaSpnae urkae MATE,
KANA, Ch M'RPSÉCRS AE EDR W NAPTE; NPEKAT CHHTS MA „pan,
npk arăra um ASpRT ăn Măi mâpe, KAHAS en TOPHÉCRS ;
um Kondain dé pudaun Mañ AMăpe céuern dékk, KAHAR CR
WBOĂpĂ . AA Kdceae urkae AHAATE un „puTremhiăre RS „pHAr
ASură're aprkau, RS Mdăpe pmgcună nSputrS aa Ka A/kpe, KAHAS
KA . prp'astaa tun um Kâca AS Bacitane Boa. ak arăua ati
qrenkidres, RS Mdpe K'RAÂDE LM D'AGIR, UM ANO LM Aa Ar
natnă_crănepe AS nSpuécS ack ar$nua.

Ma. Gridan Pabprie aorodhrsa, Kâpe epà acrăTr măpe aa
Bactiae Boa, ASnă modpre AS Toacpauuxo aorodkTSa, mpa

200 c. 1670.

Bachar Bon. npk Térx-cxs, A Smnrpdiuro AU A TSA AA ATATE
Aomuiũ koAgio BECTHTS, RS wunnt premkidre; KDE HAL W KACR
AAA p uăpă, Mou Ka aukae, wanne, CÂTE, Spun #48 ART .
An ui LAS C'RTUT ASkpSpuae enpk AOMHIA, npekSmM CAS no-
meniir ma c8c, Aa Paun, mm aa Marii wa; as aerdre
kopoaka IH KS W cdmă Ac BOËPH A uăpă; RS orwa kunn ans
MA, Wu KS [égan C'HPA APIOA, xðnonns. in að ñ kð8 YSPRMAHTR,
Ch Mie TAHHA, AS AAtc Kÿ câr SA AW, HSMAH CR AASKA WIjiH
oynrso AHum un MSnrenkim aesnoa avn Pacrae wa.

ME. GSnäce aMS Ac Aa KĂU-BĂ Aa ovprkrnae ASH HacHare
Bop, . awkera, un Aur io AE A4 OVH TSpKS Aa DwrkmAnn, um
AE Aa ni lent „Mem MS ekonc, ve HAS pes Haciare wa.

mr. Gn$nk nerâpinae AE lupu prapérsa Gnnpéunacp, K'h
SIHHAS ATP "Su p'a3608 aa mâpa Hräaimm AH NpSTHEA PRMAkuu-
A9p . „NEAXHAS vpn AR PATSA A 4oSnr a WiAWD CAAAE (!) ToK-
MHAHAS-U1 WACTE LH MSTAHAS- CE Wu ATP 9 ——— um ii Aara;
LA lits AEH KOnieh AS ue-A mh3itd, CAS anponnăr IH HS suc: 4
eũ annnre , AMMRPÂTE, “EA păma'kn npe SH KAA HErpS, AEN Tun
AAUH wuyrk nu AA TA HEMKA NS nue, H$éman ur'as nc nok
— Tà WKÏH; won A K'ATPŸ TE Anrooun, th TWT
avka M'H3AUIE, LH apr KAHA, LH KAHA cm Bit acSnpri- IL KS
cSAnua rÂTa . 48 pacn$ncs pu KonHaSASh : K8S anemée ecTe
XIE K'RPÉA, à cn dep Ac ui ACTE ch XIE. au CR NOĂTE SH,
um Ac Racñaie Hop. AÔMHS KS n43a A TOÂTE IRDILHAË LH MÉ
AA TOÂTE nWpuu, HS CAS nSTST spi de-H épà C'h-H BIA acSnpă -
um MA AAEC AC NPHMÉKAIR AEH Kăcă, 4O4PTE KS ANEROE A Ch

dep xie K'ap$ra.

Cap. XX: Semnele cerului. (Fol. 124b— 125b.)
Ränsan aan Aows-kaune.

À: NS cas NOMEHAT AE CAMHEAE UÉPIOASH, KApHAE CA nynar
ir MANTA aſk awkera Trodre PASTRA, LH KP'RHE Aeucum,
um Whpăii HOÂCTPE, ui cTăHyape kăceli AUAUNA AOMHIH, a ASH
Haciiane Hoa,. aa pasa chS. m epă CR Ch NOMENIICRĂ A4 AOM-
mie aSi Facñaie Boa, nenrpS Kkwméra anekx ceTrawa KS KOĂAX,
Kâpe c’4S nonacxurr KS KRU-BĂ AH MAHHTE AE AUĂCTA AUIÀ AE
rpÀ NPEMENAAXR AXE AOMHIEN un AHTSHAKAPR coâpaasă, .p
AHSA éAa, “N Kdpe an CAS praaukdT XMHA XÂT Mansa KS Kw ză
acSnpà ———— dodpTA rpO3ANHKĂ NTSHkrâpa, A nocTSA

Ne DS

CPP SRE LE FR

SRE cutie 3 alpi 9 PRE EAT Ay

M. Costin: Letopiseţul Moldovei. 201

Mäpe AMAMNTA naumaoo, Mansa“) ATOS kunconk un
TOT Aro aunaa an A'RKÉCTAAE HEASSHTE RĂRSPIAWp, RĂPA TOÂTA
CAMHEAE jp AK ERTpRHI um acrponbmin p măpa akudekx,
A Măpe PRSTARUN KR CHHTS AJACTUD Uh, MENTĂ . AU RE EpTĂ
IOBÂTE UHTHTÉPIOAE KHAN HS AM ckpue aukera cÂAMHA aa
AGKSA ChS; peace HenSTHMI WAMeHÉMN, KPAAE BdASpHAop un
KSANATAAWD kykan; ATPAEA NE ME EPAMH AM ckpuc? um
KT AMR CKpiCh, AU Yi annirr AUYÂCTA CÂMHA Aa pănASA CS,
ue AMÈ pă TPEKST PARHASA AA H3BOASA EA KSpT . um enom
roon Kăpuit H3BOAËCKR, MSN Ch aqh AR, ph T'HnAÿ S-A
auua AR asăcTa cămna RI AdS ijipe. un ate NOBĂCTE AK-
KSeraawp, Kkdp'k k8 wii KÉMR REHTA am nokkirr.

T ES Sun dun mannre Ac ut CAS pantă Xma XâT Mansa
K'AFAUECKR acSnpa AÂMHAUWY, anpodne Ac cape, epam npk ar$ii-
HA Aa IkOdAR Aa Bäâpn pi IloA6aia, pe KăAa HA AE Aa CÂT
enp'k wpam; HSmañ 4e RSSM Acenp'k AMIASĂSI SHh HSwp, KSM
Ch PRAHKĂ AE W NĂPTA AE utpio SH uSwp CAS W HÉTSPA, Ham
CRHAUT KR Biime w SSPTÉHXR KS nadae AE w AÂTĂ, MĂNR HIdM
THMNHHAT KS HÉWPSA AAA Ac ARRÉCTE KSM Bine, W Wâcra,
CTOA . AM AWK Hu e'as ASaT codpeae AE A'ReHMA mStpeavvp ; —*
ui 36804à Mă cSc, Ka At roin caS naros cSanue m8 epă măi cs;
Hp KAPHA(E) epă Mai wc, Ac SH CTÂT AE M 1m MA we
3BSpĂ